Sunteți pe pagina 1din 2

Termenul provine de la Parnas, munte consacrat lui Apollo si muzelor in mitologi

a greaca, si numeste gruparea poetilor francezi care, in jurul anului 1850, s-au
detasat de lirismul romantic, cultivand o poezie rece, impersonala si savanta.
Numele scolii este dat de titlul culegerii de poezii Le Parnasse contemporaine,
publicata in 1866, reunind poeti diferiti ca formula artistica si optiune esteti
ca, dar atrasi de himera frumusetii perfecte".
Curent in poezie, aparut in Franta, spre jumatatea secolului al XlX-lea, care cu
ltiva virtuozitatea imaginii, evocarea grandioasa a naturii si a civilizatiilor
trecute, descrierea stralucirii exterioare a lucrurilor, constructia savanta a l
imbii." (DEX)
Obsesia pentru frumusetea artei, detasarea ei de orice utilitate sociala sunt su
bliniate de Theophile Gautier: Poetul trebuie sa realizeze Frumosul prin continu
area complexa, savanta si armonica a liniilor, a culorilor si a sunetelor nu mai
putin decat prin toate posibilitatile pasiunii, ale cugetarii, ale stiintei si
fanteziei", opera de arta este semnul frumusetii sensibile.
Indiferenta fata de utilitatea sociala sau morala, cultul frumusetii pure, ura f
ata de poezia lipsita de rigoare din cauza caracterului ei exterior prea sentime
ntal, iata trasaturile cele mai comune ale doctrinei parnasienilor." (Philippe V
an Tieghem, Marile doctrine in FrantA)
O sinteza a trasaturilor parnasianismului este propusa de Margareta Dolinescu: I
dealul de perfectiune, echilibrul, intoarcerea catre miturile antice sunt trasat
uri care ne fac sa consideram parnasianismul o noua renastere, in sens modern, a
clasicismului antic. () Asimilarea unora dintre trasaturile fundamentale ale pa
rnasianismului, cum sunt tendinta catre meditatie, seninatatea olimpiana, jocul
intre sensibil si inteligibil, corespunde spiritualitatii romanesti" (M. Dolines
cu, Parnasianismul, p. 258).
Trasaturi:
» Afirma autonomia esteticului, sustinand, prin T. Gautier, teoria artei pentru ar
ta.
» Dezamagiti de societate si de inutilitatea angajarii revolutionare, poetii se iz
oleaza de lumea actiunii.
» Se cultiva o poezie picturala, rece, obiectiva, cu structuri savante (lirismul i
mpersonaL).
» Se remarca intelectualismul, eruditia textelor, recursul la mituri sau peisaje e
xotice, contemplarea detasata sau meditatia filosofica.
» Descrierile de natura surprind pitorescul, puritatea liniilor, transparenta culo
rilor, iar cultul pietrelor pretioase sporeste impresia lirica si aspiratia catr
e perfectiune.
» Poetii cauta perfectiunea formala, corectitudinea versurilor, sonoritatile cuvin
telor, rimele rare.
» A cultivat mai ales poezia cu forma fixa (sonetul, rondelul, trioletuL), pentru
a incatusa in reguli si limite rigide efluviile sentimentelor.
» Vocabularul preferat este ales, stralucitor, iar stilul se caracterizeaza prin r
afinament si eleganta.
Reprezentanti in literatura universala :
Theophile Gautier, Leconte de Lisle, Charles Baudelaire. Reprezentanti in litera
tura romana:
Stefan Petica, Al. Macedonski, Ion Barbu, Ion Pillat.