Teoriile conspirației

Scenariu de activitate

Titlu activitate: Teoriile conspirației, o capcană pe care o putem evita

Concepte cheie din domeniul educației media: gândire critică, verificarea informațiilor, mecanismele dezinformării

Relevant pentru:

Competența generală B: Înțelegerea mass-media și analiza critic-reflexivă a informației și conținuturilor;

Competențe specifice – La finalul activității, elevii vor fi capabili să:
1.1 Utilizeze surse multiple de documentare, socializare, relaționare, recreere, precum și instrumente de căutare (online) avansate;
1.2 Distingă între diferite tipuri de mesaje și forme de comunicare, să le utilizeze adecvat în funcție de contexte și solicitări;
2.1 Analizeze produsele media în scopul înțelegerii modalităților în care acestea sunt construite și să dezvolte o percepție adecvată a semnificațiilor
transmise;
3.1 Înțeleagă procesul de creație (multi)media și etapele de constituire a unui produs de comunicare în masă;
4.1 Adopte o atitudine echilibrată față de diversitate (grupuri sociale, persoane, opinii, valori, credințe); să înțeleagă modul în care aceste diferențe
influențează raportarea la alcătuirea și decodificarea mesajelor.

Motivația (de ce?)

Obiective de învățare:
1. Formarea și dezvoltarea competențelor de identificare și analiză a mesajelor din sfera teoriilor conspirației
2. Familiarizarea cu mecanisme de demontare a teoriilor conspirației

Rezultate: După această secvență participanții vor putea să identifice caracteristicile unui mesaj din sfera teoriilor conspirației, să recunoască
trăsăturile ce definesc gândirea conspirativă și să verifice dacă un mesaj prezintă o teorie a conspirației, urmărind etapele demontării acesteia.
Tema (ce?)
Teoriile conspirației, o capcană pe care o putem evita
Descriere (cum?)

Activitățile pe scurt:

Activitate Metoda Timp Materiale necesare

utilizată necesar
Valorificarea Brainstorming, 5 min Set de întrebări pentru profesor:
cunoștințelor discuție La ce vă gândiți când auziți expresia „teoriile conspirației”? Cum ați defini termenul
elevilor referitoare la facilitată de „teorie a conspirației”? Puteți da un exemplu de teorie a conspirației? Unde ați
temă - Teoriile mai auzit acest termen folosit?
conspirației
(Recomandare: alege întrebarea/întrebările care te ajută cel mai bine să deschizi
conversația cu elevii tăi, în funcție de cât timp dorești să aloci acestei etape.)
Vizionare video Vizionare video 5 min Videoproiector, laptop/calculator, conexiune la internet
(teoriile conspirației) Sursa: Youtube sau/și site-ul cji.ro

Link: https://www.youtube.com/watch?v=Uzi5AgTVYN8
https://cji.ro/cum-sa-nu-lasam-emotiile-sa-decida/

(Recomandare: dacă vizionarea filmului se va face individual de către elevi pe

dispozitivele personale, pentru această etapă este recomandat ca elevii să folosească
un set de căști/handsfree)
Discuție facilitată pe Procesare/ 30 min Set de întrebări pentru profesor:
marginea video-ului debriefing 1. Explorarea impresiilor generate de video:
Cum vi s-a părut video-ul? Ce s-a întâmplat? Ce anume vi s-a părut cel mai interesat?
Ce tipuri de emoții ați experimentat? La ce anume v-a dus cu gândul acest filmuleț?

2. Concentrare pe analizarea conținutului video-ului:

Care sunt personajele din video? Cum acționează personajele din video? Care sunt
etapele prin care trece fiecare personaj, Elena și Ilie?
 3. Cum gestionează fiecare dintre personaje situația cu informația apărută pe rețeaua
socială? Ce tipuri de întrebări își pun unul altuia în legătură cu filmulețul postat,
conținutul acestuia, modul de promovare etc.? Care sunt elementele identificate de
Elena ca indicând o teorie a conspirației? Care sunt caracteristicile unei teorii a
conspirației ce reies din video?

4. Explorarea învățăturilor extrase de către elevi din video:

Care este învățătura voastră în legătură cu aceste tipuri de mesaje care circulă în
media? Care este reacția voastră când identificați un mesaj media controversat?

5. Explorare a modului în care elevii vor utiliza ceea ce au învățat:

Ce ați învățat sau ați descoperit în acest video?
Cum veți folosi din ceea ce ați învățat, descoperit, explorat în această sesiune?
Care sunt tipurile de acțiuni pe care le veți lua în calcul în analiza unui mesaj media?

(Recomandare: din lista de mai sus alege întrebările care te ajută să îndeplinești
obiectivele de învățare și să implici cel mai bine elevii în discuție)
Fixarea conceptelor Prezentare ppt. 10 min Set întrebări prezentare/fixare sau verificare a ceea ce au reținut elevii:
teoretice - cum puteți defini termenul de teorie a conspirației?
- enumerați câteva dintre caracteristicile teoriilor conspirației
- care sunt tipurile de acțiuni prin care puteți demonta teoriile conspirației? /
enumerați strategii prin care puteți demonta teoriile conspirației
(Recomandare: întrebările sunt opționale, dar ele pot face parte dintr-o recapitulare
la întâlnirea următoare sau dintr-un quiz interactiv – ce poate fi inclus în varianta
online)
 Evaluare Brainstorming 5 min Centralizare cuvinte-cheie despre cum a fost sesiunea pentru elevi
cuvinte cheie (Recomandare: cuvintele-cheie pot fi notate pe tablă/flipchart sau de Jamboard, este
despre cum a necesar creta/marker, sau un slide de PPT dacă s-a utilizat videoproiectorul la
fost pentru ei prezentarea video-ului)
sesiunea de azi Formulare de evaluare disponibile la următoarele link-uri:

Profesori: După parcurgerea activității, te rugăm să accesezi formularul de feedback

disponibil pe profilul personal și să ne împărtășești opiniile tale cu privire la derularea
activității.
Elevi: Te rugăm ca la finalul activității să inviți elevii să completeze formularul de
feedback disponibil pentru ei. Link-ul acestuia il obțineți din pagina profilului dvs. de
pe platformă și-l puteți distribui apoi elevilor.

(Recomandare: acestea sunt disponibile online și ne ajută să îmbunătățim modul de

a crea contexte de învățare pentru elevi pe tematici din domeniul media, dar și pentru
a realiza scenarii utile, care să răspundă nevoilor de facilitare și implementare a lor la
clasă de către profesori)

a). Pregătire
• Alege din lista de întrebări propusă pe cele pe care le consideri potrivite pentru grupul tău de elevi, în funcție de ce alegi să prezinți și care sunt
elementele de interes (în urma discuțiilor) pentru grupul tău de la clasă.
• Testează partea tehnică înainte de oră - video, conexiune internet, videoproiector, formulare etc. pentru a fi sigur(ă) că funcționează. Dacă elevii tăi
vor urmări pe telefoanele personale video-ul, asigură-te că au link-ul corect, au căști pentru a asculta în ritmul lor, primesc link-ul potrivit pentru
formularul de evaluare la finalul orei de lucru.
• Etapa de fixare poate fi recapitulare la următoarea întâlnire, dacă vei considera că nu este destul de mult timp pentru a o face acum, o poți transforma
într-un quiz interactiv sau un exercițiu de grup tip concurs – care este grupul de elevi care au cele mai multe și corecte caracteristici și tipuri de acțiuni
de demontare a teoriilor conspirației?

b). Facilitare
• Oferă timp de gândire după fiecare întrebare, mai ales dacă ai ales să vizionați împreună filmulețul întreg și nu pe secțiuni.
• Întrebările de procesare după video urmează modelul „Cele 4 cadrane”:
• Emoții - Am simțit... (nivelul emoțional), Fapte - Am observat... (nivelul faptelor), Învățare - Am învățat... (nivelul cognitiv), Generalizare și Aplicare -
Un plan pe viitor este... (transferul în viața de zi cu zi).
• Întrebările de fixare după prezentare se pot utiliza ca recapitulare la întâlnirea viitoare, ca exercițiu de grup sau un quiz individual.
• Formularele de evaluare ajută permanent la oferirea de informații direct de la beneficiari despre cum primesc conținutul propus, utilitatea lui, dar și
modul în care scenariul de activitate propus, partea teoretică ajută profesorul să faciliteze, să pună în practică cu elevii temele și exercițiile propuse.
Recomandăm completarea lor imediat după finalizarea sesiunii de lucru, atât de profesor, cât și de elevi.

Reflecție

Întrebările de debriefing urmează modelul „Cele 4 cadrane”:

Emoții - Am simțit... (nivelul emoțional), Fapte - Am observat... (nivelul faptelor), Învățare - Am învățat... (nivelul cognitiv), Generalizare și Aplicare -
Un plan pe viitor este... (transferul în viața de zi cu zi).

Informații suplimentare despre model puteți găsi în materialul „Făcut și învățat! 36 de activități de reflecție prin care îi ajuți pe elevi să extragă lecții
din orice experiență”, realizat de Fundația Noi Orizonturi
https://www.noi-orizonturi.ro/wp-content/uploads/2018/10/F%C4%83cut-%C8%99i-%C3%AEnv%C4%83%C8%9Bat_2017.pdf

După implementarea sesiunii propuse, îți recomandăm să parcurgi o etapă de reflecție:

Cum s-a derulat ora? Cât ai reușit să îndeplinești din ceea ce ți-ai propus să parcurgi cu elevii tăi? Ce a mers bine? Ce a fost provocator/dificil de
realizat? Cum ai gestionat situațiile dificile, dacă a fost cazul? Cum a fost pentru tine sesiunea? Care a fost reacția ta la acest tip de conținut? Ce ai
învățat despre tine ca facilitator? Ce vei face diferit sau asemănător data viitoare pentru ca experiența de facilitator să fie una de succes pentru tine
și elevii tăi?
Temă (dacă e cazul)
(opțional) Folosind prezentarea poți crea un exercițiu de recapitulare pentru următoarea întâlnire, un quiz de evaluare sau un exercițiu de grup care
să crească interacțiunea între elevi.

Dezvoltarea temei (repere teoretice):

De ce vorbim de teoriile conspirației:

Conspirațiile, și odată cu ele ipotezele și opiniile care să ofere explicații pentru ele, au populat istoria din cele mai vechi timpuri: exemple pot fi identificate
în lumea antică, în perioada pre-modernă și modernă a Europei, cu o extindere gradată în secolele al XVI-lea – al XX-lea. Fie că vorbim despre conspirații a
 căror veridicitate a fost dovedită în timp prin fapte, fie că vorbim despre teorii ale conspirației, definirea unor limite clare între cei doi termeni devine din
ce în ce mai fină, pentru că justificarea celei din urmă se construiește pornind de la argumentele celei dintâi.

Definiții:

Conspirație: Proiect, elaborat în secret, prin care un grup de persoane uneltește împotriva statului sau a unei persoane; complot; conjurație.

Teorie a conspirației: O narațiune, o poveste care transmite informații neadevărate, construită în jurul unui complot al unui grup ascuns, răuvoitor, care
urmărește, în secret, propriile obiective nefaste și afectează societatea în problematici politice și calamități sociale (Davis, 1971).

Internetul și rețelele sociale au creat un mediu care face teoriile conspirației mai vizibile, mai accesibile și le accelerează răspândirea. Ajung mai ușor la noi,
sunt strâns legate de prejudecățile, credințele și emoțiile noastre. Teoriile conspirației variază în subiecte de la știință, sănătate, mediu, imigrație, rasism,
terorism, la politică și relații internaționale, iar de cele mai multe ori determină respingerea consensurilor științifice.

Teoriile conspirației oferă explicații convingătoare pentru evenimente altfel confuze sau ambigue. Pot oferi o relatare mai accesibilă și mai convingătoare a
evenimentelor politice, mai ales pentru că pot coincide cu tendințele cognitive obișnuite ale persoanelor care pică pradă acestor teorii în general.

Caracteristici comune ale teoriilor conspirației:

• Localizează sursa unor fenomene sociale și politice neobișnuite în forțe nevăzute, intenționate și malefice.
• Sugerează că informațiile oficiale ori validate despre evenimente sociale sau politice sunt un truc folosit de elite sau de reprezentanții oficiali, o încercare
de a distrage atenția publicului de la o sursă ascunsă de putere. (Fenster, 2008).
• Introduc ”dovezi”, informații suspecte, care nu sunt sprijinite de fapte.
• Interpretează evenimentele sociale și politice în termenii unei lupte polarizate între bine și rău.
• Persistă un timp îndelungat în spațiul public.
• Afectează societatea în mai multe moduri (ex.: descresc intențiile oamenilor de a participa la viața socială și politică)
 Ce tip de predispoziții și prejudecăți activează și amplifică ideația conspirativă?

Oamenii cred într-o teorie a conspirației atunci când întâlnesc o astfel de teorie, care se potrivește cu predispozițiile lor.

1. înclinația de a atribui sursa evenimentelor inexplicabile sau extraordinare nevăzute (Shermer, 1997) – găsirea unor legături cauzale între evenimente
similare, frica de necunoscut care ne face să credem că în spatele unei astfel de informații este o forță malefică.

2. atracția naturală către narațiunile dramatice ca explicații pentru evenimente proeminente, mai ales a acelora care interpretează istoria, bătălia universală
între bine și rău.

Modalități de demontare a teoriilor conspirației

Dacă ești sigur/ă că ai identificat o teorie a conspirației, este mai bine să reacționezi decât să treci cu vederea. Iată câteva măsuri concrete de
acțiune:

• Pe social media- comentează folosind date clare din surse verificate, nu da SHARE mai departe
• Pe site-uri și blog-uri- contactează autorul sau administratorul site-ului, oferă datele corecte și solicită realizarea de modificări, nu da SHARE mai departe
articolului sau postării făcute pe acel site sau blog
• Redacții – contactează boardul editorial, contactează consiliul local/ național de presă sau responsabilii de media, nu da SHARE materialului publicat
Sursa: Compact Guide to Conspiracy theories de Michael Butter (co-autor), The Debunking Handbook și The Conspiracy Theory Handbook de John Cook și
Stephan Lewandowsky (infographic de Comisia Europeană)

Bibliografie: J. Eric Oliver, Thomas J. Wood - Conspiracy theories and the Paranoid Style(s) of Mass Opinion

Stephan Lewandowsky, John Hook - The Conspiracy Theory Handbook