LUCRARE DE STAGIU

SEMESTRUL I 2009
ANUL I – GRUPA 2

REZOLVARI – GRUPA I – Categoria XI

1.Se constituie SC “ADA”SRL cu un capital de 2.000 lei, divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea
fiecareia.
-Aporturile sunt formate din:
• Aport in natura, asociatul S1 – un utilaj 1.600 lei
• Aport in contul curent:
- asociatul S1 – 100 lei
- asociatul S2 – 300 lei
-Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca.

Raspuns:
a) subscriere capital social:
% = 1011 2000 lei
456.01 1700 lei
456.02 300 lei
b) varsare capital social:
% = 456.01 1700 lei
213 1600 lei
5121 100 lei

5121 = 456.02 300 lei

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capitalul subscris varsat:
1011 = 1012 2000 lei
d) achitare cheltuieli constituire:
201 = 5121 15 lei

2. SC “APRO”SA decide marirea capitalului social cu 5000 lei, emitand 250 actiuni noi la valoarea de
20 lei, iar subscrierea actiunilor se face la valoarea actuala de 24 lei.
250 actiuni x 24 lei = 6000 lei
250 actiuni x 20 lei = 5000 lei
Prime de emisiune = 1000 lei

Raspuns :
250actiuni x 24 lei = 6.000 lei 161 = % 6.000 lei
250actiuni x 20 lei = 5.000 lei 1012 5.000 lei
Prime de emisiune = 1.000 lei 1041 1.000 lei

3.SC “APRO”SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la
scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni la
pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la
rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar.

Raspuns:

a) emitere obligatiuni:
512 = 161 20.000 lei

b) Rascumparare 5.000 obligatiuni cu 1.85 lei\buc:

505 = 512 9.250 lei

c) Rascumparare 5000 obligatiuni cu 2.2 lei\ buc :

505 = 512 11.000 lei

d) Anulare obligatiuni :

161 = % 10.000 lei

505 9.250 lei
768 750 lei

% = 505 11.000 lei

161 10.000 lei
668 1.000 lei

e) Achitare dobanda :

666 = 513 30 lei

4. SC COMINCA SA vinde o cladire prin licitatie publica cu strigare.

Dupa prospectul de vanzare rezulta:
- valoare de inregistrare a activului vandut 45.000 lei
- amortizare calculate pana la data vanzarii 10.000 lei
- valoare ramasa neamortizata a caldirii 35.000 lei
- taxa de participare la licitatie: 10 persoane x 10 lei/pers = 100 lei
- garantia de participare la licitatie: 10 pers x 1000 lei/pers = 10.000 lei
- pretul de adjudecare a cladirii obtinut in urma licitatiei 57.000 lei
Inregistrari in contabilitatea vanzatorului, inclusive restituirea garantiilor.
Raspuns:
a) incasarea taxei la licitatie:
5311 = 708 100 lei
b) incasarea garantiei de participare la licitatie:
5311 = 167 10.000 lei
c) vanzarea cladirii la pretul obtinut in urma licitatiei:
461 = 7583 57.000 lei
d) scaderea cladirii din gestiune:
6583 = 212 35.000 lei
281 = 212 10.000 lei
e) restituirea garantiei:
167 = 5311 1.000 lei

5.SC PERAMI SRL importa bere in valoare de 20800 lei. Transportul pe parcurs extern este de 800 lei,
taxa vamala 20%, accize 115%, TVA 19%, marja importatorului 40%. Berea importata se vinde unui
beneficiar, efectuandu-se regularizarea TVA.
Declaratia vamala arata astfel:
• Pretul in vama 20800 lei
• Taxe vamale 20800 x 20% 4160 lei
• Accize (20800 + 4160) x 115% 28704 lei
• Baza de impozitare 53664 lei
TVA deductibila 53664 x 19% 10196,16 lei
Total factura de cumparare 63860,16 lei
Marja importatorului 53664 x 40% =21465,6 lei
Pretul de vanzare al importatorului = 75129,6 lei
TVA colectata 75129,6 x 19% = 14274,62 lei
Total factura de vanzare 89404,22 lei
TVA/p = TVA/c – TVA/d 14274,62 – 10196,16 = 4078,46 lei
Raspuns:

6.Un teren cumprat in exercitiul N-4 la un cost de 400.000 u.m. a fost reevaluat, in exercitiul N-2, la
550.000 u.m. Intre time (din N-2 pans in prezent), rezerva din reevaluare contabilizat nu a suportat
nisi o modificare. La inchiderea exercitiului N, valoarea reala a terenului, considerate a fi egala cu
valoarea recuperabila, este de 350.000 u.m. Sa se calculeze si sa se contabilizeze deprecierea
constatata in conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor".

Raspuns:
Anul N-2:
Valoare contabila = 400.000 lei
Valoare justa = 550.000 lei
Reevaluare pozitiva = 150.000 lei (rezerva din reevaluare)

Anul N:
Valoare contabila = 550.000 lei
Valoare justa = 350.000 lei
Depreciere = 200.000 lei (se diminueaza rezerva din reevaluare cu 150.000, 50.000 cheltuiala).

Rezerve din reevaluare = Terenuri 150.000 u.m

Cheltuieli cu deprecierea = Ajustari pentru deprecierea 50.000 u.m
imobilizarilor imobilizarilor corporale

LUCRARE DE STAGIU
SEMESTRUL I 2009
ANUL I – GRUPA 2

REZOLVARI – GRUPA II – Categoria IV

1. Atunci cand se determine fluxul de trezorerie, in vederea evaluarii unei intreprinderi, profitul net
se corecteaza cu:
a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere;
b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere;
c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.
Raspuns:
b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere;
2. Bilantul economic se prezinta cu un:
a)activ net corijat de 23.000 mii lei;
b)pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei. Valoarea patrimoniala a
intreprinderii va fi de:
a)18.000 mii lei;
b) 20.000 mii lei;
c) 19.000 mii lei.

Raspuns:
a) ANCj = Total active reev – Total datorii = 23.000 – 5.000 = 18.000 mii lei;
3.Determinati activul net corijat al unei intreprinderi, prin ambele metode, cunoscand urmatoarele
elemente din bilantul economic al acesteia: Casa 10.000; banca 150.000, cheltuieli de infiintare
15.000; cladiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300,000, furnizori 400.000; creditors 80.000;
imprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri anticipate 80.000;
profit 55.000.

Raspuns:
Metoda aditiva : ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din reevaluare
ANC = Capitaluri proprii – Ch.infiintare =
= (Cap.social + rezerve + profit ) – Ch.infiintare =
= (100.000 + 10.000 + 55.000 ) – 15.000 = 150.000
Metoda substractiva :ANC = Total activ reevaluat – Total datorii
Total activ reevaluat = Cladiri + echipamente + stocuri + casa + banca =
= 200.000 + 250.000 + 300.000 + 10.000 + 150.000 = 910.000
Datorii = Furnizori + creditori + imprumuturi T.L. + venituri anticipate =
= 400.000 + 80.000 + 200.000 + 80.000 = 760.000
ANC = 910.000 – 760.000 = 150.000
LUCRARE DE STAGIU
SEMESTRUL I 2009
ANUL I – GRUPA 2

REZOLVARI – GRUPA II – Categoria V

1. Sa presupunem ca exista trei societati A, B, si C, care vor fuziona prin absortia societatilor B si C de
catre societatea A.
Societatea A are capital social de 50.000 lei si reserve de 1.000 lei
K = 1.000/50.000 x 100 = 2% reprezinta rezervele la societatea absorbanta.
Pentru societatile B si C, a caror capital social este de 3.000 lei, respective 1.000 lei, se va aplica
coeficientul de 2%, astfel:
B – 3.000 x 2% = 60 lei – prima de fuziune
C – 1.000 x 2% = 20 lei – prima de fuziune
TOTAL 4.000 lei – 80 lei – prima de fuziune

REZOLVARE:

Majorarea capitalului social la societatea A absorbanta

456 = % 4.000 lei

1012 3.920 lei
1042 80 lei

2. SC ALPHA SA – absorbanta a SC BETA SA, preia prin fuziune, activul acesteia constand din cladiri
10.000 lei si disponibil la banca 5.000 lei si emite in schimb 1.000 actiuni noi cu o valoare nominala
de 14lei/actiune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaza in capitalul social.

REZOLVARE:

Preluarea activului SC BETA SA

% = 456 15.000 lei

212 10.000 lei
5121 5.000 lei

Emiterea a 1.000 actiuni x 14 lei/actiune = 14.000 lei

Diferenta dintre valoarea activului preluat (15.000 lei) si valoarea nominala a actiunilor emise
(14.000 lei) o constituie prima de fuziune.

456 = % 15.000 lei

1011 14.000 lei
1042 1.000 lei

Incorporarea primei de fuziune in capitalul social

1042 = 1011 1.000 lei

3. SC DACIA SA achizitioneaza 580 actiuni sub forma intereselor de participare la o filiala din cadrul
grupului, printr-un intermediar. Valoarea de achizitie a unei actiuni este de 10 lei. Partea eliberata
din valoarea nominala a actiunilor fiind de 50%, comisionul 2% pentru cumpararea actiunilor. Se
achita comisionul catre intermediary si se face plata diferentei in vederea eliberarii integrale a
titlurilor de participare achizitionate. Din cele 580 actiuni achizitionate AGA hotaraste vanzarea a 280
actiuni la un curs de 9,9 lei/actiune. Comisionul cuvenit societatii inetrmediare a vanzarii este de 3%.

REZOLVARE:

• Achizitia intereselor de participare 50% ( 580 act.x 10 lei x 50% = 2.900 lei) – platite

263 = 5121 2.900 lei

• Achizitia intereselor de participare neplatite 50%

263 = 2692 2.900 lei

• Achitarea comisionul catre intermediar = 2% x 2.900 lei = 58 lei

622 = 5121 58 lei

• Plata diferentei de 50% interese participare neeliberate

2692 = 5121 2.900 lei

• Vanzarea a 280 actiuni la un curs de 10,2 lei/act.(280 x 10,2 = 2.856 lei)

461 = 7611 2.856 lei

• Iesirea din gestiune a intereselor de participare vandute (280 x 10 = 2.800 lei)

6641 = 263 2.800 lei

• Vanzarea a 300 de actiuni la un curs de 9,9 lei/act.(300 x 9,9 = 2.970 lei)

461 = 7611 2.970 lei

• Iesirea din gestiune a intereselor de participare vandute (300 X 10 = 3.000 lei)

6641 = 263 3.000 lei

• Achitarea comisionului de 3% societatii de intermediere (2.856 + 2.970 = 5.826 x 3% = 174.78 lei )

622 = 5121 174, 78 lei

GRUPA II- Categoria X

1.Organizarea si elaborarea procedurilor pentru controlul financiar preventive.

Rezolvare:

Acesta aste un atribut al functiei financiar-contabile din cadrul unitatiilor patrimoniale si un

instrument de baza al gestiunii previzionale a patrimoniului.
Controlul este un proces de măsurare a performanţei, de iniţiere şi întreprindere a unor acţiuni care
să asigure rezultatele dorite.
Privit prin prisme diferite controlul este considerat:
– funcţie a managementului – prin el fiecare manager vrea să se asigure că activitatea decurge
conform programului prestabilit, că resursele sunt utilizate conform destinaţiei stabilite şi că în final
performanţa reală va atinge sau va depăşi obiectivele fixate iniţial .
– atribut al conducerii – mijloc de perfecţionare a activităţii entităţilor publice şi private, exercitat
sub forme diferite de structuri organizate piramidal, cu responsabilităţi şi obiective clar precizate de
lege;
– metodă de verificare a modului de gestionare a resurselor.
Controlul se armonizează şi se întrepătrunde cu restul procesului de management. Între funcţiile de
planificare ale managementului şi control există o legătură indisolubilă, acestea influenţându-se una
pe alta, fapt ce face să fie denumite „fraţii siamezi ai managementului“.
Formă a controlului intern, controlul financiar preventiv „se exercită asupra tuturor operaţiunilor
care afectează fondurile şi/sau patrimoniul privat sau public“
Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operaţiuni care nu respectă
condiţiile de legalitate şi regularitate şi/sau încadrarea în limitele creditelor bugetare sau creditelor
de angajament, după caz, şi prin a căror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public şi/sau fondurile
publice .
Din simpla observare a scopului activităţii de control financiar preventiv se desprind câteva
caracteristici ale acestuia:
– este un control cu un pronunţat caracter patrimonial, fiind îndreptat spre verificarea operaţiunilor
generatoare de drepturi şi obligaţii patrimoniale;
– este un control anticipat – se desfăşoară asupra proiectelor de operaţiuni, înainte de a fi aprobate
şi efectuate;
– este un control de permanenţă – se exercită în fiecare zi, în funcţie de operaţiuni;
– este un control documentar – întrucât proiectele de operaţiuni, supuse acestei forme de control,
se verifică pe baza documentelor primare în care au fost consemnate.
Dacă se are în vedere structura care execută controlul financiar preventiv, acesta poate fi considerat:

– o formă a controlului intern – organizat şi exercitat în cadrul compartimentelor de specialitate

financiar-contabilă a entităţilor de care aparţin acestea;
– o formă a controlului extern – exercitat de Ministerul Finanţelor Publice prin controlori delegaţi,
numiţi de ministrul finanţelor publice.
Conţinutul controlului financiar preventiv derivă în cea mai mare parte, din dubla autorizare
bugetară conform căreia orice cheltuială, pentru a fi efectuată, trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
a. să existe bază legală (autorizare legală);
b. să existe credit aprobat prin buget (autorizare bugetară);
c. să respecte destinaţia creditului ce urmează a fi imputat, potrivit clasificaţiei bugetare şi alocării pe
programe a resurselor (specializarea creditelor).

Controlul financiar preventiv nu ar avea finalitatea dorită dacă nu ar urmări aplicarea principiului
bunei gestiuni financiare, al respectării normelor procedurale de iniţiere a unei operaţiuni. Pentru
aceasta ordonatorilor de credite le-au fost stabilite responsabilităţi foarte clare, ei răspunzând de :
– angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi
aprobate;
– realizarea veniturilor;
– angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
– integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc etc.

Totodată, entităţile publice, prin conducătorii acestora, au obligaţia de a organiza controlul financiar
preventiv propriu şi evidenţa angajamentelor în cadrul compartimentului contabil.
Regulamentul financiar al Comisiei Europene stipulează la art. 47 că: „Fiecare operaţiune face
obiectul cel puţin al unei verificări ex-arte“, prin aceasta urmărindu-se să se constate „regularitatea
şi conformitatea cheltuielii în raport cu dispoziţiile aplicabile, în special cele ale bugetului şi ale
reglementărilor pertinente“
Baza legală reprezintă izvorul drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale ale entităţii şi, totodată, baza
autorizării legale. Cum baza legală a operaţiunilor patrimoniale este constituită din acte juridice (legi,
ordonanţe, acorduri sau hotărâri ale Guvernului), controlul de legalitate se va concen-tra pe
verificarea existenţei şi respectării prevederilor actelor juridice în cauză.
Regulamentul financiar al Consiliului European nr. 1605/2002 precizează la art. 78 obligativitatea
ordonatorului competent de a se asigura de „exactitatea imputaţiei bugetare, disponibilitatea
creditelor şi de conformitatea cheltuielii în raport cu dispoziţiile tratatelor, bugetului, prezentului
regulament şi cu modalităţile de execuţie, precum şi cu celelalte reglementări ca şi de respectarea
principiilor bunei gestiuni financiare“ .
La baza controlului financiar preventiv exercitat în ţara noastră, se află angajamentul juridic –
rezultat al operaţiunilor iniţiate de compartimentele de specialitate, fapt ce implică asumarea şi din
partea conducătorilor lor, a unor responsabilităţi privind implicaţiile operaţiunilor iniţiate.
Astfel ei „răspund pentru realitatea, regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale căror acte şi/sau
documente justificative le-au certificat sau avizat“.În vederea exercitării unui control preventiv cât
mai complet, legiuitorul a stabilit ca anumite operaţiuni să se avizeze şi de către compartimentul de
specialitate juridică.
Angajamentele juridice ale entităţilor publice sunt supuse deci unei duble avizări, atât din partea
compartimentului juridic, cât şi a compartimentului financiar-contabil. Dubla responsabilitate privind
efectuarea angajamentelor juridice nu exonerează de răspundere şefii compartimentelor de
specialitate.
Din tot ce s-a arătat până acum se poate deduce că o dată cu creşterea cerinţelor de utilizare
economică, eficientă şi eficace a fondurilor publice a crescut şi atenţia acordată acţiunilor de
prevenire a abaterilor şi neregulilor în alocarea şi utilizarea lor. În cadrul acestora au fost incluse şi
acţiunile de control desfăşurate de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv controlul financiar
preventiv delegat.
Controlul financiar preventiv delegat exercitat de controlori delegaţi numiţi de ministrul finanţelor
publice se referă la operaţiuni care pot afecta execuţia în condiţii de echilibru a bugetelor prin
angajări patrimoniale ce afectează un volum mare de fonduri şi pentru care există riscuri
semnificative de execuţie. De fapt acest control este o supraverificare a operaţiunilor, pentru care s-
a dat deja viza de control financiar preventiv, exercitat cu scopul de a se elimina orice risc asociat
angajării unităţii în respectivele operaţiuni.
Îndeplinirea obiectivelor activităţii de control depinde de calitatea factorului uman ce execută
controlul. Elaborarea unor Coduri prin care se stabilesc anumite reguli de conduită, drepturi şi
obligaţii pentru toţi cei ce desfăşoară activităţi în domeniul public, demonstrează dacă mai era cazul,
accentul pus astăzi pe creşterea calităţii factorului uman.

2.Elaborarea politici si procedurilor contabile. Studiu de caz : societatea de prestarii servicii.

Rezolvare:

Politica de contabilitate reprezintă o totalitate de principii, convenţii, reguli, metode şi procedee

adoptate de conducerea întreprinderii pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor
financiare.

Politica de contabilitate constituie o parte integrantă a rapoartelor financiare şi trebuie să fie

elaborată de fiecare întreprindere care desfaşoară activitate de întreprinzător şi este înregistrată în
Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, apartenenţa ramurală şi forma
organizatorico-juridică a acesteia (cu excepţia organizaţiilor bugetare).
Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuată de către contabilitate, de o comisie
specială, compusă din reprezentanţii serviciilor contabil, financiar, juridic şi altor servicii ale
întreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleasă poate fi examinată şi
adoptată prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar după
aceasta trebuie să fie aprobată de conducătorul întreprinderii.
Politica de contabilitate se elaborează în baza ansamblului de convenţii fundamentale ale
contabilităţii. Noţiunea "convenţie" înseamnă presupunere (ipoteză), condiţie de la care
întreprinderea trebuie să pornească la organizarea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.
În IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenţii fundamentale ale contabilităţii:
continuitatea activităţii, permanenţa metodelor şi specializarea exerciţiilor.
Procedura formării politicii de contabilitate privind o problemă (sector) concretă a contabilităţii
constă în alegerea unei variante din câteva, admise de actele legislative şi normative, în justificarea
metodei alese, pornind de la particularităţile activităţii întreprinderii şi acceptarea acesteia în calitate
de bază pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.
De exemplu, IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomandă câteva metode
de calculare a uzurii mijloacelor fixe:
- metoda casării liniare;
- metoda proporţional volumului produselor (serviciilor);
- metoda soldului degresiv;
- metoda degresivă cu rată descrescătoare.
La elaborarea politicii de contabilitate întreprinderea alege acea metodă de calculare a uzurii, care
corespunde modelului prevăzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.
IAS 18 "Venitul" prevede două variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe
fiecare tranzacţie sau pe stadii de finalizare a acesteia. Întreprinderea alege acea variantă, care
permite determinarea mai exactă a mărimii venitului obţinut în cursul perioadei de gestiune.
Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate să difere
esenţial la diverse întreprinderi. Variantele şi regulile de evaluare şi contabilizare a activelor,
veniturilor şi cheltuielilor acceptabile pentru o întreprindere pot să influenţeze negativ asupra
rezultatelor activităţii altei întreprinderi sau să fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, în
conformitate cu IAS 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale", evaluarea materialelor poate fi efectuată
prin trei metode: de identificare, FIFO şi costului mediu ponderat.
Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecărei unităţi a stocurilor de mărfuri şi
materiale şi este adecvată pentru întreprinderile cu producţie individuală şi în serii mici. Metodele
FIFO şi costului mediu ponderat pot fi utilizate la întreprinderile care dispun de un asortiment bogat
şi variat de stocuri de mărfuri şi materiale.
Politica de contabilitate în anul curent este aprobată de conducătorul întreprinderii la finele anului
precedent şi intră în vigoare începând cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie să fie aplicată de
toate subdiviziunile structurale ale întreprinderii, inclusiv de cele evidenţiate într-un bilanţ distinct,
indiferent de sediul lor.
Întreprinderea nou-creată îşi elaborează politica sa de contabilitate până la prima prezentare a
rapoartelor financiare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la dobândirea drepturilor persoanei
juridice. Procedurile şi metodele contabile alese se aplică de întreprindere din ziua înregistrării de
stat.
Politica de contabilitate aleasă de întreprindere trebuie să fie aplicată consecutiv - de la o perioadă
de gestiune la alta. În unele cazuri prevăzute de IAS 1, întreprinderea poate să introducă modificări
în politica de contabilitate, adică să nu respecte în decursul anului de gestiune principiul
permanenţei.
Toate modificările introduse în politica de contabilitate trebuie să fie argumentate şi perfectate prin
documente de dispoziţie (ordine, dispoziţii), indicându-se data intrării în vigoare a acestora.
Politica de contabilitate adoptată de întreprindere trebuie să fie dată publicităţii, adică să fie adusă la
cunoştinţa tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii
de contabilitate este determinată de însăşi întreprinderea. Însă în toate cazurile politica de
contabilitate trebuie să fie inclusă într-un capitol special al notei explicative la raportul financiar
anual. Rapoartele financiare trimestriale pot să nu cuprindă informaţii referitoare la politica de
contabilitate atunci când în ultima n-au fost introduse modificări, începând cu data prezentării
rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate.
Dacă politica de contabilitate a întreprinderii este elaborată în baza convenţiilor fundamentale ale
contabilităţii stabilite de IAS 1 "Politica de contabilitate", acestea pot să nu fie publicate în rapoartele
financiare. În cazul formării politicii de contabilitate în baza convenţiilor care diferă de cele prevăzute
de standardul menţionat, atare convenţii, împreună cu cauzele aplicării acestora şi evaluarea lor în
expresie valorică, trebuie să fie dezvăluite detaliat în rapoartele financiare.
Modificările introduse în politica de contabilitate care influenţează substanţial evaluarea şi luarea
deciziilor de către utilizatorii rapoartelor financiare în cursul perioadei de gestiune sau în perioadele
ulterioare, cauzele acestor modificări, precum şi evaluarea consecinţelor acestora în expresie
valorică urmează să fie publicate distinct în nota explicativă la rapoartele financiare.
Dezvăluirea politicii de contabilitate nu justifică reflectarea greşită sau inexactă a informaţiilor şi nu
exonerează conducerea întreprinderii de răspundere pentru încălcarea regulilor stabilite de ţinere a
contabilităţii şi de întocmire a rapoartelor financiare.

PRINCIPII, POLITICI SI METODE CONTABILE

a) Reglementarile contabile aplicate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale.

Situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Reglementările Contabile Româneşti
armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene aprobate prin OMFP 1752/2005.
OMFP 1752/2005 solicita ca situaţiile financiare să fie întocmite în conformitate cu Legea
Contabilitatii 82/1991 (republicata , modificata si completata ulterior) si Cerintele de intocmire si
prezentare prevazute de OMFP 1752/2005 .
Societatea organizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii contabilitatii
nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si intocmeste situatii financiare
anuale potrivit prevederilor Ordinului Ministerului de Finante nr.1752/2005 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a Comunitatilor Economice Europene.
Prezentele situatii financiare sunt intocmite in baza continuitatii activitatii. Fiecare element
semnificativ este prezentat separat in situatiile financiare. Valorile nesemnificative sunt agregate cu
valorile de natura sau functie similara si nu sunt prezentate separat.
b) Abaterile de la principiile si politicile contabile, metodele de evaluare si de la alte prevederi din
reglementarile contabile:
* natura; nu este cazul * motivele; nu este cazul * evaluarea efectului asupra activelor si datoriilor,
pozitiei financiare si a profitului sau pierderii.
c) Valorile prezentate in situatiile financiare sunt comparabile Da. X Nu. -
* comentarii relevante nu este cazul
d) Valoarea reziduala pentru imobilizari stabilita in situatia in care nu se cunoaste pretul de achizitie
sau costul de productie al acesteia.
nu este cazul
e) Suma dobanzilor incluse in costul activelor imobilizate si circulante cu ciclu lung de fabricatie.
nu este cazul
f) In cazul reevaluarii imobilizarilor corporale - detaliem:
* elementele supuse reevaluarii, precum si metodele prin care sunt determinate valorile rezultate in
urma reevaluarii;
nu este cazul
* valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate;
nu este cazul
* tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare;
nu este cazul
* modificarile rezervei din reevaluare:
nu este cazul
* valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar; nu este cazul
* diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar;
nu este cazul
* sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului
financiar, cu prezentarea naturii oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare; nu
este cazul
* valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar. nu este cazul
g) Activele fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare exclusiv in scop fiscal Da. - Nu. X
suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate nu este cazul
h) Valoarea prezentata in bilant, rezultata dupa aplicarea metodelor FIFO, CMP sau LIFO, difera in
mod semnificativ, la data bilantului, de valoarea determinata pe baza ultimei valori de piata
cunoscute inainte de data bilantului Da. - Nu. X
valoarea acestei diferente ca total, pe categorii de active fungibile. nu este cazul

Director General, Intocmit,

GRUPA III-Categoria VIII

1.Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul industriei prelucratoare care prezinta
urmatoarele informatii bilantiere:
Indicator 31.12.N
Imobilizari 100.000
Stocuri 20.000
Creante 40.000
Disponibilitati 5.000
Capitaluri proprii 65.000
Datorii mai mari de un an 50.000
Datorii de exploatare 47.000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 3.000

Rezolvare:
Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-
le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite
‘structurile situatiilor financiare’.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare
sunt activele, datoriile si capitalul propriu.
BILANT
Active imobilizate =100.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=20.000 + 40.000 + 5.000 = 65.000
TOTAL ACTIVE = 165.000
Capital si rezerve = 65.000
Datorii pe ternem lung = 50.000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=
47.000 + 3.000 = 50.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 165.000

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente
Active curente (Indicatorul capitalului circulant) = 65.000 = 1.3 Datorii curente 50.000

-activ curente = stocuri + creante + disponibilitati = 20.000+40.000+5.000=65.000

-datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =3.000+47.000=50.000

* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;

* ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichiditatii imediate

Active curente - Stocuri =(Indicatorul test acid) = 65.000-20.000 = 0.9 Datorii curente 50.000

2. Indicatori de risc:

a) Indicatorul gradului de indatorare

Capital imprumutat X 100 =50.000 X 100 = 76.92%
Capital propriu 65.000

Capital imprumutat X 100 = 50.000 X100 = 43.47%

Capital angajat 50.000+65.000

unde:

* capital imprumutat = credite peste un an;

* capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita
cheltuielile cu dobanda.
"Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta."

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Cheltuieli cu dobanda

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la:

* Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;

* Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii;
* Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a
lungul exercitiului financiar

Costul vanzarilor
Stoc mediu
sau

Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate
Stoc mediu X 365
Costul vanzarilor

* Viteza de rotatie a debitelor-clienti

* calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; * exprima numarul de zile pana la
data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate
.
Sold mediu clienti X 365
Cifra de afaceri

"O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat
clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). "

* Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea

il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

Sold mediu clienti X 365

Achizitii de bunuri (fara servicii)

unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri.

* Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor

imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active
imobilizate
Cifra de afaceri
Active imobilizate

* Viteza de rotatie a activelor totale

Cifra de afaceri
Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele

disponibile:
a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti
in afacere:
Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Capital angajat
"unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de
creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale
minus datorii curente. "

b) Marja bruta din vanzari

Profitul brut din vanzari X 100
Cifra de afaceri

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi
controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

2.Sa se calculeze marja comerciala si valoarea adaugata generate de societatea X despre care se
cunosc informatiile financiare din tabelul de mai jos sis a se analizeze repartitia valorii adaugate pe
destinatii.
Indicator u.m.
Venituri din vanzarea marfurilor 2.000
Productia vanduta 30.000
Productia stocata 1.000
Cheltuieli cu materiile prime 10.000
Cheltuieli cu marfurile vandute 1.200
Cheltuieli salariale 7.000
Cheltuieli cu amortizarea 3.000
Cheltuieli cu chirii 1.500
Cheltuieli cu dobanzi 1.400
Impozit pe profit 1.000

Rezolvare:

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind

de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)

Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum

intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):
- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);
- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;
- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de
gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii,
reclama, publicitatea etc.);
- alte cheltuieli materiale

Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii +

cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +1400 = 12900 lei

Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) +
Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 lei

Valoarea adaugata = 800 + 31000 -12900 =18700lei

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si
contributia sa la realizarea valorii adaugate.
Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii
adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua
Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta
o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si,
deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o
valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu
amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete.

SPER SA ITI FIE DE FOLOS.O ZI BUNA

Cred ca ai gresit la calculul valorii adaugate .In consumul exercitiului provenit de la terti nu se includ
cheltuielile cu dobanda( ct.66), dar se includ cheltuielile cu salariile (ct.62).Asa ca Va
=31.000(productia ex)+800(marja comerc)-(10.000(chelt cu mat prime)+7000(chelt sal)+1500(chelt
chirii))=13.300 um