Tema: Sistemul Circulator- anatomie și fiziologie

I. Reactualizarea cunoștințelor
despre anatomia și fiziologia inimii, care au fost predate anterior:

Sistemul circulator este format din inimă, vase sangvine si vase limfatice.
Peretele inimii este alcătuit din trei straturi concentrice: endocard, miocard si pericard.
Inima este alcătuită din patru camere:
- atriul drept;
- atriul stâng;
- ventriculul drept;
- ventriculul stâng.
Inima pompează ritmic în artere sângele pe care îl primeste prin vene.
Miocardul este alcătuit din țesut muscular striat de tip cardiac, cu rol în contracția inimii.
Miocardul este mai gros în ventricule decât în atrii.
În peretele inimii există un sistem care controlează bătăile inimii, numit sistemul
excitoconductor nodal care imprimă inimii automatismul sau ritmicitatea. Acest
sistem are proprietatea de a da impulsuri electrice miocardului, astfel încât inima se
contractă automat, zi si noapte, tot timpul vieții.
Sistemul excitoconductor nodal este format din:
-nodulul sinoatrial – situat în peretele atriului drept, lângă orificiul de vărsare al venei cave
superioare și imprimă inimii ritmul cardiac normal de 70-80 contracții/minut care
difuzează rapid în tot miocardul;
- nodulul atrioventricular situat în septul interatrial poate imprima inimii un ritm de 40
impulsuri/minut ( dacă nodulul sinoatrial a fost lezat)
- dacă și legătura cu nodulul atrioventricular a fost întreruptă preia comanda fasciculul His și
ramurile sale până la reteaua Purkinje care pot da un ritm cardiac de 20-25 contracții
pe minut .

Arterele (aortă și pulmonară) transportă sâgele de la inimă, sânge primit prin sistola (contracția)
ventriculară.
Venele (cave-2 și pulmonare -4) aduc sângele la inimă și se deschid în atrii.
Sensul obligatoriu de circulație al sângelui la nivelul inimii este din atrii în ventricule, sens
imprimat de valvele atrio-ventriculare stăngă-bicuspidă/mitrală și dreaptă-tricuspidă.
Atriile primesc sânge din vene iar ventriculele din atrii și îl pompeză mai departe în artere.
Astfel: atriul drept primeste sânge din venele cave, iar atriul stâng – din venele pulmonare.
Sângele din atriul stâng se varsă în ventriculul stâng, iar sângele din atriul drept– în ventriculul
drept. Mai departe, sângele din ventriculul stâng ajunge în artera aortă, iar sângele din
ventriculul drept – în artera pulmonară.
 Inima și vasele de sânge
fig.1

Comparați fig.1 cu desenul realizat, în caiete ora trecută, și-l completați dacă este necar.
Reluați și informațiile referitoare la activitatea mecanică a inimii:
Revoluția cardiacă, durează 0,8 sec și este constituită dint-o sistolă (contracție) urmată de o
diastolă (relaxare).
În diastola atrială (0,7 sec) sângele adus de venele mari (cave și pulmonare ) se acumulează
în atrii și o parte curge pasiv din atrii în ventricule (apox.70 %);
În diastola atrială (0,1 sec) sângele din atrii trece în ventricule;
Urmează sistola ventriculară (0,3 sec), presiunea intraventriculară crește și valvele
atrioventriculare se închid (se produce primul zgomot al inimii) împiedicând
întoarcerea sângelui în atrii. Prin creșterea presiunii intraventriculare se deschid
valvulele semilunare de la intrarea în arterele mari, aortă și pulmonară și sângele este
împins sub presiune în acestea, aprox.70-90 ml de sânge la fiecare sistolă ventriculară
- debitul sistolic.
Diastola ventriculară (0,5 sec) în care ventriculele se relaxează, valvulele semilunare se
închid nelăsând sângele să revină în ventricule din artere ( se produce cel de al doilea
zgomot al inimii).
Diastola generală (0,4 sec) în care inima se găsește în repaus mecanic, se relaxează, după care
începe o nouă sistolă atrială.
Debitul cardiac este de aprox. 5,5 litri/min. Acesta crește în timpul efortului fizic dar și în
timpul sarcinii, al febrei și scade în timpul somnului. Debitul cardiac este reglat în
funcţie de efort prin acţiunea sistemului nervos şi a unor hormoni. Când efortul creşte,
el măreşte presiunea sângelui.

II. Circulația sângelui în sistemul cardiovascular

Prin sistola ventriculară sângele intră în cele două sisteme de circulatie- Fig.2:
1.Circulația mare sau sistemică ;
2.Circulația mică sau pulmonară.

Fig.2

1. Circulatia sangvină sistemică (marea circulatie) – începe în ventriculul stâng

(v.stg.) și este formată din artera aortă, arterele mari,mijlocii si mici, capilare, venule,
vene mijlocii si mari, venele cave, care se varsă în atriul drept (a.dr.); Prin circulația
mare se asigură O2 și nutrimentele necesare pentru toate țesuturile organismului și se
înlătură CO2 și substantele nefolositoare rezultate din metabolism.
Schematic:

Inimă v.stg. -------artera aortă------->Țesuturi ------vene cave -------->Inimă a.dr.

Fig.3. Arborele circulator
Identificați pe fig.3 principalele vase de sânge și completați-vă înformațiile cu cele din
compendiul de Anatomia și fiziologia omului pag.342-348
Spre exemplu:
- Zona capului și a gâtului sunt irigate de arterele carotide și venele jugulare.
- Membrul inferior este irigat de artera iliacă externă-artera femurală -artera poplitee-
artere fibulare, arterele tibială anterioară și posterioară din care se desprind arterele
plantare și digitale, capilare, vene digitale-vene arcuate-vene tibiale, fibulare -vena
poplitee-vena femurală -vena iliacă externă ( ramură a venei iliace commune, sângele
fiind condus în vena cavă inferioară)
Sarcină de lucru: nominalizați arterele și venele care asigură vascularizația membrului
superior și ale ficatului.

2.Circulația pulmonară (mica circulație) – începe în ventriculul drept (v.dr.) și este alcătuită
din artera pulmonară cu ramificatiile ei până la capilarele pulmonare (la nivelul carora
au loc schimburile gazoase), care se continuă cu ramificatiile venelor pulmonare, ce se
varsă în atriul stâng. Arterele pulmonare duc sânge bogat în CO2 la plămâni, care vor
elimina gazul toxic la exterior.Venele pulmonare aduc de la plămâni sângele oxigenat
în atriul stâng.
Schematic:
Inimă v.dr.-------artera pulmonară------->Plămâni ------vene pulmonare------->Inimă a.stg.

a. Circulația sângelui în artere este asigurată în principal de:

• contracțiile ritmice ale inimii care împing sângele sub presiune în artere;
• elasticitatea pereților arteriali;
Viteza sângelui în aortă este de 0,5 m/sec si se reduce în vasele mijlocii și mici ;
Presiunea (tensiunea arterială) este de: 120-140 mm Hg-presiunea maximă,sistolică și
70-80 mm Hg presiune arterială minimă,diastolică.
Pulsul arterial este rezultatul distensiei pereților arteriali ca urmare a evacuării bruște a sângelui
din ventriculul stâng. Palparea pulsului oferă informații despre frecvența ritmului
cardiac.
b. Circulația capilară
Capilarele sunt vase fine, foarte mici cu lungime de 0,5 mm și diametrul între 5-20
microni.Capilarele se găsesc între arteriole și venule și reprezintă sectorul funcțional
cel mai important deoarece la nivelul lor au loc schimburile de substanțe nutritive și
plastice și schimburile respiratorii dintre sânge și celule.
Viteza sângelui în capilare este mică, de 0,5-0,7 mm/sec.
c. Circulația sângelui în vene este favorizată de mai mulți factori.
Venele sunt vase de sânge prin care sângele circulă dinspre capilare spre inimă și au un volum
mai mare decât cel al arterelor;
Factorii care favorizează circulația sângelui în vene sunt:
 • Aspirația toracică a sângelui din timpul inspirației;
• Presiunea sângelui din capilare;
• Pulsațiile arterelor care comprimă venele;
• Contracția musculaturii scheletice a membrelor, comprimă venele iar valvulele venoase
se opun refluxului, în principal, la nivelul membrelor inferioare, împiedicând staza
venoasă și dilatația venelor (varicele).
• Gravitația favorizează circulația sângelui în venele situate deasupra nivelului inimii.

În concluzie circulația sângelui prin arborele circulator este dublă (mare și mică), închisă (
sângele circulă de la inimă la țesuturi și invers printr-un sistem închis de vase) și
completă ( sângele oxigenat este complet separat de cel cu CO2).

Notă: Completați informațiile de mai sus cu cele din compendiul de Anatomia și fiziologia
omului pag. 339 -348.

Succes!
Multă sănătate!