Sunteți pe pagina 1din 10

USAMV Bucuresti

Filiala Calarasi

Starile de agregare

Student: Chiriacescu Lucian


Anul I, grupa III

1
Cuprins

pag.
1. Introducere 3
2. Solidele 5
3. Lichidele 6
4. Gazele 7
5. Plasma 8
6. Transformarile de faza 9
7. Bibliografie 10

2
1. Introducere
Materia este ceea ce ne inconjoara
Ce este materia? Materia este tot ceea ce se regaseste in jurul nostru. Atomii și
compușii sunt făcuți din părți foarte mici ale materiei. Acei atomi reprezinta baza
lucrurilor pe care le vedem și le atingem în fiecare zi. Materia este definită ca orice
lucru care are masă și ocupă spațiu (are volum).

Ce este masa? Masa este cantitatea de materie dintr-un obiect. S-ar putea să avem un
obiect mic cu multă masă, cum ar fi o statuie din plumb. S-ar putea să avem un obiect
mare cu o masă foarte mică, cum ar fi un balon umplut cu heliu. Ar trebui să știm, de
asemenea, că există o diferență între masă și greutate. Masa este o măsură a materiei
într-un obiect, în timp ce greutatea este o măsură a atractiei gravitaționale asupra unui
obiect.

Ce este volumul? Volumul este cantitatea de spațiu pe care o ocupă un corp. Cuvinte
precum mare, mic, lung sau scurt sunt folosite pentru a descrie volume. O carte ocupă
un volum mic, în timp ce o stea ocupă un volum mare. Diferite stări de agregare ale
materiei vor umple volumele în moduri diferite.

Toate obiectele care ne înconjoară sunt realizate din materie. Materia poate exista în
mai multe stări de agregare. Cele mai frecvente stări de agregare ale materiei sunt:
- stare gazoasa
- stare lichida
- stare solida
Exista si o a patra stare de agregare, mai putin intalnita:
- plasma

Starea de agregare în care se află un corp depinde de două atribute fizice: presiune și
temperatură. Să luăm ca exemplu apa. Pe Pământ, cea mai comună stare de agregare

3
pentru apă este lichidul. Aceasta deoarece temperatura medie anuală globală este de
15 ° C, iar presiunea atmosferică are 1 bar. În aceste condiții apa va fi în stare lichidă.
Cu cât temperatura materiei este mai mare, cu atât energia cinetică a moleculelor este
mai mare. Acest lucru va determina moleculele să vibreze la amplitudini și frecvențe
mai mari, ceea ce va rupe forțele inter-moleculare și va separa moleculele una de
cealalta. De aceea, în general, cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât densitatea
este mai mică.

În funcție de temperatură (presupunând o presiune constantă), materia poate fi găsită


în stare solidă, lichidă sau gazoasă.

4
2. Solidele
Materia în stare solidă are cea mai mare densitate, moleculele avand legaturile foarte
stranse. Comparativ cu alte stări de agregare, energia cinetică într-un solid este
scăzută. Solidele au o formă și un volum definite, dacă sunt introduse într-un
recipient, nu se conformează geometriei containerului. Având un volum definit, chiar
si comprimate la presiune ridicată nuvor ocupa un volum mai mic, solidele nu sunt
comprimabile.

Procesul de trecere a unui solid in stare lichida este denumit topire sau fuziune si are
loc cu absorbtie de caldura. De exemplu, gheața (solidă) la temperaturi peste 0 °C se
topește și devine apă lichidă. Același proces se aplică și fierului, care devine lichid la
temperaturi peste 1500 ºC. Cantitatea de căldură necesară unității de masă a corpului
solid pentru a se topi la temperatura de topire se numește căldură latentă de topire.

Solidele pot, de asemenea, să treacă direct in stare gazoasa, procesul fiind denumit
sublimare. Fenomenul de sublimare este endotermic, adică are loc cu absorbție de
căldură. Naftalina este un compus organic cu formula C10H8. Este un solid care se
sublimează la temperatura atmosferică standard și la temperaturi scăzute.

5
3. Lichidele
Lichidele au o densitate mai mică decât solidele (cu excepția apei), dar energie
cinetică mai mare. De asemenea, au un volum cert, astfel încât să nu poată fi
comprimate. Moleculele lichidelor sunt mai libere, în comparație cu solidele și se pot
deplasa unele față de altele. Un lichid nu are o formă definită și, dacă este plasat într-
un recipient, îi ia forma.
Procesul prin care un lichid trece in stare solida poarta numele de solidificare (sau
cristalizare) Acest proces are loc cu degajare de caldura. Apa, dacă este răcită sub 0
°C, devine un solid (gheață).
Procesul prin care un lichid trece din stare lichida in stare gazoasa poarta numele de
vaporizare si are loc cu absorbtie de caldura. Este cazul apei, dacă este încălzită
până la 100 °C, aceasta începe să fiarbă și se transformă în abur.

6
4. Gazele
Comparativ cu celelalte stări de agregare, gazele au cea mai mică densitate și cea mai
mare energie cinetică. Moleculele dintr-un gaz au o foarte mult spațiu între ele și,
dacă miscarea acestora nu este restrictionata de anumiti factori externi, se vor
răspândi la nesfârșit. Dacă este introdus într-un recipient, gazul ocupă întregul volum
al acestuia. Puse sub presiune, spațiile dintre molecule vor deveni mai mici și volumul
gazului va scădea, ceea ce arata ca gazele sunt comprimabile.

Procesul prin care un gaz se transforma intr-un lichid poarta numele de condens si se
realizeaza cu degajare de caldura. Dacă un gaz este răcit suficient, energia cinetică a
moleculei nu va mai putea să depășească forțele inter-moleculare. Aceasta va duce la
o acumulare de molecule care vor forma lichidul. De exemplu, vaporii de apă (aburii)
dacă sunt răciți sub 100 °C vor începe să se condenseze în apă lichidă.

Procesul de trecere a unui gaz direct in stare solida se numește desublimare si se


realizeaza cu degajare de caldura. Dacă un gaz este plasat direct într-un mediu foarte
rece, acesta se va transforma în particule minuscule solide. De exemplu, vaporii de
apă se transformă în cristale de gheață atunci când temperaturile sunt sub 0 °C.

7
5. Plasma
Plasma este cea mai comună stare de agregare a materiei din univers, dar nu foarte des
intalnita pe Pământ. Primind o foarte mare cantitate de căldură, un gaz poate fi
transformat în plasmă prin ionizare, cu absorbtie de caldura. În starea de plasma,
atomii sunt ionizați, separand electronii (sarcina negativă) se formează ionii (sarcină
pozitivă).

Exemple de plasmă în natură sunt: fulgerul, lumină de neon și scântei electrice.


Plasma poate fi, de asemenea, produsă artificial, cea mai frecventă tehnologie fiind
aplicarea unui curent electric pe un gaz sau fluid izolator din punct de vedere electric.

Plasma poate fi produsă numai din gaze, iar procesul invers este numai de la plasmă la
gaz, prin deionizare.

6. Transformarile de faza
Transformarea materiei este descrisă cel mai bine în diagramele de fază. Aceste
diagrame arată fazele de echilibru ale materiei in functie de temperatură și presiune
sau compoziție.
Diagramele de fază simple (2-D), sunt diagramele presiune-temperatură ale unei
singure substanțe simple, de exemplu apa. Axa verticală corespunde presiunii, iar cea
orizontală temperaturii. Diagrama de faza arată, în spațiul presiune-temperatură,
liniile de echilibru între cele trei stari de agregare: solid, lichid și gaz.

8
Punctul triplu este reprezentat de valoarea temperaturii (Ttp) și presiunii (ptp) la care
toate cele trei faze (gaz, lichid și solid) ale acestei substanțe coexistă în echilibru
termodinamic. Pentru apă, coordonatele punctului triplu sunt: 0,01 °C și 0,0061166
bar. În acest moment, cu mici schimbări de presiune și temperatură, este posibil să
transformăm toată substanța în gheață, apă sau vapori.

9
Punctul critic definește sfârșitul graniței lichid-vapori. Este definit de temperatura
critică (Tcr) și presiunea critică (pcr). În punctul critic limita de fază dispare, un lichid
și vaporii săi pot coexista în aceeași stare. Punctul critic pentru apă apare la 374 ° C și
220.888 bar. În apropierea punctului critic, apa devine comprimabilă, expandabilă, un
izolator sărac și un solvent slab pentru electroliți. Deasupra punctului critic apa devine
un lichid supercritic. O substanță în această stare combină proprietățile atât a
lichidului, cât și a gazelor și, prin reglarea fină a temperaturii și presiunii, este posibil
să controlați comportamentul pentru a deveni mai mult lichid sau mai mult gaz.

Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Stare_de_agregare
2. http://www.chem4kids.com/files/matter_intro.html
3. https://x-engineer.org/undergraduate-engineering/chemistry/general-chemistry/
states-phases-matter-aggregation/
4. https://en.wikipedia.org/wiki/State_of_matter
5. https://www.livescience.com/46506-states-of-matter.html
6. https://www.chem.purdue.edu/gchelp/atoms/states.html

10

S-ar putea să vă placă și