Pedagogia Waldorf

Istoric

Fondatorul pedagogiei Waldorf, Rudolf Steiner (1861-1925), s-a născut la 27 februarie 1861
în Kraljevec, o localitate aflată 1a graniţa dintre Austria şi Ungaria, ca fiu al unui funcţionar al
căi1or ferate austriece. După ce a absolvit şcoa1a reală, şi-a luat bacalaureatul la Wiener Neustadt şi
a studiat matematica şi ştiinţele naturii la Universitatea Tehnică din Viena. Pe lângă acestea a mai
audiat şi cursuri de filosofie, literatură, psihologie şi medicină. În acelaşi timp a fost preocupat de
experimente şi observări ale naturii, care l-au familiarizat cu metodele de cercetare a ştiinţelor
naturii practicate de Goethe.
În anul 1889 a fost chemat la arhiva Goethe-Schiller din Weimar, pentru a se îngriji de
editarea operei lui Goethe referitoare la ştiinţele naturii, în cadrul ediţiei patronate de Marea Ducesă
Sophie din Weimar.
Ca rezultat al studiilor sale asupra operei lui Goethe şi al strădanii1or sale filosofico-
metodice, în scopul de a stabili o punte de legătură între gândirea modernă şi perspectiva spirituală,
scrie în 1886 "Linii fundamentale ale unei teorii a cunoaşterii în concepţia despre lume a lui Goethe,
cu referire îndeosebi la Schiller". În 1891 apare "Adevăr şi ştiinţă", o extindere a lucrării sale de
doctorat, având de asemenea o temă de teoria cunoaşterii. În anul 1894 apare capodopera sa
filosofică: "Filosofia libertăţii". Sfârşind munca la ediţiile Goethe, Steiner se mută la Berlin, pentru
a redacta acolo revista culturală "Magazin de literatură".
Participă intens la viaţa socială şi politică a vremii prin conferinţe, scrieri şi iniţiază diverse
modalităţi de lucru cu adulţii.
Printre altele, este îndrumătorul unor iniţiative inovatoare în domeniul artei - euritmia, arta
vorbirii; al medicinei - medicina de orientare antroposofică; al arhitecturii - arhitectura organică; al
agriculturii - agricultura bio-dinamică; al pedagogiei - pedagogia Waldorf, pedagogia curativă,
terapia socială.
Steiner elaborează lucrări şi conferinţe despre "caracterul tripartit al organismului social":
viaţa legislativă, viaţa economică şi viaţa culturală. Emil Molt, proprietarul fabricii de ţigarete
"Waldorf-Astoria" din Stuttgart, preia aceste idei şi instituie cursuri pentru muncitori, susţinute de
dr. Rudolf Steiner.
Conform tripartiţiei sociale, nu sunt hotărâtoare interesele economice (specializarea
profesională timpurie, primatul financiar asupra celui pedagogic) sau interesele statale
(îndoctrinarea politică), ci exclusiv principiile pedagogice. Formarea omului ca om, condiţiile de
dezvoltare a copilului se află in centrul activităţii. Cadrul didactic poartă întreaga răspundere asupra
actului pedagogic în faţa comunităţii cadrelor didactice, a părinţilor şi a copiilor.
 Prin eforturile financiare ale lui E. Molt şi ale muncitorilor, în septembrie 1919 se
înfiinţează prima Şcoală Waldorf la Stuttgart, şcoală unitară de doisprezece ani, cuprinzând şcoala
primară, gimnazială şi cea liceală, deschisă fiecărui om, indiferent de condiţia sa socială. Doi ani
mai târziu s-a înfiinţat şi o grădiniţă. Când a fost deschisă, şcoala avea 12 profesori şi 256 de copii
în 8 clase. Purta numele fabricii la care lucrau la început majoritatea părinţilor: ,,Şcoala liberă
Waldorf”.
Emil Molt l-a convins pe Rudolf Steiner să preia conducerea pedagogică a şcolii. Dreptul
şcolilor libere de a-şi a1ege profesorii a fost impus de Rudolf Steiner ca premisă esenţială a
independenţei acestora în cadrul vieţii spirituale. Atât în tratativele pe care le-a dus cu funcţionarii
din învăţământ, cât şi în viitoarea activitate a şcolii, el a acceptat compromisuri în legătură cu
programele şcolare, cu sistemul de examene, dar niciodată privitoare la principiul liberei alegeri a
profesorilor.
 Pedagogia Waldorf în România

Prezentare generală

În România, Şcoala Waldorf este o şcoală alternativă de stat, subordonată Ministerului

Educaţiei şi Cercetării. Profesorii sunt salarizaţi după normele în vigoare. Părinţii sunt constituiţi în
asociaţii non-guvernamentale, iar cotizaţia pe care o achită este menită să sprijine buna desfaşurare
administrativă a unităţilor.
În pedagogia Waldorf, în primii trei ani de şcoală este parcursă pe îndelete materia de
studiu, în elementele ei esenţiale, cu accent pe perceperea calităţii estetice şi valorice a
conţinuturilor studiate. De aceea şcoala este percepută in mod eronat ca o şcoală ajutătoare.
Acest mod de lucru calitativ se păstrează în mod diferenţiat pe parcursul anilor de studiu,
când se creează tot mai mult loc pentru elementul cognitiv, intelectual.

Diferenţe specifice în pedagogia Waldorf:

 grădiniţa este concepută ca o continuare a spaţiului familial: într-o grupă sunt copii de diferite
vărste şi zilnic sunt programate mici activităţi gospodăreşti;
 din clasa întâi se începe studiul a două limbi străine;
 în clasele I - VIII sunt prevăzute în trunchiul comun discipline specifice precum: desenul de
forme, cunoştinţe despre ţinutul natal, euritmie, tehnologii manufacturiere;
 la liceu, în cadrul specializarii filologie, se studiază obligatoriu şi geologia, istoria artei,
sculptura în lemn şi piatră, euritmia, tehnologii manufacturiere şi practica socială;
 din clasa I, copiii învaţă să cânte la un instrument muzical; din clasa a III-a, elevii talentaţi sunt
încurajaţi să înceapă studiul unui instrument de orchestră.
 un accent deosebit se pune pe caietul de clasă al elevului, care trebuie să fie deosebit de îngrijit
şi ilustrat prin desene şi care cuprinde toată informaţia esenţială predată la clasă şi devenind un
fel de manual personalizat;
 materiile principale: limba maternă, matematica, istoria, biologia, geografia, fizica şi chimia, iar
în liceu ştiinţele sociale, istoria artei şi practica sunt predate în module/epoci de câte 3-4
săptămâni; elevul studiază câte o astfel de materie zilnic, primele două ore la începutul
programului zilnic, după care urmează materiile în care exerciţiul repetat este predominant;
limbile străine, abilităţile, educaţia tehnologică, sportul, muzica, cât şi eventualele ore de
exerciţiu la literatură, gramatică şi matematică apar în orar după primele două ore;
 alcătuirea planului de învăţământ, a orarului, alegerea temelor din cadrul materiilor individuale
încearcă să ţină cont de desfaşurarea ritmică a anului şcolar, a săptămânii şcolare şi a zilei de
şcoală, şi să corespundă alternanţei natural fondate dintre repaus, receptivitate şi nevoie de
mişcare;
  metodica predării şi învăţării se clădeşte pe succesiunea celor trei faze ale procesului de
învăţare: descoperirea/experimentarea, caracterizarea/înţelegerea, definirea/aprofundarea;
 elevii primesc la sfârşitul clasei o caracterizare a activităţii desfăşurate pe parcursul anului,
scrisă de învăţător şi/sau de profesorii săi;
 curriculumul este aprobat de M.Ed.C. şi are aceleaşi obiective generale şi specifice; materiile
specifice: cunoştinţe despre ţinutul natal, desenul formelor, geologia, euritmia, istoria artei,
sculptura în lemn şi în piatră, metaloplastia, se desfaşoară de asemenea pe baza programelor
aprobate; pentru examenele na\ionale de capacitate şi bacalaureat, disciplinele prevăd
conţinuturi identice.

PROFILUL ŞCOLII WALDORF BRĂILA

Şcoala Waldorf este situată în municipiul Brăila şi deserveşte comunitatea locală la nivelul
întregului municipiu. Aceasta cuprinde copii din ciclurile preşcolar, primar şi gimnazial.
Curriculum Waldorf a fost elaborat după modelul iniţiat de Rudolf Steiner împreună cu primii
profesori Waldorf, în anul 1919. Acest model a fost extins şi actualizat de către profesorii din ţările
vestice, folosindu-se de o experienţă de aproape nou` decenii în domeniu. Curriculum Waldorf din
România a preluat sensul şi alocarea materiilor pe ani de studii, dar a eliminat elementele care sunt
total diferite de sistemul românesc de învăţ`mânt.
Forma curriculum-ului este identică cu aceea a învăţământului tradiţional. Structura este
identică, la fel şi obiectivele generale. Diferenţele specifice sunt permise la nivelul metodicii şi al
conţinuturilor, mai puţin la materiile de examen.
Conform Ordinului M.E.C. nr. 5290/28.12.2001, din anul şcolar 2002-2003 au intrat în
vigoare planurile de învăţământ şi Curriculum Waldorf.
Pe baza planului de învăţământ specific, s-au realizat schemele orare ale claselor, avându-se
în vedere alocarea orelor suplimentare la disciplinele artistice (muzică, abilităţi practice) precum şi
la disciplinele specifice alternativei (desenul formelor, desenul geometric). Orarul este întocmit
conform schemelor orare ]i respectă principiile învăţământului Waldorf, în sensul predării
disciplinelor cognitive pe module, în cadrul cursului principal de 2 ore zilnic.
Oferta educaţională a şcolii este realizată pe baza planurilor de învăţământ specifice
alternativei educaţionale Waldorf. Astfel, în cuprinsul ei se regăsesc, pe lângă disciplinele
tradiţionale, discipline specifice precum desenul formelor ( la clasele I-V), desenul geometric (la
clasele VI-VII), abilităţile practice (la clasele I-VIII) precum şi două limbi străine (engleza şi
germana), care se studiază din clasa I, câte două ore pe săptămână. La acestea, se adaugă opţionalul
cel mai solicitat de părinţi şi elevi „Prietenul meu, calculatorul”.
În anul şcolar 1995-1996 au fost înfiinţate prima clasă I şi prima grupă de grădiniţă Waldorf
din Brăila. Acestea au fost subordonate Şcolii Generale nr. 8, respectiv Grădiniţei nr. 26.
 Pentru desfăşurarea activităţii didactice în condiţii normale, I.Ş.J. Brăila a decis funcţionarea
celor două clase într-un local propriu – fosta clădire a Şcolii Generale nr. 4, din Calea Călăraşilor
nr. 104.
Asociaţia de părinţi a fost înfiinţată încă de la începutul activităţii ţcolii. Astfel, în 24 iunie
1996 s-a născut Asociaţia Waldorf Brăila, prima asociaţie de părinţi din Brăila care a dobândit
personalitate juridică.
Din anul 2000 a fost înfiinţată Şcoala cu clasele I-VIII Waldorf Brăila, unitate de sine
stătătoare, inclusă în sistemul învăţământului de stat din România. Dobândirea acestui statut a
impus organizarea şcolii conform legislaţiei în vigoare, păstrându-se specificul pedagogiei Waldorf.
În fiecare an şcolar efectivele au crescut datorită înfiinţării succesive a clasei I.
Situaţia efectivelor:
Nr. An şcolar Nr. total Din care: Nr. TOTAL
Crt. elevi cl.I preşcolari
1 1995-1996 25 25 20 45
2 1996-1997 38 13 40 78
3 1997-1998 50 12 40 90
4 1998-1999 63 13 40 103
5 1999-2000 80 16 40 120
6 2000-2001 100 19 40 140
7 2001-2002 123 15 40 163
8 2002-2003 127 12 40 167
9 2003-2004 121 18 40 161
10 2004-2005 122 10 40 162
11 2005-2006 122 10 35 157
12 2006-2007 114 10 40 155
În anul şcolar 2006-2007 numărul de elevi a înregistrat o scădere la clasele I-IV întrucât
învăţătoarele titulare ale şcolii sunt în concediu pentru îngrijirea copilului, astfel că posturile sunt
ocupate de cadre didactice care suplinesc şi care nu au o foarte bună cunoaştere a metodologiei
didactice specfice alternativei pe care o promovăm. În schimb, la clasele gimnaziale am avut o
creştere a numărului de elevi şi avem solicitări în fiecare an.
Copiii care frecventează instituţia noastră provin, în special, din cartierele Vidin, Chercea,
Ansamblul Buzăului, Radu Negru şi foarte puţini din zona în care se află şcoala, înscrierea lor
reprezentând opţiunea liberă a părinţilor. De asemenea, avem solicitări din judeţ şi chiar din judeţele
vecine. Problema principală o constituie însă transportul elevilor, aşa încât accesul este oarecum
limitat. În ceea ce priveşte nivelul preşcolar, în fiecare an solicitările depăşesc capacitatea noastră
astfel încât suntem nevoiţi să limităm numărul de copii înscrişi. Ca urmare a acestui fapt am propus,
în Proiectul planului de şcolarizare în anul 2007-2008 , suplimentarea numărului de grupe cu încă
o gupă de preşcolari.

Personalul angajat al şcolii are următoarea structură:

• 1 director;
• 2 educatoare;
 • 4 învăţătoare;
• 14 profesori, care ocupă 8,88 norme didactice;
• 1 contabilă cu ½ normă;
• 1 secretară cu ½ normă;
• 2 îngrijitoare;
• 1 paznic;
• 1 fochist cu ½ normă.
• Media de vârstă: 37.76
Şcoala administrează un imobil aflat în proprietatea Consiliului Local Municipal Brăila, situat în
Brăila, Calea Călăraşilor nr. 104, format din teren în suprafaţă totală de 2244 mp şi construcţiile:
- C1 - clădire şcoală – construită în 1890, în suprafaţă de 566,4 mp, cuprinde 5 săli de clasă
(1pentru preşcolari şi 4 pentru şcolari), 1 sală de sport improvizată într-o sală de clasă cu
L=8m/l=6m, un laborator de informatică, 2 grupuri sanitare pe sexe şi un birou administrativ
(director, secretară, contabil); cancelaria profesorilor este, de asemenea, improvizată în holul
şcolii; construcţia este dotată cu utilităţi: apă, canalizare, instalaţie electrică, instalaţie
termică alimentată de la centrala proprie.
- C2 - magazie – construită în 1890 din cărămidă şi acoperită cu tablă, în suprafaţă de 187,24
mp, aflată într-o stare avansată de degradare şi propusă pentru demolare; în prezent nu mai
îndeplineşte nici funcţia de magazie întrucât prezintă risc de prăbuşire; nu este dotată cu
utilităţi;
- C3 – magazie – construită prin anii ̉ 60 ai secolului trecut (nu există documente), din
cărămidă şi acoperită cu carton, în suprafaţă de 76,3 mp; a fost renovată parţial şi este
folosită ca magazie pentru mobilier şi alte materiale necesare şcolii; nu este dotată cu
utilităţi;
- C4 - magazie - construită în 1890, din cărămidă şi acoperită cu tablă, în suprafaţă de 41,38
mp, închiriată parţial de Primăria Municipiului Brăila unei societăţi comerciale (o parte a
clădirii avea destinaţia de grup sanitar); se află în stare avansată de degradare; nu este dotată
cu utilităţi;
C5 - centrală termică - construită din azbociment şi acoperită cu carton, în suprafaţă de 12,56 mp.
În anul 2005 instituţia noastră a solicitat avizul sanitar, dar nu l-a primit întrucât nu
îndeplineşte condiţiile necesare avizării din punct de vedere sanitar, unul dintre principalele motivr
fiind acela că preşcolarii şi şcolarii beneficiază de aceleaşi circuite funcţionale.
Pentru extinderea spaţiilor de învăţământ am realizat un proiect a cărui derulare urmează să
se realizeze în două etape:
- construirea grădiniţei;
- construirea localului anexă al şcolii cu sală de sport, ateliere şi laboratoare.
În momentul de faţă proiectul de arhitectură al grădiniţei este realizat în detaliu investindu-
se în el suma de 120 milioane lei vechi.
 Rezultate
Evaluarea activităţii şcolare se realizează în mod constant prin forme de evaluare continuă şi
sumativă. Fiecare clasă are o mapă în care sunt păstrate lucrările elevilor şi care sunt discutate la
întâlnirile cu părinţii, urmărindu-se evoluţia copiilor în privinţa participării la studiu, a relaţiei
cu colectivul şi a progresului specific vârstei
Rezultatele şcolare sunt cuantificate în calificative şi note, în cataloage, conform legislaţiei
şcolare. Pe lângă acestea, la sfârşitul fiecărui an şcolar se întocmesc certificatele anuale de
absolvire a clasei. Acestea au forma unei descrieri, realizate de către toate cadrele didactice care
l-au îndrumat pe copil pe parcursul anului şcolar şi caracterizează obiectiv întreaga activitate a
elevului, cu împliniri şi neîmpliniri.
În anul şcolar 2002-2003 unitatea noastră a avut prima promoţie de elevi absolvenţi ai clasei
a VIII-a, care au susţinut examenul de capacitate.
În prima sesiune a examenului de capacitate, au participat 17 elevi, dintre care 14 au fost
declaraţi admişi, iar 3 respinşi. Procentul de promovabilitate a fost de 82,3%.
În a doua sesiune au participat 4 elevi, din care au fost declaraţi admişi 3 elevi. Pe ansamblu,
procentul de promovare a fost de 94,44%.
Absolvenţii clasei a VIII-a au fost admişi în licee şi şcoli de arte şi meserii, după cum
urmează:
• 3 elevi la Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci”;
• 1 elev la Liceul Teoretic „N. Iorga”;
• 1 elev la Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius”;
• 4 elevi la Liceul de Artă „Hariclea Darclee”;
• 1 elev la Liceul Teoretic „Panait Cerna”;
• 1 elev la Grupul Şcolar Industrial „Constantin Brâncoveanu”;
• 1 elev la Grupul Şcolar „Gh. K. Constantinescu”;
• 4 elevi la Liceul Economic „P. S. Aurelian”;
• 4 elevi la Şcoala de Arte şi Meserii
În anul şcolar 2003-2004 am avut a doua serie de absolvenţi de clasa a VIII-a, care au participat
la examenul de capacitate, obţinând un procent de promovabilitate de 85,71%, superior mediei pe
judeţ.
Absolvenţii clasei a VIII-a din promoţia 2004 au fost admişi în licee şi şcoli de arte şi meserii,
după cum urmează:
• 1 elev la Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci”;
• 1 elev la Liceul Teoretic „Panait Cerna”;
• 1 elev la Liceul Teoretic „N. Iorga”;
• 1 elev la Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius”;
• 1 elev la Grupul Şcolar Sanitar „Ana Aslan”;
• 1 elev la Liceul de Artă „Hariclea Darclee”;
 • 1 elev la Liceul Economic „P. S. Aurelian”;
• 1 elev la Grupul Şcolar Industrial „Edmond Nicolau”;
• 5 elevi la Şcoala de Arte şi Meserii.
Pentru prima dată, în anul şcolar 2004-2005, procentul de promovabilitate la testele
naţionale a fost de 100%, însă, datorită faptului că a participat şi o elevă, absolventă a promoţiei
anterioare, care nu a reuşit să promoveze examenul, procentul de promovabilitate a fost de
92,85%. Astfel, eforturile depuse de profesorii responsabili, prin ore suplimentare, prin
activitate zilnică susţinută precum şi printr-o permanentă legătură cu familiile elevilor, au fost
pe deplin răsplătite.
Toţi absolvenţii clasei a VIII-a au fost admişi în licee şi şcoli de arte şi meserii, după cum
urmează:
• 2 elevi la Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu”;
• 1 elev la Liceul Teoretic „N. Iorga”;
• 1 elev la Liceul Pedagogic „D. P. Perpessicius”;
• 6 elevi la Liceul de Artă „Hariclea Darclee”;
• 1 elev la Colegiul Economic „I.Ghica”;
• 1 elev la Grupul Şcolar „Ana Aslan”;
• 1 elev la Grupul Şcolar „Mihail Sebastian”;
• 3 elevi la Şcoli de Arte şi Meserii.
În anul şcolar 2005-2006, procentul de promovabilitate la testele naţionale a fost de 100%;
toţi elevii clasei a VIII-a au fost admişi la liceu, după cum urmează:
• 3 elevi la Colegiul Naţional “Gh.M.Murgoci”;
• 1 elev la Colegiul Naţional “N.Bălcescu”;
• 3 elevi la Liceul teoretic „Panait Cerna” ;
• 2 elevi la Liceul Pedagogic „D.P.Perpessicius”;
• 1 elev la Liceul de Artă “Hariclea Darclee”;
• 1 elev la Gupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”;
• 1 elev la Gupul Şcolar „G.Moisil”.
Strategiile didactice utilizate în cadrul procesului instructiv-educativ sunt legate în mare măsură
de aplicabilitatea celor învăţate, urmărindu-se descoperirea intuitivă a cunoştinţelor şi realizarea
unei legături trainice cu mediul. Pornindu-se de la realităţile vieţii cotidiene, elevii sunt îndrumaţi să
desprindă, în mod conştient şi coerent, legităţile studiate. În egală măsură sunt folosite şi strategiile
tradiţionale ale învăţământului frontal, alături de munca independentă şi studiul de caz.
În cadrul grupelor de preşcolari se accentuează strategiile didactice care ţin de dobândirea
deprinderilor practice privind: folosirea diferitelor unelte casnice (foarfec, cuţit, ac, ciocan, cleşte),
folosirea şi prelucrarea diferitelor materiale din natură (lemn, scoarţă de copac, lână, scoici, plante,
frunze, nisip etc.) pentru obţinerea, în mod creativ şi personalizat, a unor obiecte utile.
 Jocul este activitatea de bază a copilului până la vârsta de 7 ani. Jocul este activitatea care
satisface toate nevoile copilului la această vârstă preşcolară. Jucându-se, copilul învaţă şi se
formează pentru a se informa mai târziu. Cu jocul vieţuieşte în sala de grupă, în micro-socialul
acesteia, cu jocul trece cântând, dansând şi recitând prin anotimpurile întregului an.
În activitatea didactică şcolară sunt folosite mijloacele de învăţământ tradiţionale (planşe,
scheme, hărţi, diapozitive etc.), dar acestea sunt utilizate conform principiilor pedagogiei Waldorf,
în sensul că elevii sunt îndrumaţi să confecţioneze materiale cu mijloace proprii, din resurse
naturale. În felul acesta, elevii dobândesc capacitatea de a deveni creativi în viaţa cotidiană şi de a
reuşi să depăşească uşor dificultăţile. Creaţiile elevilor se manifestă într-o paletă largă: instrumente
de laborator, muzicale, obiecte de uz şcolar, obiecte artizanale, planşe, hărţi etc.
O atenţie deosebită este acordată întocmirii caietelor de epocă, pentru fiecare disciplină în parte,
care cuprind desenele obiectelor ori fenomenelor observate, urmate de o descriere a acestora şi de
concluziile la care se ajunge în urma descrierilor fenomenologice. Caietele rezultate în urma acestui
mod de lucru devin „manualele” elevilor, în fapt, sinteza lecţiilor desfăşurate în clasă. În felul
acesta, elevii dobândesc responsabilitatea lucrului cu caietul, care nu este un simplu suport ci o
creaţie, în sine.
De asemenea, se folosesc diferitele manuale alternative pentru temele de casă ori pentru
exemplificări ale diferitelor situaţii de învăţare.
Elevii capabili de performanţe au participat la olimpiade şcolare, cel mai bun rezultat fiind nota
8,75 obţinută de eleva Mincă Andra-Georgiana, la faza judeţeană a Concursului şcolar de Limbă şi
Literatură română „Mihai Eminescu”, în anul 2002-2003. Rezultate meritorii au obţinut, în fiecare
an şi elevii care au participat la concursurile de limbi străine, ceea ce demonstrază că numărul
suplimentar de ore alocat acestor discipline este în măsură să conducă la performanţă.
De asemenea, o performanţă deosebită a realizat-o eleva Pascal Steliana-Liliana prin nota 10
obţinută la examenul de capacitate (matematică). Aceeaşi elevă, în prezent elevă a Liceului Teoretic
„N. Iorga”, a participat în anul şcolar 2004-2005 la olimpiada naţională de limba germană.
Un bogat palmares în competiţiile locale a dobândit Comisia Metodică de Ştiinţe Umaniste şi
Sport. Astfel, prin participarea la concursul Sadoveniana, organizat de Şcoala „Mihail Sadoveanu”,
eleva Diana Ruican (clasa a V-a), a obţinut premiul special la secţiunea creaţie, la secţiunea
traduceri (limba engleză), eleva Mihaela Zaharia (clasa a VII-a) a obţinut locul I, iar eleva Liana
Iordache, locul III. La concursul interjudeţean de ortografie şi punctuaţie eleva Liana Iordache a
obţinut nota 7,25.
În cadrul olimpiadelor şcolare pe discipline au obţinut rezultate meritorii următorii elevi: limba
şi literatura română - Diana Ruican (7); l.engleză - Mihaela Zaharia (8,20) şi Liana Iordache (7,80);
istorie – Liana Iordache (7,10).
Echipa de fotbal a şcolii, formată din elevii claselor a III-a şi a IV-a, a participat la Campionatul
Naţional Şcolar de Fotbal şi a obţinut locul I la etapa judeţeană precum şi locul VI la etapa pe zonă,
în anul 2005. De asemenea, la Campionatul Şcolar de Tenis de Masă, elevul Septimiu Stoica a
obţinut locul IV la etapa judeţeană.
În cadrul activităţii Comisiei Metodice de Ştiinţe Reale şi Arte, s-a remarcat participarea
elevilor noştri la concursul de matematică „Petre Moroşanu”,în cadrul căruia au obţinut punctaje ce
s-au încadrat între locurile 10 şi 20 din 80 de participanţi. De asemenea, comisia organezează, în
fiecare an, în cadrul şcolii noastre, concursul „Cangurul” la care au participat 75 de elevi din
clasele II-VIII, adică mai mult de 50% din efectivul total de şcolari.
La concursul de informatică „Info-Junior”, eleva Cezara Grigorescu, pregătită de către d-na
prof. Florentina Panaitiu, a obţinut Menţiune la secţiunea „Pagini web”, cu lucrarea „Serbările în
Şcoala Waldorf”.
Semnalele care ne vin dinspre liceele frecventate de către foştii noştri elevi sunt pozitive, în
general, ceea ce ne face să credem că alternativa educaţională Waldorf furnizează un învăţământ de
calitate.
În anul şcolar 2005-2006 şcoala a obţinut finanţare pentru proiectul Comenius 1 „Play for
peace”, iar în anul şcolar curent proiectul a fost reînnoit şi se derulează pentru al doilea an
consecutiv.