Apele continentale – Apele de 

suprafaţă
Sunt de două tipuri: ape curgătoare şi ape stătătoare.

Deşi par numeroase, apele de suprafaţă constituie sub 1% din resursele de apă dulce de pe Glob.

APELE CURGĂTOARE

Ȋn ordinea crescătoare a mărimii, apele curgătoare sunt: pâraiele, râurile şi fluviile.

Apele curgătoare se alimentează din ploi, din topirea zăpezilor/gheţarilor şi din apele subterane.

Apele râurilor îşi sapă văi prin care se scurg din zonele mai înalte spre zonele mai joase.

Componentele unei văi

ALBIA MINORĂ = partea cea mai joasă a văii prin care apa curge permanent sau cea mai mare parte
a anului.

ALBIA MAJORĂ (LUNCA) = partea văii peste care se revarsă apa din albia minoră pe timp de
viituri/inundaţii.

Părţile componente ale unui râu

IZVOR = locul de pornire al unui râu.

AFLUENT = o apă curgătoarea mai mică ce se varsă într-o apă curgătoare mai mare (râu colector).

CONFLUENȚĂ = locul de intersecţie a două cursuri de apă.

GURA DE VĂRSARE = locul unde râu se varsă într-o altă apă (râu, fluviu, lac, mare, ocean). Unele
fluvii formează la gurile de vărsare delte, altele formează estuare.
CELE MAI LUNGI FLUVII ALE GLOBULUI

1. NIL (Africa) – 6853 km

2. AMAZON (America de Sud) – 6440 km

3. CHANG JIANG (Asia) – 6300 km

4. MISSISSIPPI (America de Nord) – 6215 km

5. VOLGA (Europa) – 3690 km

6. DARLING (Australia) – 2739 km

APELE STĂTĂTOARE

Sunt reprezentate de lacuri, bălţi şi mlaştini.

BĂLȚILE = ape stătătoare cu întinderi şi adâncimi mai mici decât lacurile. Sunt răspândite mai ales în
luncile râurilor şi în delte.

MLAŞTINILE = terenuri îmbibate cu multă apă, multe provenind din lacuri umplute cu aluviuni şi
vegetaţie.
LACURILE = acumulări de apă în scobituri/depresiuni ale scoarţei terestre numite cuvete lacustre.

După modul în care s-au format, lacurile sunt de 2 tipuri:

1. NATURALE

 Glaciare (s-au format prin topirea gheţarilor): Marile Lacuri, L.Urşilor, L. Sclavilor (America de
Nord), L. Ladoga, L. Onega (Rusia), L.Como, L.Garda (Italia), L.Bâlea (România)

 Tectonice (formate în zone de rift/crăpături ale scoarţei terestre): L.Tanganyka, L.Malawi

(Africa), Marea Moartă, L.Baikal, L.Aral, Marea Caspică (Asia), L. Balaton (Europa – Ungaria)

 Vulcanice (formate în craterele unor vulcani inactivi): L.Crater (S.U.A.), L. Sf. Ana (România)

 Lacuri de baraj natural: L.Roşu

 Lacuri formate prin dizolvarea unor roci: calcar (L.Zăton – România), sare (L.Ursu, L.Slănic –
România)

 Limanuri fluviatile (râul colector barează gura de vărsare a afluentului): L. Snagov

 Limanuri maritime (gura de vărsare a unor râuri este barată de aluviuni aduse de mare):
L.Taşaul

 Lagune (foste golfuri marine închise cu cordoane de nisip): Laguna Razim-Sinoe

2. ANTROPICE (ARTIFICIALE)

 Sunt create de om pentru obţinerea energiei electrice (hidrocentrale), alimentarea aşezărilor

cu apă potabilă, irigaţii, piscicultură, turism.
*Lacul Volta din Africa este cel mai întins lac artificial din lume.

Temă!