‘

‘
‘

Societatea zilelor noastre se bucură de un timp al informatizării, informatizare ce în unele

cazuri este chiar indispensabilă. Astfel, întâlnim la tot pasul aşa numitele Ämaşinării´ ce ne
uşurează munca prin a lor contribuţie şi anume calculatoarele. Dar, trebuie subliniat faptul, că un
calculator este doar o maşinărie care prelucrează o serie de informaţii pe care i le dăm.
Informaţia fiind elementul cheie din acest întreg lanţ. De fapt, în practică întâlnim, printre altele,
două concepte legate de aceasta şi anume: sistemul informaţional şi sistemul informatic. Rolul
sistemului informaţional fiind acela de a transmite informaţia între diferite elemente. Aşa cum ar
fi în cadrul unei unităţi economice, rolul sistemului informaţional este acela de a asigura
persoanele din conducere cu informaţii necesare pentru luarea diferitelor decizii economice sau
de altă natură. Printre posibile activităţi desfăşurate în cadrul acestui sistem, pot fi enumerate:
achiziţionarea de informaţii din sistemul de bază, completarea documentelor şi transferul
acestora între diferite compartimente sau centralizarea acestora. În cadrul sistemului
informaţional, majoritatea activităţilor se pot desfăşura cu ajutorul tehnicii de calcul. Se pot
prelucra datele primare şi apoi, rezultatul poate fi transferat mai departe, către alt compartiment
spre prelucrare. Transferul se poate face şi pe cale electronică, prin intermediul unei reţele de
calculatoare sau cu ajutorul modemului. Acest ansamblu de elemente implicate în procesul de
prelucrare şi transmitere a datelor pe cale electronică alcătuiesc un sistem informatic. Astfel,
aceste două sisteme ne arată rolul şi frumuseţea informaticii în viaţa noastră.

c
 
‘ ‘‘ 
   ‘

‘‘

  ‘  ‘

‘  este liderul incontestabil al pieţelor româneşti de produse de gips-

carton, respectiv de ipsosuri. Pornită la drum în 1994 ca o simplă reprezentanţă de vânzări a
liderului mondial în domeniu, grupul britanic British Plaster Boards, BPB plc., compania a
crescut rapid, reuşind în scurtă vreme să se impună în mod autoritar în industria construcţiilor din
România.‘


‘ este liderul pietii mondiale a panourilor de gips carton (vânzari anuale de peste
un miliard de metri patrati) si ipsosuri, respectiv unul dintre principalii furnizori de
plafoanedecorative. BPB este si liderul pietei europene de materiale izolatoare pe baza de
polistiren expandat.

Grupul BPB are peste 12.000 de angajati, produce si comercializeaza mai mult de 1000
de produse si solutii complexe pentru constructii de la cele 90 de fabrici si 150 de cariere
din_peste_50_de_tari.

BPB plc a fost înfiintata în 1915 si de atunci si-a construit o reputatie solida datorita
produselor de cea mai înalta calitate, creativitatii, inovatiilor tehnologice si preocuparilor fata de
protectia mediului înconjurator. Numele uneia dintre cele mai puternice marci a companiei -
Rigips - a devenit cu adevarat etalonul întregii industrii de profil din Europa Centrala, dar nu
numai.‘

Rigips România a devenit companie membra a grupului BPB plc în 1994, dupa
începerea activitatii în România în 1992. Compania a ajuns foarte rapid sa domine piata
româneasca, iar marca Rigips a devenit sinonima cu materiale si solutii constructive de
calitate_deosebita. Înca de la înfiintarea firmei, Constantin H. a fost numit Director General al
Rigips România.

În 1995 activitatile de distributie si vânzari au luat amploare, iar un an mai târziu

compania a depasit un prim "prag psihologic" în materie de vânzari - un milion de euro. Marca

^
Rigips se bucura deja de o recunoastere generala pe piata si chiar si-a împrumutat numele
produselor de gips carton în general.

În 1998, Rigips România a atins urmatorul prag important: vânzarea a peste un milion de
metri patrati de panouri de gips carton.

Ultimii ani au confirmat pozitia de lider pe care Rigips România o detine pe piata
româneasca. Vânzarile au continuat sa creasca rapid, depasind nivelul de 10 milioane de euro în
2001 si atingând 14 milioane de euro în anul fiscal 2002 (încheiat pe 31 martie 2002). N-a mai
fost nevoie decât de încă doi ani pentru ca Rigips Romania să-şi dubleze încă o dată vânzările,
realizând în anul fiscal 2004 (1 aprilie 2003 ± 31 martie 2004) o cifră de afaceri de peste 22 de
milioane de euro, depăşind substanţial ritmul de creştere a pieţei în ansamblu.

Formula succesului a fost, în cazul Rigips Romania, una foarte simplă ± în aparenţă. Un
mix echilibrat de produse şi servicii de calitate excepţională, dublat de o reţea de distribuţie
puternică, ritm ridicat al lansării de noi produse şi cel mai bun raport calitate/preţ de pe piaţă,
totul susţinut de un efort investiţional considerabil.

Ca o confirmare în plus a performanţelor obţinute de firmă, respectiv a angajamentului pe

termen lung a BPB în România, grupul britanic a decis construirea unei fabrici ultramoderne de
panouri de gips-carton, tot la Turda.

O unitate care ridică totalul investiţiilor BPB în România la mult peste 50 de milioane de
euro, noua fabrică, a cărei construcţie este deja într-un stadiu avansat, va deveni pe deplin
operaţională în a doua jumătate a anului 2005. Fabrica are o capacitate proiectată de peste 12
milioane de metri pătraţi pe an, structura productiei urmând a fi foarte flexibilă, în funcţie de
cerinţele pieţei şi cuprinzând toate tipurile principale de panouri de gips carton ± normale,
rezistente la umezeală, rezistente la foc ± ca şi o gamă largă de plafoane decorative. Proiectul
completează procesul de integrare verticală a BPB în România ± de la extragerea şi prelucrarea
materiei prime la produsul finit şi până la distribuţie şi vânzări.

Au fost finalizate lucrari complexe de referinta, cum ar fi Hotel Sofitel - World Trade
Center, Grand Hotel Marriott, Hotel Athenee Palace Hilton, Europa House - Orange, Ateneul
Roman, Palatul de Justitie, Plaza Romania etc unde au fost folosite solutii din gama Rigips

*
pentru o mare varietate de amenajari interioare - ipsosuri, tencuieli uscate, pereti despartitori, o
gama larga de plafoane, suprafete curbe si pardoseli. În plus, materiale din gama Rigips Ridurit
au fost folosite pe scara larga pentru a asigura protectie maxima împotriva incendiilor, un
element esential în cazul cladirilor de mari dimensiuni.

‘‘  ‘   ‘
!  ‘   ‘

Rigips Romania utilizeaza un program informatic specializat, SAP ERP. Acest program
este implementat in Rigips de la inceputul anului 2005.

Soluţia mySAP ERP este dezvoltată pe baza arhitecturii orientate către servicii
(Enterprise Services Architecture), care reprezintă viitorul în tehnologia informaţiei pentru
companii. SAP ERP susţine procesele cheie de afaceri şi asigură infrastructura tehnologică
necesară pentru dezvoltarea companiei. Cu ajutorul consultantilor SAP, Rigips Romania a
realizat o platformă de soluţii care pune în valoare resursele informaţionale, îmbunătăţeşte
eficienţa lanţului de aprovizionare şi contribuie la construirea unor relaţii solide cu clienţii.

Prin implementarea sistemului SAP, Rigips a reusit să reducă costul total al

infrastructurii IT, să obţină un retur rapid pe investiţie şi să beneficieze de o infrastructură IT
flexibilă, care sa permita inovarea. În plus, mySAP ERP asigură funcţionalităţile pentru
operaţiuni internaţionale, care a permis companiei să activeze şi să fie competitiva la scară
globală.

Rigips Romania solutia SAP pentru gestiunea activitatilor, pentru administrarea relatiilor
cu clientii, si pentru sistemul de analize manageriale care sustin procesul decizional al societatii.‘

"#"‘

Fondată în 1972, SAP este liderul recunoscut în soluţii software colaborative pentru
afaceri pentru toate industriile şi toate pieţele semnificative. Cu peste 12 milioane de utilizatori,
100.000 de instalări de software şi 1,500 de parteneri, SAP este cea mai mare companie de
software pentru afaceri şi al treilea producător independent de software la nivel mondial. Istoria

-
bogata de inovare şi dezvoltare, a transformat SAP în liderul domeniului său de afaceri. Astăzi,
SAP are peste 37,000 de angajaţi în mai mult de 50 de ţări.


‘$ se află pe primul loc în clasamentul furnizorilor de aplicaţii de afaceri, cu
o cotă de piaţă de 28,3% în anul 2005 în România.

%‘
  ‘


 ‘
   ‘
 &!

  ‘

 
   
 
Ê
Ê  
Ê
ÊÊ
ÊÊ
Ê  
Ê
 

  
*
·^
Ê
 

 

c
*

Ê
ÊÊ
Ê
Ê
 
 
 


-

*

Ê
 

   - ·c


Ê
ÊÊ
ÊÊ

     ** -

  
  c
 - -*
c

  
    ^- *^·^

   
   -c c


      
 - c
-


      



Ê
ÊÊ
ÊÊÊ

       


*c
 
  
^· ·c

·
 '‘‘‘   ‘
!  ‘(
‘
 ‘

Dezvoltarea şi aplicarea tehnicii electronice în industrie a constituit factorul esenţial al

acestui proces de revoluţionare a întregii activităţii economice. Rolul calculatoarelor s-a extins
treptat de la funcţii tehnice de comandă şi reglare a unor procese de execuţie la funcţii de control
şi dirijare a proceselor economice la nivelul unei societăţi. Extinderea ei în sfera activităţii
economice a determinat o schimbare substanţială a conceptului despre întreprindere ca social-
economică de producţie. Întreprinderea modernă este privită într-o concepţie cibernetică
asemenea unui organism biologic cu autoreglare, adică se comportă ca un organism viu, fiind
alcătuit dint-o serie de organe, fiecare având de îndeplinit o anumită funcţie în ansamblul
activităţii lucrative. Procesul conducerii întreprinderii reprezintă o activitate de sinteză în care
sunt reunite două elemente de bază: decizia şi informaţia. Aceste două elemente formează
sistemul informaţional. Însă, în era informatizării acest sistem informaţional este inclus în
sistemul informatic, acesta din urmă fiind o componentă importantă a primului.

Într-un sistem informatic pot intra: calculatoare, sisteme de transmisie a datelor,

alte componente hardware, software-ul, datele prelucrate, personalul ce exploateză tehnica de
calcul, teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc... .

Sistemele informatice acoperă cele mai diverse domenii.

În funcţie de specializare, avem :1

ˑ "iteme specializate, adică sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de problema dintr-un
anume domeniu;

ˑ "isteme de uz general, cu ajutorul cărora se poate rezolva o gamă largă de probleme din mai
multe domenii;

ˑ "isteme locale, programele necesare prelucrărilor de date şi datele se află pe un singur sistem
de calcul;

c

    

  
   

    



 

 
  ±

  

 

 
  
  ^

^
 ·^


ˑ "isteme pe reţea, sistemul funcţionează într-o retea de calculatoare, caz în care, datele si
programele pot fi distribuite mai multor statii de lucru ce fac parte din acea retea. În ultimul timp
se merge tot mai mult pe varianta sistemelor de lucru în retea, avantajele fiind evidente : transfer
de date între statii foarte rapid, costuri minime, etc.

În funcţie de localizarea datelor şi de locul în care sunt efectuate prelucrările, putem avea
sisteme informatice :

ˑ Cu date centralizate, datele se află pe un singur sistem de calcul;

ˑ Cu date distribuite, datele se află distribuite pe mai multe calculatoare în reţea;

ˑ Cu prelucrări centralizate, prelucrarea datelor se face pe o singură staţie de lucru, indiferent

de numărul staţiilor pe care sunt informaţiile de prelucrat;

ˑ Cu prelucrări distribuite, mai multe calculatoare prelucrează datele provenite de la unul sau
mai multe calculatoare din reţea;

După domeniul în care funcţionează, sistemele pot fi clasificate :

ˑ De baze de date, specializate în gestiunea unor cantităţi mari de date;

ˑ Pentru prelucrări ştiinţifice, specializate pe anumite domenii ştiinţifice;

ˑ Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru conducerea unor maşini,scule,unelte

computerizate;

După nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice în structura organizatorică a

societăţii, putem avea :

ˑ Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor la nivelul unităţilor economice;


ˑ Sisteme la nivelul organizaţiilor cu structură de grup;

ˑ Sisteme informatice teritoriale;

ˑ Sisteme informatice la nivel de ramură şi subramură şi la nivel economic naţional;

ˑ Sisteme de uz general.

După activitatea ce o automatizează, sistemele pot fi :

ˑ Pentru conducerea producţiei;

ˑ Pentru activitatea comercială;

ˑ Pentru evidenţa contabilă;

ˑ Pentru evidenţa materialelor şi mărfurilor;

ˑ Pentru evidenţa personalului şi salarizare;

ˑ Pentru evidenţa mijloacelor fixe.

Aceste sisteme au o aplicare imediată în cadrul rezolvării unor probleme de natură

economică.

Deci una dintre ramurile cele mai informatizate este economia.

Încă din cele mai vechi timpuri, omul, chiar fără să ştie, era preocupat de acest domeniu ±
economia. Omul avea nevoie, pentru a trăi, de o serie de elemente indispensabile, cum ar fi apa,
hrana, arme pentru a se apăra, de animale; odata cu evoluţia lui, au crescut şi necesităţile, pe
lângă cele vechi au apărut şi altele : haine, mijloace de transport, unelte, etc. Astfel apare
conceptul de interes economic.

Pentru a satisface anumite nevoi, este necesar să se consume anumite bunuri, anumite
resurse. Totalitatea elementelor utilizate la producerea de noi bunuri necesare poarta numele de

resurse economice. Aceste resurse sunt limitate, deci trebuie gestionate corespunzător, în vederea
satisfacerii prioritare a nevoilor cele mai stingente. Astfel apare ©



  
care reprezintă munca depusă de om în vederea alegerii şi folosirii resurselor pentru a-şi satisface
cât mai bine nevoile. Activitatea desfaşurată de om pentru găsirea şi prelucrarea resurselor
economice se numeşte activitate economică.Această lege se regăseşte şi în zilele noastre, în
sensul că omul, munceşte pentru a-şi procura cele necesare traiului. Cu cât câstigă mai mult, cu
atât cresc şi nevoile acestuia.

În cazul intreprinderilor, acestea desfăşoara o activitate de producţie, veniturile obţinute

din valorificarea acestora permiţând acesteia continuarea activităţii şi chiar a dezvoltării. Aici,
nevoile sunt cele de a rămâne în competiţie pe piaţă, iar resursele sunt constituite din materia
primă folosită, forţă de muncă, mijloacele de producţie, etc. Criteriul satisfacerii nevoilor în
cazul unei intreprinderi se transformă în ţelul urmărit de aceasta ± obţinerea de profit maxim.
Pentru realizarea acestei dorinţe, unităţile economice trebuie să-şi perfecţioneze continuu
activitatea. Utilizarea tehnicii de calcul, măreşte considerabil eficienţa economică.Unul dintre
mijloacele prin care activitatea economică este automatizată este dat de sistemele informatice de
gestiune economică.

În cadrul unităţilor economice sunt o multitudine de activităţi ce pot fi supuse

informatizării. Acestea pot fi împărţite în grupe, în funcţie de compartimentele în care se
desfăşoară. Spre exemplu, în cadrul compartimentului producţie se poate informatiza activitatea
de stabilire a structurii producţiei şi de dimensionare a sa, programarea şi urmărirea producţiei,
etc. În cadrul compartimentului financiar-contabil, activitatea ar putea fi informatizată aproape în
totalitate, la fel ca şi activitatea din cadrul compartimentului personal-salarizare. Fiecare dintre
compartimentele unei unităţi economice poate fi informatizat într-o măsură mai mare sau mai
mică, ideal însă ar fi ca toate acestea să fie înglobate într-un sistem informatic global de gestiune
economică la nivelul întregii intreprinderi.


 
‘ ‘‘

  ‘
  ‘
 ‘  ‘

!  ‘!

 ‘

‘
 ‘
!  ‘) ‘  ‘‘  
‘

Se doreste realizarea unui program informatic care sa permita gestiunea materialelor la firma
RIGIPS ROMANIA SRL. Firma dispune de mai multe depozite si mai multe ateliere situate in
localitati diferite.
Pentru fiecare depozit de cunosc: NrDepozit, Localitate, Adresa, Telefon.
Pentru fiecare atelier se cunoasc: NrAtelier, Localitate, Adresa, Telefon si Obiectivul productiei.
In firma exista un nomenclator de materiale ce contine: CodMaterial, DenumireMaterial, Unitate
de masura, Clasa de calitate.
Materialele sunt aprovizionate de la furnizori, pentru care se cunosc: Cod Fiscal, Denumire,
Adresa, Telefon.
In momentul realizarii unei aprovizionari la un depozit se intocmeste un NIR pe care se
consemneaza: Numar receptie, data receptiei, si materialele receptionate cu pretul si cantitatea pentru
fiecare. NIRul mai contine valoarea totala a receptiei si semnatura gestionarului care a receptionat
marfa.
La un depozit sunt angajati mai multi gestionari pentru care se cunosc CNP, nume, adresa, data
nasterii, data angajarii si salariul de incadrare.
In momentul in care materialele sunt date spre consum de la un depozit la atelier se intocmesc
bonuri de consum numerotate pe care figureaza materialele consumate si cantitatile consumate din
fiecare.

  ‘‘  
*‘

1.‘ Un gestionar lucreaza pentru un singur depozit..

2.‘ O nota de receptie NIR se intocmeste pentru materiale de la un singur furnizor.
3.‘ Preturile de aprovizionare difera de la un furnizor la altul si se pot modifica in timp.
4.‘ Pe un NIR pot exista oricate materiale.
5.‘ Un NIR se intocmeste pentru un singur depozit.
6.‘ Pe un bon de consum pot exista oricate materiale.
7.‘ Un bon de consum se intocmeste la un singur depozit, catre un singur atelier.

c

 ‘ ‘

 ‘‘ ‘+ ,‘

 
ATELIERE 1,n 1,n MATERIALE
-0-‘
Nr atelier nCantConsumata Cod material
Adresa A Denumire material
Localitate A UM
Obiectiv productie 1,1 1,n Clasa calitate
CONSUM 1,n
Nr bon consum
Data consum
‘ - #./‘
1,1 CantReceptionata

1,n
GESTIONARI
Consum RECEPIE
CNP Gest Direct
Nume Gest 1,1 1,1
Nr nota receptie
Adresa G Data receptie
Data nastere
Data angajare 
Salariu  
Telefon G 1,1

1,n 1,n 1,n

DEPOZITE
Nrdepozit
AdresaD EmisFact
LocalitateD
TelefonD
1,n

FURNIZORI

Cod fiscal
Nume FZ
Adresa FZ
Telefon FZ

cc
 %‘  ‘‘
   ‘


"-#-‘1"‘"20/0"*‘

iesire
 


Ê

intrare

Ê

"-#-‘1"‘0/0"*‘

intra 
Ê

Ê

inregistrare 
Ê
Ê

eliberare
Ê

 

prelucrare
Ê


c^
"-#-‘1"‘1"0*‘

9‘ Salariul gestionarului este cuprins intre 5.000.000 lei si 12.000.000 lei.

9‘ Data consum este egala cu data curenta.
9‘ Cantitate consumata > 0.
9‘ Pret de consum exprimat in moneda nationala si > 0.
9‘ Cantitate receptionata > 0.
9‘ Pret de receptie > 0.
9‘ CNP gestionar are maxim 13 cifre.

c*
'‘


‘!
 
‘

Nr atelier ĺ Adresa A
Nr atelier ĺ Localitate A
Nr atelier ĺ Obiectiv productie

Cod material ĺ Denumire material

Cod material ĺ UM
Cod material ĺ Clasa calitate

Cod fiscal ĺ Nume FZ

Cod fiscal ĺ Adresa FZ
Cod fiscal ĺ Telefon FZ

Nr depozit ĺ Adresa D
Nr depozit ĺ Localitate D
Nr depozit ĺ Telefon D

CNP Gest ĺ Nume Gest

CNP Gest ĺ Adresa G
CNP Gest ĺ Data nastere
CNP Gest ĺ Data angajare
CNP Gest ĺ Salariu
CNP Gest ĺ Telefon G

Nr nota receptie ĺ Data receptie

Nr bon consum ĺ Data consum

c-
 Cantitate consumata
   

ĺData consum
Cantitate receptionata


Pret de receptie

ĺDenumire material
ĺUM   
ĺClasa calitate

ĺAdresa A
ĺLocalitate A
ĺObiectiv productie




ĺAdresa D
ĺLocalitate D   
ĺTelefon D
ĺData receptie



ĺNume FZ
ĺAdresa FZ
ĺTelefon FZ

  

ĺNume Gest
ĺAdresa G
ĺData nastere
ĺData angajare
ĺSalariu
ĺTelefon G

c·
Matricea dependentelor functionale

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. ™ ™ ™ ™ ™ ™ ™ ™

1. 0 0 0 - - - - - - - -

2. 0 0 0 - - - - - - -

3 0 0 0 0 0 0 - - - - - -

4. 0 0 0 0 0 - - - - -

5. 1 1 1 1 0 0 - - - -

6. 1 1 0 2 2 1 0 0 0 - - -

7. 1 1 0 2 2 2 1 0 0 0 - -

8. 1 1 2 1 1 1 1 1 0 0 -

9. 1 1 2 1 1 1 1 1 1 0 0

c
1.= MATERIALE
2.= FURNIZORI
3.= DEPOZITE
4.= ATELIERE
5.= GESTIONARI
6.= RECEPTIE
7.= CONSUM
8.= CONTINUT RECEPTIE
9.= CONTINUT CONSUM

c
3‘ ‘ ‘‘ ‘+ ,‘

MATERIALE
Cod material Denumire material UM Clasa calitate

FURNIZORI
Cod fiscal Nume FZ Adresa FZ Telefon FZ

DEPOZITE
Nr depozit Adresa D Localitate D Telefon D

ATELIERE
Nr atelier Adresa A Localitate A Obiectiv productie

GESTIONARI
CNP Nume Adresa G Data Data Salariu Telefon Nr
Gest Gest nastere angajare G depozit

RECEPTIE
Nr nota receptie Data receptie Cod fiscal Nr depozit

CONTINUT RECEPTIE
Cod material Nr nota receptie Cantitate Pret de receptie
receptionata

CONSUM
Nr bon consum Data consum Nr depozit Nr atelier

CONTINUT CONSUM
Nr bon consum Cod material Cantitate Pret de consum
consumata

c
4‘ ‘

 ‘‘
 ‘+ 
,‘

‘
#"0‘1"‘#./#"‘

c ^

c  ^

Op1 Solicitare aprovizionare

Solicita furnizorilor aprovizionare
cu materiale
OK NOT OK

*
-

Op2 Emitere factura

Intocmire factura de catre furnizor
pe baza solicitarii

·

c
‘
#"0‘1"‘#""-"‘
‘

·

Op3 Receptie materiale

Intocmire NRCD
Inregistrare pret de receptie
Inregistrare cantitate receptionata
Semnatura gestionarului



Op4 Stocare in depozit

Inregistrare numar depozit de
catre gestionar
Actualizare stoc
Stocarea fizica a materialelor
receptionate in depozit



^

%‘
#"0‘1"‘0*‘



Op5 Intocmire bon de consum

Intocmire bon de consum ( datare si
numerotare)
Inregistrare cantitate consumata
Actualizare stoc

 

  

Op6 Consum materiale

Prelucrarea efectiva a materialelor
in ateliere

c

^c
E1 = firma necesita materiale
E2 = furnizor
E3 = comanda refuzata
E4 = comanda acceptata
E5 = factura emisa
E6 = NRCD intocmit
E7 = material stocat
E8 = material dat in consum
E9 = timp de lucru 16 zile
E10 = produse finite obtinute

^^
 5‘ ‘
  
‘‘
 ‘+ 
,‘

Aprovizionare Stocare Prelucrare

c ^

c  ^

O Solicitare aprovizionare
p1
Solicita furnizorilor
aprovizionare cu materiale
OK NOT OK

-

Op2 Emitere factura

Intocmire factura de catre furnizor
pe baza solicitarii

·

O Receptie
p materiale

^*
3
Intocmire NRCD
Inregistrare pret
de receptie
Inregistrare
cantitate
receptionata
Semnatura
gestionarului



O Stocare in
p depozit
4
Inregistrare
numar depozit de
catre gestionar
Actualizare stoc
Stocarea fizica a
materialelor
receptionate in
depozit



O Intocmire bon de
p5 consum

^-
 Intocmire bon de
consum ( datare si
numerotare)
Inregistrare cantitate
consumata
Actualizare stoc




  

Op6 Consum
materiale
Prelucrarea efectiva
a materialelor in
ateliere

c

^·
6‘‘ ‘ ‘) ‘
  
‘ ‘
 ‘+ 
7‘ 
r

Stabilirea ordinii procedurilor de actualizare:

-‘ se porneste de la MLD

MATERIALE
Cod material Denumire material UM Clasa calitate

FURNIZORI
Cod fiscal Nume FZ Adresa FZ Telefon FZ

DEPOZITE
Nr depozit Adresa D Localitate D Telefon D

ATELIERE
Nr atelier Adresa A Localitate A Obiectiv productie

GESTIONARI
CNP Nume Adresa G Data Data Salariu Telefon Nr
Gest Gest nastere angajare G depozit

RECEPTIE
Nr nota receptie Data receptie Cod fiscal Nr depozit

CONTINUT RECEPTIE
Cod material Nr nota receptie Cantitate Pret de receptie
receptionata

CONSUM
Nr bon consum Data consum Nr depozit Nr atelier

CONTINUT CONSUM
Nr bon consum Cod material Cantitate Pret de consum
consumata

^
1.= MATERIALE
2.= FURNIZORI
3.= DEPOZITE
4.= ATELIERE
5.= GESTIONARI
6.= RECEPTIE
7.= CONSUM
8.= CONTINUT RECEPTIE
9.= CONTINUT CONSUM

^
 
‘ ‘‘
 
  ‘
    ‘(
‘
!‘ ‘

  *‘

1.‘ Sa se afiseze lista furnizorilor care au sediul in Iasi sau Brasov si care nu au telefon. Se
va ordona lista alfabetic dupa nume.

2.‘ Sa se afiseze lista ordonata descrescator dupa salarii cu numele si salariul gestionarilor
din depozitele 1,3,4,6. Intr-o coloana calculate numita impozit se va determina 16% din
salariu.

3.‘ Sa se afiseze lista cu numele gestionarilor si data de angajare pentru toti angajatii care
lucreaza la depozitul dintr-un oras. Numele orasului va fi tastat ca parametru. Se va
ordona lista descescator dupa vechime.

4.‘ Sa se afiseze lista NIR (note receptie)  nr. Nir, data nir, nume_fz, pt toate nirurile pentru
care s-a aprovizionat materialul sarma_cupru intre 1.01.2006 si 30.04.2006. Sa se
ordoneze ascendant dupa data receptie.

mriteria: between# 1/1/2006#and#30/04/2006#and[tastati data].

Apoi sa se parametrizeze interogarea pentru a afisa lista receptiilor pentru un anumit

material tastat ca parametru si doar pentru nirurile dintre 1.01.2006 si o anumita data tastata ca
parametru.

5.‘ Afisati lista materialelor care au fost receptionate, dar care nu au fost date in consum

6.‘ Sa se calculeze cate aprovizionari s-au realizat de la fiecare furnizor. Se va ordona lista
descrescator dupa Total_receptie.

^
 7.‘ Sa se calculeze cati salariati are firma in fiecare localitate cu salariul peste 6,5 mil, stiind
ca firma are depozite in mai multe localitati.

8.‘ Sa se calculeze pentru fiecare material pretul minim de receptie, pretul maxim de
receptie, pretul mediu de receptie si diferenta intre pretul maxim si minim. Se vor lua in
calcul doar receptiile din lunile 1,2,3,4,6 din anul 2006.

9.‘ Sa se realizeze o interogare de tip CrossTab pentru a calcula CANTITATEA TOTALA

CONSUMATA din fiecare material, in fiecare oras ( din ATELIER), ordonand orasele pe
coloane si denumirea materialelor pe linii, dupa 1.07.2005.

10.‘Sa se calculeze stocul pe fiecare material astfel:

ˑ Sa se calculeze printr-o interogare TOTAL APROVIZIONAT pe material

ˑ Sa se calculeze printr-o interogare TOTAL CONSUMAT.

ˑ Sa se realizeze o interogare avand ca sursa tabela Materiale si cele 2 tabele precedente

pentru a calcula STOC ACTUAL , ca diferenta intre TotalA si TotalC.

!  *‘

1.‘ Sa se afiseze un formular de tip columnar pe baza tabelei Furnizori, care va afisa toate
informatiile: Cod Fiscal, Nume, Adresa, telefon.

Se va crea un set de butoane pentru deplasare, adaugare, strergere, inchidere formular.

In subsolul formularului, se va adauga un combobox, care va permite cautarea automata

dupa ³Nume furnizor´.

2.‘ Sa se realizeze un formular GESTIONARI.frm, bazat pe tabelul Gestionari, in format

tabular, care va calcula impozitul pe salariu si salariul net. In subsolul formularului se vor
calcula TOTAL SALARII, TOTAL ANGAJATI .

^
 3.‘ Sa se relizeze un formular tabular RECEPTII.frm, care va afisa: Nr Nir, data Nir, Numar
Depozit, si va calcula in final cate receptii s-au realizat.

Se doreste sa apara ca subformular in formularul FURNIZORI si va afisa doar receptiile

de la un anumit furnizor.

4.‘ Realizati un formular RECEPTII.frm cu subformular ContinutReceptii. In subsolul

subformularului se va calcula TOTAL VALOARE RECEPTIE, iar in subsolul
formularului se vor adauga butoane de deplasare si se va calcula TVAReceptie.


 *‘

1.‘ Realizati un raport LISTA_ANGAJATI in care sa fie afisate Numele, data angajarii, si
salariul pentru gestionari. Gestionari vor fi grupati pe localitatile in care lucreaza si vor fi
numerotati de la 1 la n, pe fiecare localitate.

Pe ultima pagina se va aduga loc de semnatura pentru contabilul sef.

Se va calcula TotalGeneral Salarii pe raport si subtotaluri pe fiecare raport.

*

 
‘ 8‘‘
 ‘) ‘


 ‘

Deoarece impactul tehnologiei informatiei este diferit de impactul oricarui alt tip de
tehnologie, orice firma trebuie sa controleze informatia cu grija din cauza efectelor primare, dar,
mai ales din cauza efectelor secundare potentiale pe care le genereaza.

Aplicarea tehnologiei informatiei la o problema de afaceri cum ar fi introducerea unui

nou proces de comercializare, conduce la o serie de beneficii primare ca de exemplu: reducerea
costurilor unitare de comercializare, cresterea calitatii produsului.

Exista trei niveluri de integrare a tehnologiei informatiei:

ڑ Primul nivel este constituit din sisteme informationale independente care ajuta firma sa
implementeze strategia prin marirea eficientei activitatilor operationale. Aceste sisteme
nu sunt legate direct de procesul de formulare a strategiei sau de integrare cu un anumit
plan strategic.

ڑ Cel de al doilea nivel este caracteristic sistemelor de sustinere a politicii firmei si sunt
proiectate pentru impulsionarea procesului de planificare strategica. În acest caz,
sistemele ajuta la formularea planului, dar nu constituie o parte a acestuia. Rezulta de aici
ca sistemele de integrare a tehnologiei informatiei nu sunt o parte a unui produs finit sau
a unui serviciu produs de firma.

ڑ Cel de al treilea nivel de integrare devine, în sine, o parte a strategiei firmei. La acest
nivel, tehnologia informatiei si integrarea acesteia în procesul decizional este în relatie
strânsa cu gândirea strategica a managementului firmei prin aportul adus la definirea ariei
de posibilitati si optiuni. În acelasi timp, ofera o buna parte din mijloacele prin care
strategia, odata aleasa, va fi implementata.

În mediul economic, la un moment dat, o firma care beneficiaza de avantajul unui

asemenea nivel de integrare a tehnologiei informatiilor în procesul decizional, se poate afla în
situatia de concurenta cu alte firme care îsi dezvolta sisteme informationale similare. În
numeroase cazuri, 0n forma manuala de prelucrare a informatiilor documentele, dosarele si alti

*c
suporti de  rtie erau elementele de baza ale functionarii sistemului informational; sistemele
competitorilor pot sa se dovedeasca mai fiabile pentru ca, de obicei, concurenta se dezvolta pe
baza experientei acumulate de primele firme care au gasit o noua metoda de abordare a
afacerilor.

În condiţiile actuale, informaticii îi revine un rol deosebit în procesul de perfecţionare a

conducerii activităţii economico - sociale.

Ca urmare, se impune ca proiectanţii şi utilizatorii de sisteme informatice să

găsească cele mai raţionale soluţii funcţionale şi constructive de proiectare a sistemelor
respective, astfel încât să asigure o creştere a eficienţei economice a întregii activităţi economico
- sociale din unităţile economice. Pentru aceasta este necesar ca toţi proiectanţii de sisteme
informatice să identifice toţi factorii care influenţează eficienţa economică a sistemelor
informatice proiectate, să acţioneze în aşa fel încât să le sporească aportul pozitiv şi să-l
diminueze pe cel negativ.

În acest sens se poate acţiona pe următoarele căi:

ˑ aplicarea proiectelor tip şi a programelor existente, în Biblioteca Naţională de Programe;

ˑ perfecţionarea metodelor şi tehnicilor de elaborare a programelor (programare structurată,

programare modulară, etc.);

ˑ realizarea de sisteme informatice ierarhizate, capabile să satisfacă cerinţele tuturor

utilizatorilor;

ˑ dimensionarea şi utilizarea raţională a mijloacelor de prelucrare şi a suporturilor purtători de

informaţii ca urmare a prelucrării distribuite a datelor;

ˑ eliminarea operaţiilor de pregătire a purtătorilor tehnici prin culegerea informaţiilor la locul

de generare a acestora, direct pe purtătorii tehnici;

ˑ reducerea diferitelor tipuri de erori (de introducere a datelor, de programare, de operare la

calculator, de sisteme de calcul, etc.);

*^
ˑ elaborarea, punerea în funcţiune şi dezvoltarea eşalonată a componentelor sistemului
informatic;

ˑ raţionalizarea circuitelor informaţionale şi simplificarea sistemului de evidenţă;

ˑ proiectarea şi cercetarea asistată de calculator a sistemelor informatice;

ˑ alegerea celor mai eficiente forme, metode, tehnici, proceduri şi mijloace de organizare a
datelor şi proceselor de prelucrare;

ˑ dotarea cu echipament de calcul în structura adecvată şi cu caracteristici tehnico - economice

care să permită execuţia întregii game de operaţii, ca unul dintre factorii cei mai importanţi
pentru creşterea eficienţei economice a sistemelor informatice, deoarece nivelul de dotare
tehnica determină în bună măsură utilizarea celor mai eficiente metode şi tehnici de
organizare a datelor şi proceselor de prelucrare;

ˑ realizarea unui echilibru optim între efectele sistemului informatic şi valoarea resurselor
alocate.

**
     ! ‘

1.‘ I. Vaduva, Sisteme informatice Editura Univeristatea Bucuresti, 1981

2.‘ Balter Alison, icrosoft Office Access 2003, traducerea Alexandru Szasz,
Editura Niculescu, Bucureşti 2006

3.‘ Gh Militaru, Sisteme informatice Pentru management Editura Teora, 2000

4.‘ N.Davidesc, Sisteme informatice financiar-contabile, Editura Teora 2004

5.‘ Peterson J. Daze de date pentru începători, Ed. All, Bucureşti, 2003

6.‘ C.Ionescu, L.Lupu,Gh Sabau, Sisteme informatice pentru conducerea

economica, ASE, 1986

7.‘ O.Nicolescu, Gh Sabau, Sistemul informational managerial al organizatiei,

Editura Economica, Bucuresti 2001

8.‘ Velicanu M., Lungu I., Muntean M., Ionescu S., "isteme de baze de date .
Teorie şi practică, Ed. Petrion, Bucureşti, 2003.

9.‘ http://dppd.wikispaces.com/space/showimage/Curs+baze+de+date.pdf

10.‘.http://www.referatele.com/referate/informatica/online5/BAZE-DE-DATE-
si-SGBD-ul-referatele-com.php

11.‘http://www.studentie.ro/Curs_Baze_de_Date_TRANSPUNEREA_MODEL
ULUI_E_A_IN_MODELUL_RELATIONAL--citeste-nr713.html

*-