Basmul

CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ, VRANCEA
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

TEMA: BASMUL- formule specifice basmului
SPARGEREA GHEŢII
Se va prezenta elevilor un fragment din poezia ”Oare se poate?” , de Otilia Cazimir.
Ei vor observa că întâmplările redate în poezie sunt imposibile în lumea reală, dar
posibile în lumea basmelor.
”- Hei, săriți, că arde apa!
- Nu-i nimic, o tai cu sapa...
Fuge barca pe câmpie,
Printre crengi de iasomie
Stă la cârmă lupul sur:
- Toarnă-mi, vulpe, apă-n ciur!
Zice vulpea înțeleaptă:
- Fă la stânga-n mâna dreaptă,
Și-apoi mergi o săptămână,
C-o să dai peste-o fântână.
Plânge lupul în ogradă,
L-a mușcat un miel de coadă!”
” Oare se poate?” de Otilia Cazimir
Subiecte elaborate de : Florentina Enoiu – Şcoala Gimnazială „ Ion Basgan” –Focşani

Mariana Udrea – Şcoala Gimnazială „ Ion Basgan” –Focşani
1. JOC: ”Ce se poate întâmpla în lumea basmelor?”

Imaginaţi-vă alte întâmplări care se petrec doar în lumea basmelor.
2. JOC: Ghicește basmul din care face parte personajul

(activitate pe grupe)
1. Cine merele de aur
Le-a păzit să nu le fure 3. Mmm! Ce bune-s dulciurile!
Păsări cu aripi de-aramă? Aş mânca cu tonele!
Tot aşa spun şi doi fraţi
În pădure- abandonaţi.
2. Într-un basm cu - a fost odată, Îi găseşte-o vrăjitoare.
Ştiţi voi cine a purtat Vrea să-i pună la frigare,
Cizmuliţe, ca să-i poată Dar fetiţa, curajoasă
Fi cuvântul ascultat? Fratele-n cuptor nu-şi lasă
Şi pe baba vrăjitoare, Dar de strâns, deloc n-o strânge.

Ea o pune la frigare. L-a pierdut pe când la bal
Încerca pe prinţ s-alunge.
4. Ursitoarea i-a dorit să moară

Într-un fus, când s-o-nţepa-ntr-o doară 7. Un împărat avea comori: 11
Alta a-ndulcit puţin blestemul feciori ş-o fată.
Şi i-a dat un somn de sute de-ani, ca Când soaţa-i moare, el aduce o alta,
lemnul. care e nedreaptă.
Prinţul o sărută, de vrajă o scapă, Copiii, toţi vrăjiţi, pornesc în zbor spre
Lumea, fericită, din viaţă s-adapă. alte zări senine
Dar sora lor, cu legământ, din nou în
5. Un împărat fudul, nevoie mare, oameni îi transformă.
Se plângea mereu că haine n-are.
Se găsesc doi slujitori glumeţi 8. De acas' a fost gonită
Ce-i înşeală pe cei nătăfleţi. Şi-n pădure părăsită
Să-l înşele reuşesc, vezi bine, La pitici găsi ea casă
Împăratul se face de ruşine. Şi-a rămas cea mai frumoasă.
Cine credeţi că ar fi
Mândra fată, dragi copii.
6. Vai, conduru-i tare mic!
3. Se dă textul:
„A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar mai povesti. A fost un împărat şi se numea
Împăratul Roşu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, nişte zmei furaseră soarele şi luna de pre cer.
Trămise deci oameni prin toate ţările şi răvaşe prin oraşe, ca să dea de ştire tuturor că oricine
se va găsi să scoaţă soarele şi luna de la zmei, acela va lua pe fiie-sa de nevastă şi încă şi jumătate din
împărăţia lui, iar cine va umbla şi nu va izbândi, acela să ştie că i se va tăia capul.
Pe vremea aceea se afla un viteaz pre nume Greuceanu. Auzind şi el de făgăduinţa
împărătească, ce se gândi, ce se răzgândi, că numai îşi luă inima în dinţi, încumetându-se pe ajutorul
lui Dumnezeu şi pe voinicia sa, şi plecă şi el la împăratul să se închine cu slujba.”
(Greuceanu, de Petre Ispirescu)
1. Indică sinonimele cuvintelor: răvaşe , făgăduinţa, încumetându-se.
…………………………………………………………………………………………………………………..............................................
...................................................................................................................................................................
2. Numeşte modul de expunere folosit în text.

………………………………………………………………………………………………………………….............................................
3. Care este personajul principal şi care sunt adversarii lui?
…………………………………………………………………………………………………………………..............................................
...................................................................................................................................................................
4. Formulează o idee principală care se poate desprinde din text.
…………………………………………………………………………………………………………………............................................
5. Menţionează două caracteristici ale basmului care apar în fragmentul dat.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………........................................................................................
Se dă textul:
„Sosi zmeul şi se luară la bătaie: în săbii se bătură ce se bătură şi se rupseră săbiile; în

suliţi se loviră ce se loviră şi se rupseră suliţile; apoi se luară la luptă; se zguduiau unul pe altul de se
cutremura pământul; şi strânse zmeul pe Greuceanu o dată, dară acesta, băgând de seamă ce are de
gând zmeul, se umflă şi se încordă în vine şi nu păţi nimic, apoi şi Greuceanu strânse o dată pe zmeu,
tocmai când el nu se aştepta, de-i pârâi oasele.”
(Greuceanu, de Petre Ispirescu)
1. Indică sinonimele expresiilor: băgând de seamă, are de gând.
…………………………………………………………………………………………………………………..............................................
...................................................................................................................................................................
2. Subliniază o secvenţă din text care se referă la o însuşire a lui Greuceanu. Care este aceasta?
……………………………………………………………………………………………………………..................................................
3. Formulează o idee principală care se poate desprinde din textul dat.
…………………………………………………………………………………………………………………..............................................
...................................................................................................................................................................
4. În ce categorii se încadrează personajele din fragment?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………….......................................................................................................................
.
4. AM DESCOPERIT!
Basmul- naraţiune populară în proză de mare întindere si cu multe
personaje, care au forţe supranaturale, unele reprezentând binele şi altele răul. Finalul
basmului aduce întotdeauna victoria binelui asupra răului.
Cuvântul „basm” vine din slava veche, de la „basnî”, care înseamnă
„născocire”, „scornire”.
Caracteristici :
-tema basmului: lupta dintre bine şi rău. Reprezentanţii răului sunt
întotdeauna pedepsiţi în basm.

-Respectă, în general, aceleaşi etape: a.situaţia iniţială- expoziţiunea;

b.cauza acţiunii- intriga; c.desfăşurarea acţiunii; d.depăşirea situaţiei dificile- punctul
culminant; e.situaţia finală- deznodământul;
-are valoare morală, educativă;
-elemente specifice de construcţie:
a.formule iniţiale- prezintă personajele şi introduc cititorul sau ascultătorul
într-o lume îndepărtată, fantastică, în care totul este posibil ( „A fost odată ca
niciodată...”, „A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti” ). Cuvântul
„niciodată” subliniază caracterul unic, excepţional al faptelor ce urmează a fi relatate;
b.formule mediane( de mijloc)- menţin atenţia vie, suspansul, curiozitatea
celui care ascultă sau care citeşte ( „....şi merse, merse...”, „ merg ei o zi, şi merg
două, şi merg patruzeci şi nouă”, „Dumnezeu să ne ţie, ca cuvântul din poveste,
înainte mult mai este”);
c.formule finale- marchează finalul fericit şi deschis ( “Ş-apoi încălecai pe-o
coasă/ Şi vă spusei o poveste frumoasă”, “Şi încălecai p-un mărăcine/Să m-asculte
orişicine”, “Şi m-am suit pe o roată/Şi v-am spus-o toată”)
-se îmbină elementele reale (existenţa împăratului şi a fiilor, a fetelor de
împărat, etc) cu cele fantastice ( zmei, balauri, zgripţuroaice, căpcăuni, Muma Pădurii,
Vâlva Pădurii, Sfânta Vineri);
-timpul şi locul sunt imaginare( locul este pe pământ sau pe celălalt tărâm,
care poate fi feeric sau hidos );
-numere simbolice, mitice- trei, şapte, nouă, doisprezece. Acestea fac referire
atât la personaje, cât şi la situaţii ( trei fii de împărat, trei fete de împărat, trei zmei,
balauri cu trei capete, trei probe, trei încercări, după trei ani, trei zile şi trei nopţi, trei
tărâmuri, trei castele, etc ).
-metamorfoza (capacitatea personajelor de a se transforma, de cele mai
multe ori în animale, în urma unui blestem sau a unei hotărâri din partea unei forţe
supranaturale). Aceasta este reversibilă, omul revenind la starea lui iniţială.
Supradimensionează, de multe ori, personajul, conferindu-i o anumită complexitate;
-motive întâlnite în basm: superioritatea mezinului, împăratul fără urmaşi,
lupta personajului principal cu zmei, balauri, căpcăuni, uciderea zmeului, călătoria
iniţiatică( de cunoaştere), peţitul, probele depăşite, podul, fântâna, pădurea, grădina,
căsătoria, răsplata eroului, etc.
Personajul principal :
-reprezintă simbolul binelui;

-este frumos, atât din punct de vedere moral, cât şi din punct de vedere fizic;
este isteţ, inteligent, curajos,viteaz, cinstit, milos, biruie obstacole, îşi face uşor
prieteni etc;
-are însuşiri supranaturale, fiind înzestrat cu o forţă impresionantă;
-înţelege graiul făpturilor de pe alt tărâm şi poate comunica firesc cu
acestea;
-este supus unui proces de formare, de iniţiere( porneşte într-o călătorie de
formare, de intrare în viaţă, în care învaţă şi este ajutat să înveţe cu ajutorul unor
personaje sau situaţii , care au rol de adjuvant, fiind şi simboluri ale binelui);
-trece prin mai multe probe iniţiatice( încercările celor trei fraţi, proba
milosteniei, alegerea calului, proba de a ieşi din pădure sau din prăpastie,etc), în
general acestea fiind în număr de trei, ceea ce subliniază perseverenţa acestuia,
răbdarea, tenacitatea şi dorinţa de cunoaştere şi de a învinge binele. Pe parcursul
acestui drum trece prin nişte porţi iniţiatice, precum: pădurea, podul, fântâna,
prăpastia, răscrucea.
- în general, numele personajului sugerează particularităţile eroului( Harap-
Alb, Prâslea, Făt-Frumos);
- se metamorfozează.
5. Se dau următoarele fragmente din basme:

1. ”A fost ce-a fost: dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat, - un
împărat mare și puternic; împărăția lui era atât de mare, încât nici nu se știa unde se începe și
unde se sfârșește. Unii ziceau că ar fi fără de margini. Iar alții spuneau că țin minte de a fi
auzit din batrâni că s-ar fi bătut odinioară împăratul cu vecinii săi din care unii erau și mai
mari și mai puternici, iară alții mai mici și mai slabi decât dânsul.”
(Ioan Slavici- „Zâna Zorilor”)

2. ” Tot voinici frumoşi, crescuţi în şeile cailor, dar cel mai frumos şi pe cel mai înfocat
armãsar era... cine altul putea sã fie?... Fãt-Voinic, feciorul de împãrat. Focul cailor se
stâmpãrã în zãrirea celor trei surori şi cãlãreţii deterã în pas mai încetişor, pânã ce, veniţi şi
sosiţi, se simţirã duşi.
— Auzi tu, sorã, grãi Ana cãtre sora mijlocie, dacã m-ar lua pe mine, i-aş frãmânta o
pâine din care mâncând s-ar simţi ş-ar fi tot june şi voinic, mai voinic decât toţi voinicii din
lume.
— Eu, zise Stana, dacã pe mine m-ar lua, i-aş toarce, ţese şi coase o cãmaşã pe care,
îmbrãcând-o, s-ar putea lupta cu zmeii, trecând prin apã fãrã ca sã se ude, trecând prin foc
fãrã ca sã se ardã.
— Iarã eu, grãi Lãptiţa, cea mai tânãrã sorã, dacã i-aş fi soţie, i-aş face doi feţi-
frumoşi, gemeni cu pãrul de aur şi cu stea în frunte, stea ca luceafãrul din zori. Când trec pe
lângã fete, voinicii, chiar şi cei împãrãteşti, vãd cu ochii şi ascultã cu urechile. ”
(Ioan Slavici- „Doi feţi cu stea în frunte”)
3. ”Fiul craiului atunci încalecă, și calul, scuturându-se, mai arată-se o dată tânăr, cum îi
plăcea craiului, apoi face o săritură înapoi și una înainte și se cam mai duc la împărăție,
Dumnezeu să ne ție, că cuvântul din poveste, înainte mult mai este. Și merg ei o zi, merg
două, și merg patruzeci și nouă, până ce de la o vreme le intră calea în codru și atunci numai
iaca ce le iese înainte un om spân și zice cu îndrăzneală fiului de crai:
— Bun întâlnișul, voinice! Nu ai trebuință de slugă la drum? Prin locurile iestea e cam
greu de călătorit singur.”
(Ion Creangă- ”Harap Alb”)
4. ”Atunci se apucară la trântă şi se luptară şi se luptară, zi de vară până seara, până când
zmeul băgă pe Prâslea în pământ până la glezne; iar Prâslea se opinti odată, aduse un zmeu şi,
trântindu-l, îl băgă în pământ până în genunchi şi-i şi tăie capul.
Fata, cu ochii plini, de lacrimi, îi mulţumi că a scăpat-o de zmeu şi-l rugă să-i fie milă şi de
surorile ei.”
(Petre Ispirescu- „Prâslea cel voinic şi merele de aur”)
5. ” Mirele-și puse cămașă de tort de raze de lună, brâu de mărgăritare, manta albă ca
ninsoarea. Și se făcu nuntă mândră și frumoasă, cum n-a fost alta pe fața pământului. Ș-au
trăit apoi în pace și în liniște ani mulți și fericiți, iar dac-a fi adevărat ce zice lumea, că pentru
feții-frumoși vremea nu vremuiește, apoi poate c-or fi trăind și astăzi.”
(Mihai Eminescu –”Făt-Frumos din lacrimă”)
Precizează caracteristicile basmului care reies din aceste fragmente, urmărind schema:
TEMA BASMULUI:

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
STRUCTURA BASMULUI( ETAPA PREZENTATĂ) :
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
FORMULE:
*Iniţiale:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
*Mediane ( de mijloc):
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
*Finale:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ELEMENTE REALE :
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ELEMENTE FANTASTICE:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
NUMERE SIMBOLICE:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
MOTIVE ÎNTÂLNITE:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
PERSONAJE:
-reprezentanţi ai binelui:

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------
-reprezentanţi ai răului:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------
TRĂSĂTURILE PERSONAJELOR:
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------
PROBE INIŢIATICE:
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
PERSONAJE
FANTASTICE
Prâslea
Zmeii
Corbul
Balaurul
6. Ce am aflat despre basm? Zgripsoroaica
OBIECTE MAGICE
ÎNTÂMPLĂRI REALE Mărul de aur

Subiecte elaborate de ÎNTÂMPLĂRI
: Florentina Enoiu
REALE– Şcoala Gimnazială „ Ion Basgan” –Focşani
Existența unui împărat, a fiilor săi și a Biciul fermecat
prințeselor.
Existența unui împărat, a fiilor
săi și a prințeselor. Cloșca cu puii de
Furtul merelor. aur
Furtul merelor.
Căsătoria.
Seul și apa

7.Metoda RAFT –„Prâslea cel voinic şi merele de

aur” de Petre Ispirescu
Evocare:
1. Care sunt personajele basmului?
2. Din ce lumi provin?
3. Cine este personajul principal?
Tema: “Furtul merelor”
1.Cine ar putea scrie despre furtul merelor?
2.Cui ar putea să scrie şi sub ce formă?
Sarcina de lucru: Imaginaţi-vă că sunteţi împăratul, feciorul, grădinarul sau
împărăteasa din „Prâslea cel voinic şi merele de aur” de Petre Ispirescu. Scrieţi un
bilet unui alt personaj din poveste, pe tema furtului merelor.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------


Basmul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Basmul

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ, VRANCEA

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Subiecte elaborate de : Florentina Enoiu – Şcoala Gimnazială „ Ion Basgan” –Focşani

1. JOC: ”Ce se poate întâmpla în lumea basmelor?”

2. JOC: Ghicește basmul din care face parte personajul

Şi pe baba vrăjitoare, Dar de strâns, deloc n-o strânge.

4. Ursitoarea i-a dorit să moară

2. Numeşte modul de expunere folosit în text.

„Sosi zmeul şi se luară la bătaie: în săbii se bătură ce se bătură şi se rupseră săbiile; în

Subiecte elaborate de : Florentina Enoiu – Şcoala Gimnazială „ Ion Basgan” –Focşani

-Respectă, în general, aceleaşi etape: a.situaţia iniţială- expoziţiunea;

-reprezintă simbolul binelui;

5. Se dau următoarele fragmente din basme:

(Ioan Slavici- „Zâna Zorilor”)

Subiecte elaborate de : Florentina Enoiu – Şcoala Gimnazială „ Ion Basgan” –Focşani

Subiecte elaborate de : Florentina Enoiu – Şcoala Gimnazială „ Ion Basgan” –Focşani

Subiecte elaborate de : Florentina Enoiu – Şcoala Gimnazială „ Ion Basgan” –Focşani

6. Ce am aflat despre basm? Zgripsoroaica

ÎNTÂMPLĂRI REALE Mărul de aur

CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ, VRANCEA

7.Metoda RAFT –„Prâslea cel voinic şi merele de

Subiecte elaborate de : Florentina Enoiu – Şcoala Gimnazială „ Ion Basgan” –Focşani

S-ar putea să vă placă și