PREVENIREA COMPORTAMENTULUI VIOLENT-AGRESIV ÎN

ŞCOALĂ

Autor:înv.Lungu Lucica Elena

Grup Şcolar „Nicanor Moroşan”-Pîrteştii de Jos

Comportamentul agresiv a fost studiat îndelung de multe persoane, care au încercat să

găsească cauzele şi chiar să prevină diferitele stări care cauzează aceste stări de
agresivitate.
Conform definiţiei din dicţionar, agresivitatea este un comportament distructiv şi
violent orientat spre persoane, obiecte sau spre sine. Există şi o agresivitate calmă dar
întotdeauna agresivitatea semnifică atac, ofensivă, ostilitate, punere în primejdie sau chiar
distrugere a obiectului ei. Agresivitatea se găseşte şi la animale dar acestea o fac sub
imperiul nevoii de hrană, nu ca omul care o face din tendinţa competitivă.
Agresivităţii i-a fost acordată o origine ereditară sau instinctivă, dar această teză a fost
contrazisă, observându-se atât la animale cât şi la om că agresivitatea este un rezultat al
învăţării, al modelării comportamentului în funcţie de mediul de dezvoltare. Dar, unii
cercetători au descoperit o aşa zisă genă a agresivitaţii, care se transmite de la tată. Să fie
oare acesta motivul pentru care suntem agresivi, dar acele persoane care sunt paşnice, nu au
această genă a agresivităţii? Mediul de dezvoltare îşi pune şi acesta o amprentă serioasă
asupra comporatmentului, de exemplu un copil creşte într-o familie în care mama şi tatăl
sunt ambii alcoolici, se ceartă şi se bat. Probabilitatea ca acest copil să aibă acelaşi
comportament când va deveni adult este foarte mare. Acesta va avea un comportament
agresiv faţă de lumea ce-l înconjoară fiindcă a fi violent şi destructiv faţă da el şi faţă de
ceilalţi este modul lui de a-şi exprima frustarea ce a acumulat-o pe parcursul vieţii.
Delicvenţa juvenilă este o formă a comportamentului deviant. La nivelul cunoştinţei
comune, comportamentul deviant rezidă în formele de conduită aflate în discordanţă cu
valorile şi normele unui anumit sistem socio-uman.
În definirea delincvenţei noi considerăm ca este util să pornim de la conceptul de
maturizare socială. Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de
a menţine un echilibru dinamic între interesele sale şi interesele societăţii, între nevoi şi
aspiraţiile sale şi nevoile proiectele societăţii.
Vagabondajul,fuga de acasă se constituie ca o deteriorare comportamentală gravă cu o
evoluţie spectaculoasă..O serie de cercetări menţionează influenţele negative exercitate
asupra copilului de perceperea de către acesta a relaţiilor anormale dintre părinţi.Astfel,
copilul poate fi tensionat si dereglat de atmosfera morală ,destrămarea familiei,decesul
unuia dintre părinţi sau al ambilor,prezenţa unui părinte vitreg,alcoolismul
părinţilor,abaterile comportamentale ale părinţilor.
Mijloacele mass-media ne prezintă zilnic cazuri de delicvenţă juvenilă,de agresivitate
în instituţiile de învăţământ de vârste foarte fragede.Copiii sunt din ce în ce mai agitaţi,au
preocupări din ce în ce mai variate,cad în capcana unor grupuri de interese.
Acestea sunt câteva motive pentru care am iniţiat proiectul de consiliere de grup
prezentat în cele ce urmează şi care are drept scop principal prevenirea unor
comportamente violent-agresive în şcoală.

1
 MODEL DE PROIECT DE GRUP
PREVENIREA COMPORTAMENTULUI VIOLENT-AGRESIV ÎN ŞCOALĂ

Moto:”Există numai un singur fel de a înţelege bine oamenii,anume,de a nu ne grăbi să-i

judecăm,ci de a trăi în preajma lor,de a-i lăsa să se explice,să se dezvăluie zi de zi şi să se
zugrăvească ei înşişi în noi.”
(Ch.A.Sainte-Beuve)
Grupul ţintă:elevii clasei a IV-a B-Grup Şcolar „Nicanor Moroşan”Pîrteştii de Jos
Durata:1semestru
Locul de desfăşurare:Grup Şcolar „Nicanor Moroşan”Pîrteştii de Jos
Iniţiator proiect:înv.Lungu Lucica Elena
Scopul:prevenirea unor tulburări comportamentale ale copiilor
Obiective:O1-dezvoltarea abilităţilor de autocunoaştere;
O2-dezvoltarea stimei de sine;
O3-cultivarea unor trăsături pozitive de caracter prin puterea exemplului;
O4-informarea asupra cauzelor şi efectelor violenţei;
Metode utilizate:observarea,jocul de rol,studiul de caz, simularea ,dezbaterea, exemplul
moral,chestionare,povestirea morală;
Număr de şedinţe:6/1 şedinţă la două săptămâni;
Plan de acţiune:

2
Şedinţa Ob. Activităţi Evaluare
I -informare în domeniul legislativ: -participarea activă la discuţii.
„Ne -popularizarea regulamentului de ordine interioară;
informăm” O4 -realizarea de pliante,broşuri,articole de reviste şcolare care vor fi distribuite
elevilor,părinţilor;
-prezentarea riscurilor la care sunt expuşi elevii;
-prezentarea tipurilor de violenţă la care sunt expuşi elevii;
-prezentarea cauzelor violenţei la copii;
II -exerciţii de spargerea gheţii:adresarea unui gând frumos altui membru al grupului; -realizarea cerinţelor date;
„Să ne -stabilirea regulilor şi normelor grupului;
cunoaştem” O1 -exerciţii de descoperire a laturii ascunse a personalităţii copiilor din grup;
Exemple:I-Imaginaţi-vă o întâlnire cu un coleg care este foarte supărat.Scrieţi
de ce este supărat.
II-Realizaţi un desen cu titlul:”Familia mea”.
III-Joc didactic-dezvăluirea unei probleme,a unei suferinţe sufleteşti;
-exerciţii de autocunoaştere:
I-„Oglinda sufletului”-fiecare copil scrie pe o foaie nesemnată -găsirea calităţilor şi defectelor;
calităţile şi defectele sale;
II-„Copacul personal”-Se fac echipe de câte doi.Fiecare elev
realizează un desen reprezentat prin doi copaci(două persoane.cea proprie şi
colegul său).Pe frunzele fiecărui copac vor scrie calităţile şi defectele,apoi vor
schimba foile;vor colora calităţile cu verde,iar defectele cu maro.
-realizarea stelei stimei de sine;(anexa I)
-exerciţii de autocunoaştere;
Evaluare:
a)”Ce aş face eu?”-comentarea unor fapte citite;
b)”Inimă plină”-colorarea inimii desenate în raport cu plăcerea desfăşurării
activităţii;

III O3 -dezbateri în parteneriat cu reprezentantul bisericii-preotul; -participarea activă la dezbateri.

„Preotul- -prezentarea învăţăturilor bisericii;
sfătuitorul -discuţii pe baza unor texte religioase;
3
nostru” Evaluare:Scrie pe aripile îngeraşului desenat calităţi despre care credeţi că sunt
plăcute lui Dumnezeu.

IV -analiza unor texte cu conţinut civic:

„Fiecare O1 a)”Deznădăjduit”
floare are O2 b)”Singur”
parfumul -vizionarea unor filme în care sunt surprinse activităţi ale copiilor; -analogia om-plantă;parfumul florii-
său” -„Floarea şi omul-parfumul florii şi fapta omului”-exerciţii de analogie;dezbatere fapta omului;
liberă;
-Joc didactic-„Maşina de spălat”-fiecare elev va trece printre două şiruri pentru „a
fi spălat”(primeşte un cuvânt drăguţ,o încurajare).
Evaluare:”Fântâna fermecată”-Copiii(aşezaţi în cerc,care simbolizează marginea
unei fântâni)îşi vor spune dorinţele:
Dacă aş putea să fiu:o floare…………..aş fi,pentru că……………. .
Dacă aş fi un obiect……………aş fi ,pentru

V O3 -prezentarea cauzelor şi efectelor violenţei în unele şcoli; -participarea activă la dezbateri.

„Trebuie să O4 -vizionarea unor filme cu acestea;
ştiu”- -prezentarea unor metode de prevenire a conflictelor(managementul
întâlnire cu stresului,managementul conflictelor);
un poliţist

VI O2 -completarea unor fişe cu texte lacunare: -completarea fişelor;

Evaluare Multe lucruri despre tine /Poţi să afli de la mine./Îmi spui cu ………/Că eu îţi sunt -interpretare;
ca un frate./Şi-am …………… în tine,/Căci eu ştiu că ţii la mine./Soră îţi este
………,/Nu ştiu ce e ………../………îmi dovedeşti,/Când de cei răi mă
păzeşti./Cu……….mi te adresezi,/………..îmi demonstrezi./Prieteni suntem noi
mereu,/Şi la bine şi la greu.
(sinceritate,bunătatea,răutatea,încredere,curaj,respect,omenie)
-citirea unor maxime,proverbe cu următoarele teme:bunătate-răutate;adevăr-
minciună;încredere-neîncredere;
-realizarea de eseuri:”Gânduri de copil”;”Dacă…..”;
4
Anexa I

STEAUA RESPECTULUI DE SINE

trei lucruri pozitive care

te caracterizează

2 realizări de care 2 lucruri pentru care

eşti mândru te apreciază oamenii

2 lucruri pe care
ai dori să le
schimbi la tine

2 lucruri pe care le
2 obiective de viitor
aduci într-o prietenie

5
 Delincventul nu reuşeşte să-şi ajusteze conduita în mod activ şi dinamic la cerinţele
relaţiilor interpersonale din mediul uman respectiv, datorită unui deficit de socializare,
determinat de perturbarea sau insuficienţa produselor de asimilare a cerinţelor şi normelor
mediului socio-cultural şi a produselor de acomodare la aceste prin acte de conduită
acceptabile din punct de vedere social-juridic. Delincvenţa apare ca o tulburare a structurării
raporturilor sociale ale individului, tocmai datorită insuficienţei maturităţi sociale. La
majoritatea delincvenţilor se manifestă un caracter disonant al maturizării sociale şi al
dezvoltării personalităţii.
Având în vedere ca maturizarea socială a individului suferă influenţa nemijlocită a
relaţiilor interpersonale şi a climatului socio-afectiv existent în microgrupurile în care trăieşte
şi se dezvoltă, cauzele insuficienţei maturizări sociale ale unor indivizi trebuie căutate în
perturbarea acestor relaţii în carenţele educative di socio-afective din grupurile respective.
Teoria dissocialităţii elaborată de R. Munchielli (1965), care pune accent pe o serie de factori
psihosociali în explicarea delincvenţei juvenile şi se exprimă în:
*Neacceptarea colectivităţii, a societăţii;
*Falsă percepţie socială a celor din jur;
*Lipsa anticipării şi evaluării adecvate a consecinţelor actelor comise;
*Respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de a deveni delincvent şi pe care i-l
pretinde colectivitatea.
Personalitatea copilului se poate dezvolta dizarmonic, în următoarele cazuri: în absenţa
unei învăţări necesare sau în condiţiile insuficienţei învăţări (interiorizări) a normelor de
conduită; în condiţiile unei învăţări „pernicioase”; în cazul unei învăţări ineficiente sau în
condiţiile în care învăţarea este inaccesibilă.
Majoritatea infracţiunilor au fost comise în grupuri cu un lider minor sau adult, adesea
acţiunile infracţionale fiind organizate de infractori recidivişti. S-a amplificat fenomenul de
recidivare a faptelor penale comise de minori, pe fondul accentuării gradului de pauperizare a
numeroaselor familii şi a ineficienţei unor măsuri de ocrotire. Recrudescenţa delincvenţei
juvenile se manifestă nu numai în mediu urban, ci şi în mediu rural.
Portretul psihic, comportamental al delincventului înglobează următoarele trăsături:
existenţă marginală, inactivitate, parazitism, respingerea valorilor morale, disociere între eul
personal şi cel social, absenţa orizontului temporal existenţial şi resentimente contra
societăţii. Toate aceste trăsături sunt generatoare de comportamente indezirabile, antisociale.
Factorii şi cauzele delincvenţei în structura personalităţii sunt mai puţin generali,
întotdeauna concreţi şi legaţi de condiţiile şi evenimentele existenţiale, de procesul
educaţional, de modul specific în care individul interacţionează cu colectivitatea.
Implicarea directă a tuturor factorilor educaţionali,realizarea de activităţi
variate,schimbarea modului de a privi relaţia profesor-elev,prezenţa unor consilieri în şcoli
vor duce la o îmbunătăţire considerabilă a aspectelor prezentate.

6
7