Testarea UIP pe cazul cursului CKK/DKK

rulam urmatoarele linii in Eviews pentru a testa UIP:

series r_ch
series r_dk
series s
series dif=r_ch/12-r_dk/12
series se=s(+1)
series apr_depr=log(se)-log(s)

Printr-o examinare vizuala, rapida, a graficelor celor doua serii putem spune ca ambele ar fi stationare.
Totusi, pentru a fi siguri vom rula testele Dicky-Fuller.

Pentru apr_depr

Daca adaugam un trend si o constanta:

Testul ne indica o probabilitate de 0.0000, adica putem respinge ipoteza nula cum ca seria ar avea o
radacina unitate, deci este stationara. In schimb probabilitatile asociate trendului si constantei au o
valoare peste 0.05, deci acestea nu sunt semnificative statistic. Reluand testul si in cazul in care
adaugam doar o constanta obtinem ca seria este stationara si ca respectiva constanta are un p-value
<0.05:

Pentru dif

Graficul ar sugera existenta unui trend descendent, dar este posibila si necesitatea unei constante.

Rulam testul Unit-Root, adaugand trend si constanta:

Asa cum am mentionat si mai sus, seria este una stationara ( p-value asociat testului DF < 0.05; deci
respingem ipoteza nula). Daca ne uitam la trend si la intercept, observam ca trendul nu este
semnificativ deci il putem ignora.

Verificam stationaritatea si in cazul in care adaugam doar constanta si in cazul simplu:

In ambele cazuri, respingem ipoteza nula. Analizand testul DF in cazul in care adaugam o constanta
observam ca acel coeficient β asociat este nesemnificativ statistic. Spunem astfel ca nu este nevoie de
trend sau de constanta; seria fiind stationara.

Seriile sunt deja stationare, deci operatii de stationare (logaritmare, diferentiere, detrendare) nu sunt
necesare. (in cazul nostru logaritmarea nu ar fi fost o optiune din cauza ca seriile contin si valori
negative)

Avand seriile stationarizate (apr_depr si dif) vom regresa prima in functie de cealalta folosind comanda:
equation uip.ls apr_depr c dif . Obtinem urmatorul output:

Verificarea ipotezei nule:

Pentru a verifica ipoteza nula, vom testa, partial, modelul econometric cu ajutorul testului t.
Acest test verifica daca parametrii modelului difera sau nu semnificativ de 0. In acest caz,
emitem ipoteza nula, conform căreia parametrii {β0;β1} ar fi 0.
b0=estimatia parametrului β0 = -0.02638
b1=estimatia parametrului β1= 0.068497
Testul t pentru b0= -2.120877
Testul t pentru b1= 0.058747
P-value pentru b0=0.0357
P-value pentru b1=0.9532
Din pacate nu putem spune ca dif este statistic semnificativ. Probabilitatea este mult prea mare.
Analizand valoarea lui F-Stat, de 0.003541 si probabilitatea asociata acestuia in valoare de
0.953238 spunem ca modelul nu este valid in ansamblul sau.

Valoarea lui R2 este de 0.000025, adica 0.0025% din variatia apr_depr este data de dif.

Aceasta valoarea mica a lui R2 ne impiedica sa realizam predictii cu o acuratete ridicata.

R2 fiind destul de mic, nu este vizibil pe grafic corelatia dintre cele doua serii.

Testul de normalitate (Jarque-Bera):

Valoarea testului J-B este de 52.61874, iar probabilitatea asociata este de 0.00000. Concludem ca seria
rezidurilor nu urmeaza o distributie normala. Acest fapt poate fi observat si din valorile Skewness si
Kurtosis, relativ distante de cele specifice unei distributii normale, 0 respectiv 3. Skewness-ul ne indica
faptul ca densitatea de repartitie este usor deplasat spre dreapta fata de medie. Iar Kurtosis-ul ne arata
o boltire accentuata.

Media reziduriilor este aproape 0.

Testul de heteroskedasticitate White:

Testul White porneste de la ipoteza nula ca reziduurile au o varianta constanta, adica de la

ipoteza de homoskedasticitate. Analizat probabilitatea statisticii F, putem respinge ipoteza nula, deci
este prezent fenomenul de heteroskedasticitate.

Concluzia pe care o tragem dupa analiza modelului (pe datele noastre) este aceea ca modelul nu
este valid. UIP nu este valabil pentru perechea de valute CZK-DKK . Intrebarea este de ce? Un raspuns ar
fi acela de diferenta economica dintre state. De exemplu Danemarca este membra UE inca din 1973 de
cand a fost infiintat EEC, Cehia in schimb este membra din 2004. In prezent Cehia are probleme in
respectarea criteriilor de convergenta (mai exact deficitul bugetar in PIB depaseste 3% fiind de 5.4%).
Adoptarea monedei Euro a fost amanata de la anul initial 2010, pana anul 2015.
 Probabil ca aceasta constrangere economica asupra Cehiei duce la o discrepanta intre economia
naturala a tarii si cea actuala. Guvernul ceh intervine mai mult in cadrul economiei pentru a influenta
cursul de schimb, rata de dobanda si alti diversi indicatori macroeconomici; intocmai pentru a se
mentine in limita criteriilor de convergenta si pentru a face adoptarea monedei Euro un scenariu posibil.
De aici am putea spune ca economia Cehiei este una, oarecum, artificiala. De unde si concluzia ca UIP nu
se mentine.