Sunteți pe pagina 1din 10

1

Psihologia personalitatii
Licenta Psihologie februarie 2009
MULTIPLE CHOICE
1. Baza neurofunctionala a temperamentului o constituie:
a) tipul de sistem nervos
b) tipul de activitate biochimica
c) tipul de activitate bioenergetica
d) tipul de activitate nervoasa superioara
1. a+c+d
2. b+c+d
3. a+c
4. a+d
5. a+b+d
2. Un numar egal de trasaturi caracteriale pozitive si negative denota un caracter:
1. puternic
2. slab
3. echilibrat
3. Din perspectiva teoriei cognitive, personalitatile cu un nivel ridicat al creativitatii
prezinta urmatoarele calitati:
a) deschidere fata de informatiile din exterior
b) capacitatea de asumare a riscurilor
c) conformism la normele grupului
d) abilitatea de schimbare cu usurinta a perspectivei de abordare a
problemelor
1. b+c+d
2. a+b+d
3. a+c+d
4. a+b+c+d
4. Componentele esentiale ale Eului sunt:
a) intentionalitatea si motivatia
b) intentionalitatea si gandirea
c) intentionalitatea si atitudinile
d) intentionalitatea si reflexivitatea
1. b+d
2. a+c
3. a+c+d
4. a+b+d
2
5. Intre statutul si rolul social exista relatii de:
1. complementaritate directa
2. complementaritate dialectica
3. complementaritate dinamica
6. Extraversia este asociata cu :
a) tipul picnic
b) tipul schizotim
c) tipul ciclotim
1. b+c
2. a+b
3. a+c
7. Reprezentantii teoriei ierarhice a inteligentei au introdus in structura acesteia:
1. factorii specifici
2. factorul general
3. factorii de grup
8. Dezvoltarea hipertrofica a trasaturilor caracteriale este asociata cu:
a) autonomia vointei
b) alterarea vointei
c) autonomia Eului
d) alterarea Eului
1. b+c+d
2. a+c+d
3. a+c
4. b+d
9. Conform conceptiei bergsoniene, personalitatea si rolul social sunt:
1. identice
2. diferite
3. complementare
3
10. Modelul tridimensional al intelectului este important in psihologie deoarece:
a) presupune o abordare psihanalitica a inteligentei
b) este axat pe cercetarea functiilor, a tipurilor de operatii intelectuale
c) deschide calea catre o abordare dinamica si complexa a inteligentei si
creativitatii
1. a+b+c
2. b+c
3. a+c
11. G. Allport considera Eul ca fiind:
a) mai larg decat constiinta
b) mai restrans decat constiinta
c) mai larg decat personalitatea
d) nucleul personalitatii
1. a+b+c
2. a+b
3. c+d
4. a+c+d
5. b+d
12. Studiul mecanismelor mentale care stau la baza comportamentului inteligent implica o
abordare:
1. psihometrica
2. cognitiva
3. factoriala
13. Constanta si identitatea conduitei unei persoane reflecta:
1. taria de caracter
2. unitatea caracterului
3. stabilitatea caracterului
4. expresivitatea caracterului
4
14. In cadrul psihologiei contemporane se considera ca:
a) Eul si constiinta sunt diferite
b) Eul si constiinta sunt identice
c) Eul si constiinta sunt complementare
d) Eul si constiinta sunt opuse
1. a+b
2. a+b+d
3. c+d
4. b+c+d
5. a+c
15. Din punctul de vedere al activitatii, tipul temperamental hipotonic:
a) este persistent
b) este nepersistent
c) se descurajeaza des
d) manifesta risipa de energie
e) se angajeaza greu in activitate
1. b+c+e
2. a+d+e
3. b+c
4. a+c
5. a+d
16. Aptitudinile speciale sunt o rezultanta a combinarii in ponderi variabile a urmatoarelor
dimensiuni:
a) intelectuale
b) temperamentale
c) senzoriale
d) psihomotrice
e) fizice
1. a+b+c+d+e
2. b+d+e
3. c+d+e
4. a+b+d
5. a+c+d+e
17. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului temperamental:
1. bizar
2. agresiv
3. detasat
4. dependent
5
18. Incercand sa diferentieze activitatea creatoare de cea reproductiva, A. Koestler propune
urmatoarele criterii:
a) tipul de experienta preferat
b) grupul in care este integrat individul
c) domeniul de activitate
d) nivelul de constiinta caracteristic activitatii de cautare a ideilor
e) natura obstacolului
1. a+c+d
2. b+d+e
3. a+d+e
4. b+c+d+e
5. a+b+c+d+e
19. G. Allport considera temperamentul ca fiind:
a) fundamentul elementar al personalitatii
b) fundamentul emotional al personalitatii
c) fundamentul ereditar al personalitatii
d) fundamentul cultural al personalitatii
1. b+c
2. a+b
3. a+c+d
4. b+c+d
20. Finalitatea inteligentei se refera la:
1. continutul inteligentei
2. structura inteligentei
3. succesul in activitate
21. Pentru persoanele inalt creative, M. Roco a identificat ca atitudini creative dominante:
a) atractia fata de problemele dificile
b) dependenta fata de grup
c) independenta in gandire si actiune
d) conformism
e) interes fata de nou
1. a+c+d
2. b+c+d
3. a+c+d+e
4. b+d+e
5. a+c+e
6
22. Cand o trasatura caracteriala negativa apare ca trasatura secundara, se recomanda:
1. convertirea ei in trasatura centrala
2. convertirea ei in trasatura cardinala
3. neconvertirea ei
23. Inteligenta semantica are urmatoarele caracteristici:
a) vehicularea informatiilor figurale
b) operarea cu informatiile verbale
c) informatiile vehiculate prin intermediul acestui tip de inteligenta sunt
importante in comunicarea verbala
d) operarea cu informatii vehiculate sub forma semnelor
1. a+c+d
2. a+b
3. a+c
4. b+c
24. Trasaturile caracteriale individuale sunt denumite de G. Allport:
1. dispozitii primare
2. dispozitii cardinale
3. dispozitii personale
4. dispozitii particulare
25. Flexibilitatea (specifica gandirii divergente) presupune:
a) abilitatea de restructurare a demersurilor gandirii in raport de noile
cerinte
b) abilitatea de a formula un volum mare de informatii
c) posibilitatea de a formula raspunsuri neuzuale, neobisnuite
d) apelul la centrari si decentrari succesive
1. a+b+d
2. b+d
3. a+c+d
4. a+d
26. Eul este:
1. anterior personalitatii
2. posterior personalitatii
3. consubstantial personalitatii
4. complementar personalitatii
7
27. Tipurile rationale descrise de C. G. Jung sunt:
a) senzatia
b) gandirea
c) intuitia
d) sentimentul
1. a+c
2. b+d
3. b+c+d
4. a+c+d
28. Conform conceptiei behavioriste, aptitudinile si deprinderile sunt:
1. distincte
2. identice
3. opuse
4. complementare
29. Conform conceptiei lui Heymans si Wiersma privind temperamentul, „ecoul” pe care un
eveniment il are asupra unei persoane se numeste:
1. rezonanta activa
2. rezonanta afectiva
3. rezonanta non – activa
4. rezonanta emotiva
30. Pe un fond ereditar precar asociat cu un mediu inalt favorabil, dezvoltarea aptitudinii se
afla:
1. sub nivelul mediu
2. deasupra nivelului mediu
3. deasupra nivelului fondului ereditar
4. sub nivelul fondului ereditar
31. Statutul social include componente:
a) subiective
b) obiective
c) perceptibile
d) latente
1. a+b
2. a+c
3. b+d
4. a+c+d
8
32. O persoana detine:
a) un singur statut social
b) un singur rol social
c) mai multe statute sociale
d) mai multe roluri sociale
1. a+b+c+d
2. a+b+d
3. b+c
4. c+d
33. Un rol important in capacitatea de exercitare a rolurilor sociale il are:
a) empatia
b) inteligenta
c) motivatia
d) nivelul de aspiratie
1. c+d
2. a+b+d
3. a+c+d
4. a+b
34. Functia de reglare a relatiilor sociale, indeplinita de rolurile sociale, se realizeaza prin
intermediul:
a) individului
b) grupurilor
c) normelor socioculturale
d) modelelor socioculturale
1. a+d
2. c+d
3. a+b+d
4. a+b+c+d
35. Rolurile sociale atribuite sunt:
1. dobandite
2. conjuncturale
3. prescrise
9
36. Dezvoltarea ontogenetica a Eului se refera la:
a) Eul social
b) Eul spiritual
c) Eul fizic
1. a+c
2. a+b+c
3. b+c
37. Atunci cand Eul se altereaza, structurile psihice care raman functionale sunt:
1. functiile perceptive
2. functiile afective
3. functiile primare
38. Functia motivationala a Eului se realizeaza prin:
a) sistemul proiectiv al persoanei
b) sistemul real al persoanei
c) Eul real
d) Eul ideal
1. b+c+d
2. a+c+d
3. b+d
4. a+d
39. Eul se identifica cu:
1. diverse stari de constiinta
2. intreaga constiinta
3. unitatea constiintei
40. Conform conceptiei lui H. Ey, Eul si constiinta:
1. sunt separate
2. se determina reciproc
3. sunt contradictorii
41. Atitudinea extraverta predomina:
1. in Orient
2. in Occident
10
42. In cercetarile sale, C.G. Jung a constatat ca pacientii isterici au o atitudine:
a) extraverta
b) identica pacientilor cu dementa
c) introverta
d) opusa pacientilor cu dementa
1. b+d
2. a+d
3. b+c+d
4. a+c+d
43. Copilul extravertit este:
1. foarte adaptabil le mediu
2. ezitant
3. meditativ
4. circumspect
44. Constiinta reprezinta:
a) globalitatea Eului
b) infrastructura Eului
c) suprastructura eului
d) premisa fundamentala a Eului
1. a+b+c+d
2. a+b+d
3. a+c
4. b+d
45. In raport cu functiile psihologice principale, functiile psihologice auxiliare descrise de
C.G. Jung au rol:
a) motivator
b) compensator
c) de echilibru psihic
1. a+b+c
2. a+c
3. b+c
11
46. Tipul de personalitate „dependent” descris de A. Adler, se caracterizeaza prin:
a) evitarea conflictului
b) tendinte depresive
c) impulsivitate
d) supunere
1. a+c+d
2. a+b+d
3. b+d
4. a+c
47. K. Horney explica personalitatea prin:
a) conflictul interpersonal
b) conflictul intrapersonal
c) anxietatea manifesta
d) anxietatea fundamentala
1. a+d
2. b+d
3. b+c+d
4. a+c+d
48. Exteriorizarea dinamicii temperamentale se realizeaza prin:
a) procesele cognitive
b) conduitele voluntare
c) motricitate
1. b+c
2. a+c
3. a+b+c
49. In cadrul conduitei, indicatorii temperamentali se manifesta:
a) in mod constant
b) in mod sporadic
c) in stari active
d) in stari pasive
1. a+b+c+d
2. a+c+d
3. b+c
4. a+c
12
50. Cea mai stabila componenta a personalitatii o constituie:
1. caracterul
2. temperamentul
3. inteligenta
51. In cadrul biotipologiilor temperamentale avem de-a face cu:
1. o legatura cauzala
2. o corelatie statistica
3. o legatura genetica
52. Functionalitatea si eficienta unei aptitudini este reprezentata prin aspectul:
1. procesual
2. performantial
3. structural
53. Pentru a deveni aptitudine, o insusire psihica trebuie sa fie:
a) individuala
b) izolata de celelalte insusiri
c) dezvoltata la nivel mediu
d) dezvoltata la nivel superior
1. a+b+c+d
2. b+c+d
3. a+b+d
4. a+d
54. Ipoteza conform careia inteligenta generala poate contribui la dezvoltarea tuturor
aptitudinilor speciale, este:
1. total adevarata
2. partial adevarata
3. neadevarata
13
55. Trasaturile caracteriale care stimuleaza creativitatea sunt:
a) constiinciozitatea
b) sociabilitatea
c) tenacitatea in munca
d) altruismul
e) rabdarea
1. a+c+e
2. b+c+e
3. a+b+d
4. a+b+c+e
56. Factorii cei mai pregnanti ai creativitatii sunt:
a) flexibilitatea
b) originalitatea
c) abilitatea de a produce idei noi
d) capacitatea de abstractizare
1. b+c+d
2. a+c
3. b+c
4. b+d
57. Experimentele efectuate de Getzels si Jackson privind relatia inteligenta – creativitate, au
aratat ca intre cele doua dimensiuni:
1. exista o corelatie pozitiva semnificativa
2. exista o corelatie pozitiva relativ scazuta
3. nu exista nicio corelatie
58. Creatorii potentiali sunt cei care:
a) nu au aptitudini pentru creatie
b) au aptitudini pentru creatie
c) nu au o atitudine creativa
d) au o atitudine creativa
1. b+c
2. a+c
3. b+c+d
4. a+c+d
14
59. Inteligenta „analitica” este centrata pe:
a) ansamblu
b) detalii
c) studiul fiecarui fenomen in parte
d) studiul ideilor generale
1. a+b+c
2. a+c+d
3. a+c
4. b+c
60. Aptitudinile speciale:
a) au aplicabilitate larga
b) au aplicabilitate restransa
c) conditioneaza succesul in mai multe domenii de activitate
d) conditioneaza succesul intr-un singur domeniu de activitate
1. a+b+c+d
2. a+b+d
3. b+c+d
4. a+c
5. b+d