Florin Ionifd (coord.

)
Marilena Lascdr
Liliana Paicu
Mihail Stan

L{vvxfuw sf
t
fsfsrm*rurm y#Yys#wd
BACALAUREAT
ffrm$i3 KHAL
Proba scrisd
Proba orald

M
Grup Edibdal
 ffaapr€xem

dhmii
ihrrnrii
rfimrii
CuvAnt-inainte
Programa de examen (profil real qi profil uman)

Examenul de bacalaureat na(ion aI 20'1,6, proba E. a)

Limba si literatura romAnd 19

Sugestii qi explicalii privind rezolvarea subiectelor pentru proba scrisd la

examenul de BACALAUREAT 2017 " 25

1. PROBA SCRISA
3,.}.. Subiecte propuse 34
Varianta 1. Redactedzd un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sdprezinf. tema
:Ll*{otrd), gi aiziunea despre artd dintr-un text poetic postbelic studiat. Textul literar ales:
r Leclia despre cub de Nichita StXnescu
Varianta 2. Redacteazd.uneseu de 600 - 900 de cuvinte in care si argumentezi
apartenenla la specia comedie a unui text studiat la clasd. Textul literar ales:
O scrisoare pierilutd de LL. Caragiale
Varianta 3. Redacteazl. :urt eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinli
particularitd{ile de construc{ie a unui personaj dintr-un nuaeld studiati
aparfinAnd lui Ioan Slavici sau I.L. Caragiale. Textul literar ales: Moara cu
noroc de Ioan Slavici (GhiF)
Varianta 4. Redacteazd.un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd.prezin,titema
gi aiziunea despre lume, reflectate intr-un text poetic studiat, din opera lui
Mihai Eminescu. Textul literar ales: Scrisoarca I
Varianta 5. Redacteazd.un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd.prezinli tema
qi aiziunea despre lume, reflectate intr-un text poetic studiat, din crealia lui
Mihai Eminescu. Textul literar ales: Flo are alb astrd
Varianta 6. Redacteazl.uneseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinfi relalia
dintre doudpersonaje dintr-unbasm cult studiat. Textul literar ales:Pooestea
luiHarup-Alb de Ion Creangd (Harap-Alb, Sp6nul)
Varianta 7. Redactazd un eseu 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinli relalia
dintre doud personaje dinft-vn text dramatlc studiat. Textul literar ales: O
scrisoarc pierdutd de LL. Caragiale (Tipdtescu, Zoe)
Varianta 8. Redacteazdun eseu de 600 - 900 de cuvinte tn care sd,prezinf,tema
qi aiziunea despre lume, reflectate intr-un text poetic sfudiat, din opera lui G.
Bacoaia. Textul literar ales:Plumb
 Varianta 9" I{edacteazb un eseu de 600 - 900 de c'elrrinte ?n care sd prezitt\t tetnn
gi aizitLnen desTtre nrtdftwnw re. l,':c.iete intr-un text
Ttaetic stu<jiat, elin opera iui
Tu dtor Ar gh ezl.'Textu I literar ales;'{e s ! swrcnt
Varianta 10. Redacteaz6 un eseu de 500 - 900 de curiinte ?n ca-re sd p;:ezinti femn
gi aizitnrcn desltre lunre, l'eflectate intl- l,:n te.xt pioeticstudiat, apartin&nctr
I'r-ai {on
Barbu" Textul literar aies: l{lgm Cr"ga-i-.a q$- !.a1sorca Ewigei
Varianta 11' Redacteazd un eseu- ele 500 - 9CI0 cle cuvinte i.rn ca.re sd prezin{i
euolu{ia relstiei dintre dau.d pet"sorLaia i,ntr'un rotnt{n studia'h apar{inAncl lui
N,{ihail sadoveanu. Textu.n niterar aJes: Bmlfu,rg.a.ai (\'itoria, Gheorghi!6)
Varianta tr2. Redacteazd un eser-r de 600 - 90C e{e cuviirte ?n care sfi prrezinti
tema gi aiziunea despre ltitne r;;l.,"trr,-t.rt:;. rafil{t?t stmdiat, apar:[inanct ]il l_iviu
,t Rebreanu. Textul literar ales: fom
Varianta 13. Redacteazh un eseu ele 6re0 - g{-ifi d-e cuvinte, in care sE prezinfi
particuiaritdlile de constrwctie n un.vti ytersorLaj dintr-ui:l ro?.n{.!n sturliat,
apartinAnd lwi Cntnil Petresut . T'e;rrtuli litcrar ales: L{lfi#c a waapte rfe dragaste,
intkia noapte d.e rdzboi ($tefan GheorEldcliu)
Varianta 14. Redacteazd nn eseu ele b00 -- 90CI o1e cuvinte, ?n care s6 prezinti
relatis dintre dotLd persanaje intr-r"ln roi'ruaru str-le1iat, aparlindnd trui G. Chlinescu.
Textul literar atres: Enigew Atiliei (C,cilia qi Feiix)
Vhrianta 15. Redacteazbwn eser; cle,f,00 - 900 de cuvinte ir-r care sd prezinfi
relnlin dintre dauii persattaie ?ntr-rrr-l r,;ii'rln{t n! exrterienlei stuctiat" 'flextul literar
ales: Maitrerye de Mircea Llliaeter (l'/{aitreyi, Altran)
Varianta 15. Idedacteazd un eseu'L cie 60CI -- 9[]{-l cle cuvinte, ?ll c;rre sd prezinti
particttlaritdlile de constntctie s tnrui ite'rsonnj dinir-tir-r ra(tfi'!.r siuc{iat,
aparlinAnel lvi Msrin Fredn. T-extul triten'ar ales: Morois{efre (Ilie Viorornete)
Varianta 17. Redacteazi un eseru t-{e 6{lLr - 90tl de cuvintr- i-n eare sd prezinti
temaqiztiziuneqdesprebnlrc,re{Jear;ate?nlr"''ulr-l textpaeticstridiaf dinoperaiui
Nichita Stdnescu" Textul literan atres: {,e,omd cd tilndrfr, iuberes
Varianta 1E. I{edacteaz5 ur-r esell eie fi00 -- 900 etre cuvinie ilr care si prezireti
pnrticwlaritd{ile cle constructie s 'untri 'personsj dintr-uil text drnntntic studiai
apa{indnd yerioadei V:ostbelice . Tc;qtui Xlterar ales: foren eie }danii Soresc-ir
varianta 19. RerlacteazS un ese'ur de 60rJ - 900 etre cuvinte'il ,:,,.ir': sa prezinii
rela{ia dintre doud'ytet'sawnfe dintr-ul\ liolyl{nt ai exy;erier$el stuel.;1. Textutr triterar
ales: Lfltifi\a nonp'te d.e drng*tst e, i.nt{ii.lr woatrste de rdzltoi de Cairi] Fetrescu
($tef ar"r Gtrreorghi diu, Eta)
Varianta 20" Redacteazb lln eseu e1e bt]CI -- 90Lq cie cuvinie ?n care sd argiianentezi
apartenenfa la curer-ltuX niteral' realism a untri text nrtrrttjzt sau, clrnntatic siudiat"
Textul literat ales; Enigna #ltiiiei. de G. C6hnescu
Varianta 21. Redacteazt un eseu de 6CI0 - 90fi de cuvinte ?n eare sd prezin{i
particulnritn{ile de constrrlctie a tnrui personnjclintr-o cowLeri.ie stpeiiath. 'Textul
triterar ales: o scrisonre pierdut& de {"L," caragiale (Traha^ache)
:;:: sa ptezinti tema Varianta 22. Redacteazeun eseu de 600 - 900 de cuvinte in care se ptezintitema
:-. --:.,:.1. clin opera lui qi aiziunea despre artdfiwne, reflectate intr-un text poetic studiat, din opera lui
Lucian Blaga. Textul literar ales: Eu nu striuesc corola de minuni a lumii
-,: :: ::. r.reZinti temA Varianta 23. Redacte azdurreseu de 600 - 900 de cuvinte in care sdprezinli tema
' : ::::-rraitd 1ui lon
gi uiziunea despre lume dintr-un roman studiat aparfinAnd perioadei postbelice.
Textul literar ales. Moromefii de Marin Preda
- --::: si prezinfi Varianta 24. Redacteazdur. eseu de 600 - 900 de cuvinte, in care sd prezinli
pnrticularitd[ile de construclie a unui personnj feminin dintr-un roman interbelic
.- ,r. :l:;:ffand lUi studiat. Textul literar ales: Enigma Otiliei de G. Cdlinescu (Otilia)
*.-: -:ii-lld) Varianta 25. Redacteaz|urr eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd analizezi o
- :;:: S.. Plezinli poezie din creafia lui Ion Barbu. Textul literar alesz loc secund
- : r.: --r- J. 1i-ri Lir.iu Varianta 26. Redacteazd. un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinli
relalia dintre doud personaje intr-un roman psihologic studiat. Textul literar
- :::: S: prezinti ales: Ultima noapte de dragoste, fuffiia noapte de rdzboi de Camil Petrescu
' . -.. studiat, ($tefan Gheorghidiu, Ela)
r --,;:':i,,1.; drfigostet Varianta 27. Redacteazd. un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinfi
reln[ia dintre doud personaje dtntr-un rotnnn postbelic studiat. Textul literar
- I: S: '-.f eZinti
- -:
ales: Moromelii de Marin Preda (Ilie, Catrina)
-- -" - larnescu. Varianta 28. Redacteazdun eseu de 600 - 900 de cuvinte in care s[ prezinli
pnrticularitdlile de construclie a unui personaj dintr-o nuaeld studiati. Text
literar ales: Moara cu noroc de Ioan Slavici (Chi!e)
.- :-::: ri p1gt11ti Varianta 29. Redacteazdun eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinfi
- -. :: Tertul literar temn qi uiziunea despre lume, reflectate intr-un text poetic studiat aparlinand
tradilionalismubti.Textliterar ales: In grddina Ghetsemanf de Vasile Voiculescu
Varianta 30. Redacteazd. un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care si prezinli
tema qi aiziunea despre lume, reflectate intr-un text poetic studiat aparfinend
romantismului, din opera lui Mihai Eminescu. Text literar ales: Luceafdrul
Varianta 31. Redacteazdun eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinli
tema gi aiziunea despre lume refleclate intr-un text poetic studiat, aparlinAnd
luiLucian Blaga.
- l: .: :.ieZinti Varianta 32. Scrie un eseu 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinli relafia dintre
- -'
- doud personaje dintr-un text naratia studiat (la alegere: basm cult, nuaeld,
- sir-rdiat
* -i'--:-scu
i:
roman realist).
' -;.: ::::gZinti Varianta 33. Redacteazd un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinli
particularitdlile de constructie a unui personaj dintr-un text nnratia, aparfinilnd
.. : T=i.r::1literar
unui sutor canonic studint (Ioan Slnuici, Liaiu Rebreanu, Marin Preda).
. . *-, l-,- l.,ieSCU Varianta 34. Redacteazd un eseu de 600 * 900 de cuvinte in care sd prezinli
rela[ia dintre doudpersonaje drntr-unromanpsihologic sau al experien{ei studiat.
Varianta 35. Redacteazd un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinli
r el ali a dintr e do u d p er s o naj e intr -un r oman ap ar fin An d lui C amil P etr es cu.
Varianta 36. Redacteazd. un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinli
- --i:: :: :feZfnti rela[ia dintre doud personajeintr-un roman apar[indnd lui Liaiu Rebreanu.
- : :t-. Varianta 37. Redacte azd un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinli temn
-r,iti.. TeXful
gi ztiziunea despre lume dintr-o nuaeld studiatd.
 Varianta 38. Redacte az\ ttn eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinfi
eaolulia rela[iei dintre doud personaje dintr-un text naratiu aparfinilnd-Iui Ioan
Slaaici.
Varianta 39. Redacteazdun eseu de 600 - 900 de cuvinte, in care sd prezinli
tema iubirii, reflectatd intr-un text naratiul poetic, aparfinAnd unuii dintre
autorii canonici (Mihai Eminescu, Camil petrescu sau G. Cdlinescu)
Varianta 40. Redacteazdtn eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd ilustrezi
tema familiei prin referire Ia tn text narntiu studiat.
varianta 41. Redacteazd.un eseu de 600 - 900 de cuvinte, in care sd prezinli
conditin ldranului, reflectatd intr-un text nnratia studiat, aparlinand unui
autor canonic (Liaiu Rebreanu, Mihail sadoaeanu sau Marin preda)
Varianta 42. Redacte azd ttn eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinli
trds[turi ale romanului psihologic prin referire la o operd literard s?udiatd,
apartinAnd perioadei interbelice.
Varianta 43. Redacteazd un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinfi
trdsdturi ale unui rlman al experien{ei prin referire la o operd literard siudiatd,
aparfinAnd perioadei interbelice.
Varianta 44. Redacteazduneseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd argumentezi
apartenenta la curenful literar realism a unui roman sfudiat la clasd.
Varianta 45. Redacteazd,un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinti
trdsdturi ale romanului modern prin referire la o operd literard studiatd
aparlinAnd lui Csmil Petrescu.
Varianta 46. Redacteazd,rn eseu in care sd analizezi o poezie din creatia lui
C. Bacoaia.
Varianta 47. Redacteazdun eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd analizezi o
poezie din creafia luiTudor Arghezi.
Varianta 48. Redacteazd,un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care s6 analizezi o
poezie din creafia hiLucian Blaga.
varianta 49. Redacteazdun eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinli
particularitdlile de constructie a unui roman de pLnd h al Doilea Rdzboi
Mondial.
varianta 50. Redacteazd un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinli
particularitd{ile de construclie a unui roman de dupd ol Doilea Rdzboi
Mondinl.

i.il. Modele de rezolvare 152

J, PROBA ORALA
2.1. Crila descriptorilor competenlei
de comunicare orali in limba romAnd 260
;)." :;1. Subiecte propuse 261

Diclionar de termeni literari 291

6
 K. Proba scrisd - -{q fli, roh*i, ,

"€ "3 . Subiecte propuse

*#
Varianta #

o Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu.

o Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citegte urmitorul text:
Sunt fiinle cari prin chte ceua, uneori fdrd a sti ce anume, deqteaptn in noi o uie
curiozitate, afi{6ndu-netnchipuirea sdfdureascd asupra-le mici romane. M-am mus-
trat pentru sldbiciunea ce-am aaut de asemenea fiinle.., De data nsta, peste curiozi-
tate se altoia cooilrsitor un simlimhnt nou: 0 apropiere sufleteascd mergind pind h
tnduiogare.
Sd fi fost pentru cd omul era aqn de fermecdtor de trist? Cu putinld, h dinsul
numai ochii spun1nd ntdtea, Cam afundali sub bolta sprLncenelor qi de-un albostru
rar, priuirea lor, nespus de dulce, pdrea a urmdri, tnzdbrnnitd de nostalgie, amintirea
unuiais. Eitntinereau straniu aceastdfapturd care nici altmintrelinu-gi trddaufrrstn,
luminau fruntea senind, desdoLrqeau tnfdliqarea nobild ce-i intipdrea mata paloare n
felei smede gi trase. Cam aceeasi era qi coloarea tmbrdcdmintei ce purta de obicei, la
dLnsul, moi, molntece, mlddioase fiind toate, qi port, qi miqcdri, gi grai. Era un obosit,
un sfios sau un mare mkndru. Totdeauna singur, el se strecuratn ainld aproape furi-
qhndu-se, cdutLnd a se pierdetn gloatd; eratnsdtntre nceasta qi ddnsul nqa nepotriuire,
cd simplicitatea sa din afard, addit aoitdpentru a trece nebdgattn seamd, ntingea toc-
mai scopul dimpotriad, ajungea sd fie bdtdtoare la ochi qi-i da un aer qi mai strdin. f. . .l
Astdzi, dupd atLlia nni, imi pare cd-l mai aud. Vorbea mdsurat qi rnr, imprumu-
ffind spuselor cLt de netnsemnate fermecul glasului sdu grau gi cald pe care gtia sd-l
mlddieze gi sd-Itnadluie, sd-I urce sau sd-I cobosre cu o fericitdmdiestrie. L-amtnsolit
asculffindu-l cu o pldcere crescLndd tn umbra acelei seri aproape mistice cdreia el ti
rdsfrkngea tn ochi albastrul adknc si tn tntreagd faptura sa linigtea nesfLrqitd, nu
m-am sdturat sd-I ascult toatd noaptea. [...)
D ar tnc1nfurea tncepuse : omul aorb ea...
Poztestirea unduia agale, impletind in bogata-i ghirlandd nobile flori culese din
literatura tutulor popoarelor. SfipAn pe meqtequgul de a zugrdai cu aorba, el gdsea
cu uqurinld mijlocul de s tnsemna pLnd gi cele mai alunecoase qi mai nehotdrfrte
infd{iqdri ale firii, ale aremii, ale depdrtdrii, aga cd nmdgiren era tntotdeauna deplind.

34

J
 Ca tn puterea unei ardji, cu dknsul am fdcut in tnchipuire lungi cdldtorii, cdldtorii
cum nu-mi fusese dat nici sd aisez".. omul aorbea. inaintea ochilor mei, nieaea, se
desfdEurn fermecdtonre tuAmba de uedenii. l..l
Ne inturnam spre tropice, trdism aisul galeq al Floridei si aI ostroaaelor Antile,
pdtrundeam, pe urma ,,uandtorilor de orchidee", in aerdeaintunecime a selbelor Ama-
zonului, scdpdrLnd de zboruri de papagalL Nimic nu scfua cercetdrii nlastre lacome.
Uitam de Europa, din ea tot ce ndmirnsem ne pdrea acum atdt de pipernicit gi de qters.
Si purcedam merelt, tn cdutare de zdri mai adhnci, de pdduri mai bdtrdne, de grddini mai
inflorite, de ruine mni mdrele; mullumire nu mni nflnm decdt ntunci cdnd frumuselea
te din oficiu. sau ciuddlenia fdcea sd ne uedem pe tdrdmul aisului. Oricare nr fi fost tnsd minundlia
datoritd jucdriei firei sau trudei omeneqtL mult nu ne retinea qi porneam iardqi, strabd-
team sumbre meleaguri Ei rhpoase singurdtdli, ocoleam jalea pustietdtilor sterpe, groaza
sm1rcurilor fetide cn sd ne tntoarcem cfu mai repede la mare.

.'.::::ripttfi in noi o aie Marea...

.. -,'i :|J\rc.
M-ttm muS-
.,. , ".--iir?, ljeste curiozi- Lucie ca o baltd, oglindind,la addpostul toartelor constei, pirozenua" tdriei qi mdr-
,.;;.;. iitergfrnd pdnd la
garitarul norilor, florie ca o pajigte sau scdnteind ca o miqund de licurici, searbddd
si domoald sau aie, uerde gi aajnicd, aahntdndu-se spumegdnd spre cerul cdruia ti e
,'.. :.t,tirtta, h d1nsul
fiicd, de ea aorbea cu pdgLneascd ealaaie, pomenindu-i donr numele, glasul i se pogora
:.- -, ,.i de-tm nlbastru
tremurdtor ca qi cum ar fi mdrturisit o taina sau ingLnil o rugd. Pentru sldairea ei,
' :,. :stnlgie, amintirea uriaqa Ttutere tn miqcare a rotundului, matca n tot ce aiazd netncdtusata gi neprihd-
... r:ti-ri trdda udrsta,
nita, i se pdren cd graiul omenesc nu etndeajuns arednic qi cdinqiqi poelii cei mai cu
::':.::iatl tnntn palonre n
renum4 tncumetLndu-se a o cknta, pdliserd. La dknsati era gdndul; catntr-o scoicd,
: -: .liirtn de obicei, Ia
ea rdsuna in inima lui fdrd sfarqit, tntr-tnsa, care fusese patimn tntregii lui uieli, dorea
:, r-t'rll. Ern un obosit,
' ., --'tntti nproape sd-gi afle qi mormLntuL.,
' furi- (Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche)
:..,., 1 5 t,1 ns n nep otriuire,
* pirozea peruzeq piatrd semipre{ioasd de cuioare albastrd sau verzuie; turcoazi.
.. : :enntd, atingea toc- -
. :.r' ii tnni strdin,1...1
'...,t"i si rnr, imprumu- Scrie pe foaia de examen rispunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinte
,. :,r/ri pe care gtia sd-l cu privire la text:
..i, t : t r ie. L- am tnsotit
. 1. Transcrie douil cuvinte/ structuri lexicale din cAmpul semantic al cdld-
;':: 'itistice cdreia elii toriei. 2 puncte
'.

:..: :ien rrcsftrgitd, nu 2. Explicl rolul verbelor la imperfect in textul dat. 2 puncte
3. Precizeazd rolul conjunctiei coordonatoare adversative insd,in compozi-
fia de ansamblu a textului (Oricare ar fi fostinsd minundlia dntoritd jucdriei
...i.:l.e ilori culese din firei snu trudei omenesti, mult nu ne relinea si pornenm iardgi...). 2 puncte
.;.-, . :iL ,,)rbn, el gdsea 4. Indic5 doui caracteristici al tipului de limbaj utilizatin secventele des-
"-,:: ;t rttni nehofir1fu criptive ale textului (alege intre standar d, Iiter ar, colocaial, populnr, regional,
. ':.: ilt€futltn deplind. arhaic, ar gou, j ar gon). 4 puncte

35
 5. schifeazd, cu ajutorul informaliilor din textul dat, un portret al omului
[care] uorbea. 4 puncte
5. Numegte tipul de perspectivd narativd din secvenla citatd. 4 puncte
7. Exprimd un punct de vedere despre sensul sintagmei trfrmba de uedenii
(lnaintea ochilor mei, aieaea, se desfdsurn
fermecdtoare trkmba de ued"enii,)
4 puncte
8. IlustreazS" cu ajutorul textului dat, doud trdsdturi ale descrierii. 4 puncte
9. Explicd, intr-un text de 60 - 100 de cuvinte, motivul/ motivele pentru care
ai dorilnu ai dori sd-l cunoqti mai bine pe misteriosul povestitor, citind
in intregime romanul lui Mateiu I. Caragiale . 4 puncte

SUBIECTUL al ll-lea (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte despre importanta
alegerii unui ideal tn uiald.

ln elaborarea textului de tip argumentativ trebuie:

sd respecfi structura discursului de tip argumentativ: formularea idei-
lor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimdrii unei
aprecieri; 8 puncte
sd ai confinutul adecvat argumentdrii pe tema datd: formularea ipote-
zeila propriei opinii fald de problematica pusd in discu{ie, enunfarea
gi dezvoltarea corespunzdtoare a doud argumente adecvate ipotezei,
formularea unei concluzii pertinente; 15 puncte
- sd respecli normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de
exprimare, de ortografie gi de punctualie) gi precizarea privind numdrul
de cuvinte. 6 puncte

Noti! In vederea acordirii punctajului, textul trebuie si fie in concordanti cu proble-

matica pusi in discufie. Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redacteazi un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd prezinfi tema gi aiziu-
nea^despre artd. dintr-un text poetic postbelic studiat.
In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:
evidenfierea a doud trdsdturi care fac posibild incadrarea textului poetic
studiat intr-o direclie literari, intr-o perioadi, intr-un curent cultural/
literar sau intr-o orientare tematic5;
prezentarea a patru elemente de compozilie qi de limbaj ale textului
poetic sfudiat, semnificative pentru ilustrarea temei gi a viziunii despre
lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relalii de opozilie gi de
simetrie, motia poetic, Iaitmotia, figuri semantice ltropi, structura textului,
elemente de prozodie etc.);

,6
un portret aL omului analiza a doud imagini/ idei poetice relevante pentru tema qi viziunea
4 puncte despre lume din textul poetic studiat;
F citate. 4 puncte suslinerea unei opinii despre modul in care tema qi viziunea despre artd
mafiAmba de oedenii se reflectd in textul poetic Studiat.
triamba de oedenii.)
4puncte Noti! Ordinea integrdrii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confi-
edescrierii. 4 puncte nutul eseului vei primi 15 puncte (cAte 4 puncte pentru fiecare cerinfd/reper). Pentru
redactarea eseului vei primi L4 puncte (organizarea ideilor tn scris - 3 puncte; abilitdli de
motivele pentru care analizd qi argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte;
nrl povestitor, citind punctualia - 2 puncte; agezarea in pagind, lizibilitatea - 1 punct; respectarea precizdrii privind
4 puncte numdrul de cuointe - 1 punct). In vederea acordirii punctaiului pentru redactare, eseul
trebuie si aibi minimum 600 de cuvinte gi si dezvolte subiectul propus.

tudespre importanta

Varianta d
tiv: formularea idei- o Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu.
late exprimdrii unei o Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
8 puncte
fu fornrularea ipote- SUBIECTUT I (30 de puncte)
diruFe, enunfarea Citeqte urmitorul text:
e adecvate ipotezei,
15 puncte Lui Eminescu tAnir
adecvat normele de
reaprivindnumdrul Tdcerea se izbeqte de trunchiuri, se-ncrucise,
6 puncte
se face depdrtare, se face nisip.
Mi-amtntors cdtre soare unicul chip,
umerii mei smulg din goandfrunzige.
mcordanfi cu proble-
Cfrmpul tdindu-\, pe doudpotcoaae
elibare.
calul meu saltd din lut, fumegfrnd.
Aae, md-ntorc cdtre tine, eu. Aae!
Soarele a izbucnit peste lume strigdnd.
lrezinF temaqiaiziu-
Tobe de piatrdbat, soarele ueqte,
rePere: tdria cu acaile din fala lui
rarea texfului poetic se prdbuqeqte tn trepte de aer, sticleqte.
rrrr curent culturaV Tdcerea se face oftnt albdstrui,
pintenul umbrei mi-l cregte
: limbaj ale textului
in coastele cilmpuluL
i 9i a viziunii despre
'lalii de opozilie qi de Soarele rupe oilzontultn doud.
i, structura textului, T dria tqi ndruie sfilr gitele-i carcere.
Sulile- alb astr e, fdr d tntoar cere,

,7
 prioirile mi le-aza6rl, pe-am6ndoud,
sdl tntftmpine fericite gi graae.
Calul meu saltd pe doud potcoaue.
Aue, maree-n luminilor, aue!

Soarele snltd din lucruri, strigLnd

clatind muchiile surde si graae.
Sufletul meu tl tntlmpind, aae!
Calul meu saltd pe doud potcoaue.
Coamn mea blondd nrde tn uhnt.
(Nichita Stdnescu, O cdldrire in zori)

Scrie pe foaia de examen rdspunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinfe

cu privire la text:
1. Scrie cAte un enun! care sd conlini un sinonim al cuvAntului unicul, res-
pectiv un antonim al cuvAntului fericite. 2 puncte
2. Completeazd cu inci doud verbe adecvate, seria smulg, saltd. 2 puncte
3. Precizeazd o valoare expresivd a folosirii repetate a adverbului aue. 2puncte
4. Numegte tema poeziei gi un motiv literar. 4 puncte
5. Transcrie doud imagini poetice care pot fi puse in mod nemijlocit in
legdturd cu impresia de energie dezldn[tLitd. 4 puncte
5. Comenteaz6, sub raportul expresivitdlii poetice, versurile: Tobe de pintra
bat, soarele creqte,l tdria cu acuile din fnla luil se prdbuqeste in trepte de aer,
sticleste. 4 puncte
7. Exprimd un punct de vedere semnificalia mottoului. 4puncte
8. Schileazd un,,portret" al eului, asa cum poate fi dedus din prima strofd
a poemului. 4 puncte
9. Descrie, in 60 - 100 de cuvinte, impresia pe care fi-a produs-o poezia lui
Nichita Stdnescu. 4 puncte

SUBIECTUL al Il-lea (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 150 - 300 de cuvinte despre rolul uolun-
tariatului tn formarea personnlitdtii unui ffindr.
In elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- sd respecli structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor
in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimdrii unei apre-
cieri; 8 puncte
sd ai continutul adecvat argumentdrii pe tema datd: formularea ipote-
zeila propriei opinii fafd de problematica pusd in discufie, enuntarea
gi dezvoltarea corespunzdtoare a doud argumente adecvate ipotezei,
formularea unei concluzii pertinente; 15 puncte

38
 sd respecfi normele limbii literare (registrul stilistic adecvaf normele de
exprimare, de ortografie qi de punctuafie) gi precizarea privind numirul
de cuvinte. 6 puncte

Noti! in vederea acordirii punctajului, textul trebuie si fie in concordanli cu proble-

matica pusi in discufie. Nu sunt obligatorii exemplele din opere literare.

SUBIECTUL aI III-lea (30 de puncte)

Redacteazd un eseu de 600 - 900 de cuvinte in care sd argumenlezi apar-
tenen{a la specia comedie a unui text studiat la clasd.
In elaborarea eseului, vei avea in vedere urm[toarele repere:
. O citlarire tn zori) precizarea a patru caracteristici ale speciei literare comedie;
prezentarea contribuliei a patru elemente de structurd gi de compozifie
irrmitoarele cerinfe ale textului la construclia subiectului comediei studiate (de exemplu: in-
trigd, acliune, conflict, relalii temporale qi spafiale, registre stilistice, notaliile
'. ltrrlui unicul, res- autorului etc.);
2 puncte prezentarea modalitdlilor specifice de caracterizare a personajelor in
'..,..', :ltitn. 2 puncte textul ales, prin referire la doud episoade/ citate/ secvenle comentate;
=::..Jr-u puncte
r7i1s. 2 susfinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema se reflectd
puncte
4 in comedia studiatd.
:r',,Je1 nemijlocit in
Notd! Ordinea integrXrii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere. Pentru confi-
4 puncte
nutul eseului vei primi 16 puncte (cAte 4 puncte pentru fiecare cerinld/reper). Pentru
; -.:ile: Tobe de pintrd redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris - 3 puncte; abilitdli de
,. j-.:. ;.il trepte de aer, anslizdgiargumentare-3puncte; utiliznrealimbiiliternre-2puncte; ortografia-2puncte;
4 puncte punctualia- 2 puncte; asezlren in pagind, Iizibilitatea - 1 punct; respectnrea precizdrii prirtind
', 4puncte numdrul de cuainte - 1 punct). in vederea acordirii punctajului pentru redactare, eseul
'-.. trebuie si aiba minimum 600 de cuvinte qi si dezvolte subiectul propus.
ljn prima strofd
4 puncte
::,r.1Lrs-o poezia lui
f;'\k
4 puncte
Uarianta*#p

o Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu.

. iesp-rrg rolul uolun- o Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

: -,:n-lularea ideilor Citeqte urmitorul text:
::-::..irii unei apre-
puncte
8 ACTUL II
:, ::',ularea ipote- (O sald de o parte a unwi bufet tntr-un bal mascat de mahals. Doud uqi tn fund;
iiscr-rtie, enuntarea cea din dreapta dftndtnbal, cea din stilngatntr-un coridor delLngdbal La stdnga,in
a.'1e*-ate ipotezei,
plnnul dinfund, o ugd a cnbinetului de toaletd; la drenpta, planultnthi, o uqd d6ndtn
16 puncte salaprincipald abufetului. in scend, mesepentru mkncnre, unatnfundintre cele doud

39
 -"ffr

ff. Proba orald

2.L. Grila descriptorilor competen{ei de comunicare orali

in limba romAni

1 2 J 4 5

Nivel de Infelegerea Exprimarea Organizarea Adaptarea la Utilizarea

competenti textului gi argumen- discursului situafia de limbii
in tarea unui comunicare literare
comunicare punct de
vedere
Utilizator . Citeqte co- . ExprimX ' Construieq- . Igi adap- . Utilizeazd
mediu rect si cursiv un punct de te un discurs teaz6 parlial corect limba
vedere per- c1a4 respec- discursul Ia literar5, in
. Identificd sonal- t6nd parlial interlocutori situa{iile de
idei din text. structura spe- gi la scopul comunicare
cifici tipului comunicdrii. date.
{l
de text vizat .r
Y
prin cerinld . igi adap-
(descriptiv/ teazi partial
informativ/ comporta- I
narativ/argu- mentul la
mentativ). contextul
de examen,
cu folosirea
ezitantd a
mijloacelor
comunicdrii
orale (verbale,
nonverbale gi
paraverbale).

Utilizator . Citegte o Exprimd . Constru- . Igi adaptea- c Utllizeazd

aaansat corect, cursiv gi sustine iegte un zX discursul corect Ei
qi constient. un punct de discurs clar la interlo- adecvat limba
vedere per- gi coerent, cutori qi la literard, in
o Formuleazd sonal. respectAnd scopul comu- situaliile de
clar gi coerent structura spe- nicirii. comunicare
ideile textu- cificd tipului date.
lui. de text vizat . iqi adap-
prin cerintd teazd com-
(descriptiv/ portamentul
informativ/ la contextul
narativ/argu- de examen,
mentativ) cu folosirea
adecvati a
mijloacelor
comunicirii
orale (verbale,
nonverbale si
paraverbale).
 Utilizator o Citeqte . Exprim6, o Construieg- . Igi adap- o Utilizeaz|
experimentat corect, cursiv sus{ine cu te un discurs teazi in corect, adec-
congtient gi argumente un claq, coerent gi mod creativ vat gi nuanfat
expresiv punct de ve- personalizat, discursul la limba literari,
:are orala dere personal, respectAnd interlocutori in situa{iile
o Sintetizeazi demonstrAnd structura spe- gi la scopul de comunica-
mesajul glo- capacitate de cifici tipului comunicirii. re date.
bal al textului persuasiune de text vizat
gi explicd a interlocuto- prin cerin|5 . igi adap-
aspectele rilor. (descriptiv/ teazi com-
implicite ale informativ/ portamentul
acestuia. narativ/argu- la contextul
mentativ). de examen,
cu folosirea
adecvati a
. Uhlizeazd mijloacelor
corect limba comunicdrii
literarS, in orale (verba-
situafiile de le, nonverbale
comunicare gi paraverba-
date. le), dovedind
autocontrol.

2.2. Subiecte propuse

Varianta L

[Citegte cu voce tare textul.]

Mi s-a intkmptat de cfrteaa ori tn aiald sd ezit tndelung tntre prietenie qi ade-
adr, cn mdgarul lui Buridan intre milncare qi apd, sd md aflu aqadar intre doud
. Uttlizeazh necesitdti aitale pe care nu le poli aaea sirnultan. E cht se poate de trist sd fii la
corect si mijloc gi, eaentual, sd trebuiascd sd faci o alegere, cknd adeadrul ameninld sd rupd
adecvat limba
literari, in prietenia, sau inaers, cLndpentru apdstra oprieteniepuitnpericol adeodrul. $tiu
situafiile de cd mornligtii qi ctasiciqtii aor fi intotdeauna de partea adeadrului (indiferent cum
comunicare ar fi definit), sacrificind senini prietenia 1...1, dar pentru omul obiqnuit luuurile
date.
sunt cLaa mai complicate. in primul rhnd, pentru cd spunfrnd un adezsdr incomod,
pentru care celdlalt nu e pregdtit, ti faci rdu prietenului 9i nici nu qtii dacd sau
cftnd rdul imediat se oa transforma in bine de duratd. Rdul pe care li-l faci [ie este
indeobqte qi mai mare. Literatura lumii, care m-a pregdtit pentru multe in aiald,
nu mi-a dat cine gtie ce motiae deindrdznealdtn atnfrunta concret aceastd situ-
a[ie, oricum ai lua-0, dureroasd. Existd, totugi, tn cdr[i, indemnul sd nu minli gi
pedeapsa imediatd dacd totuqi o faci, cum il tnaald zkna pe Pinocchio.
(Ioana PArvulescu , Prietenie gi adeadr, in revista Romknia litetard)

26t
 1. Formuieazi rdspunsuri laintrebdrile de mai jos, referitoare la situafia
de comunicare din textul dat:
a. Evidenfiazd elemente de constructie a discursului argumentativ (de
exemplu : s tr u c t ur i sp e cifi ce, co ne ct or i, t ehni ci ar gu m en t at iu e), din fr ag-
mentul dat.
b. Menfioneazi mijloacele lingvistice de realizare a subiectivitdfii in
textul dat.
c. Explicd in ce constd dificultatea alegerii intre prietenie gi adevir, aga
cum rezultd din fragmentul dat.
2. Exprimd un punct de vedere argumentat despre ce inseamnd o ade-
vdratd prietenie.

Sugestii de rezolvare:
't.
a. Elemente de construcfie a discursului argumentativ (de exemplu:
structuri specifice - prezenfa ipotezei, a unor argumente formulate
prin structuri de tipul ln primul rdnd, dar gi existenla unei concluzii;
conectori de tipul: ngadar; tn primul rdnd; pentru cd; indeobqte; tehnici
argumentatiae precum recursul la unele exemple etc. )
b. Mijloacele lingvistice de realizare a subiectivitiiii in textul dat sunt:
pronumele la persoanele I gi a II-a (mi; !i; lie etc.), verbele la persoa-
nele I gi a II-a (sd md aflu; sd faci; gtiu etc.), epitete prezente in expresii
de tipul: E ckt se poate de trist; un adeadr incomod; aceastd situalie, oricum
ai lua-0, dureroasd.
c. Dificultatea alegerii ?ntre prietenie gi adevdr consti in faptul cd spu-
ndnd un adeadr incomod, pentru care celdlalt nu e pregdtit, ii faci rdu
prietenului gi nici nu gtii dacd sau cLnd rdul imediat se aa transforma in
bine de duratd, iar rdul pe care !i-l faci lie este tndeobqte qi mai mare.

2.
Ipotezi: O adevdratd prietenie inseamnd a vedea lumea cu aceiagi ochi,
dar constd gi in prezenla al5turi de prietenul respectiv, atAt la bine, cAt gi
la greu.
Argument 1: Prietenia inseamn6,, aqa cum atAt de frumos constatX o
scriitoare americani, o frfrngere tn doud a tristelii qi o dublare abucuriei.
Argument 2: O adevdratd prietenie este aceea in care te dezvdlui celui-
lalt cu defecte qi calitdfi, fird teama de a fi judecat.
Concluzie: Prin urmare, o adevdratd prietenie cred cd poate fi definitd
ca prezenfa aceluiagi suflet in doud corpuri.

262
oare la situafia Varianta 2

umentativ (de [Citeqte cu voce tare textul.]

tiae), dinfrag-
E un fenomen cunlscut gi uniaersnl: discursul publicitar contribuie latm-
riectivitdfii in bogdfirea inaentarului de expresii ,si locufiuni al limbajului colocaial. Publicita-
tea beneficiazd de difuzare maximd, dar e dezaoantajatd de efemeritate: cele mai
gi adevdr, aga multe dintre mesajele sale, intens trsnsmise intr-un anumit moment, sunt apoi
uitate. Sintngmele tipice reclamelor pdtrund totuqi tn alte tipuri de texte, mai
;eamnd o ade- ales in limbajul tinerilor. Prelucrdri incongtiente apar in chip de cligee tn eseuri,
comentarii, rdspunsuri la examene: textul ,,oferd un plus de. . ." , autorul ,,alungd
monotonia...". Mai interesnnte sunt preludrile congtiente: discursul publicitar
deaine o sursd de intertextunlitate qi de productiaitate familiar-argoticd. Cel pu{in
trei formule publicitare de succes au intrat tn limbajul colocuial in ultimii ani: ,,$i
(de exemplu: marmota tnaelea ciocolsta tn staniol", ,,A tnnebunit htpul" si ,,Gogule, proble-
rte formulate me? " . Primo a deuenit un mijloc de exprimare n netncrederii tn spusele interlocu-
nei concluzii; torului. Succesul ei este incontestabil, mai ales in limbajul tinerilor. Are sute de
teobste; tehnici
atestdri in Internet, unde se gdsesc chiar comentarii asupra uzului: ,,reclama asta
a introdus un nlu mod de a-fi manifesta netncrederea, in limbajul urban otrendy, .
xtul dat sunt: Adicd am adzut pe cineua manifestLndu-qi neincrederea in spusele partenerului
ele la persoa- de conaersalie prin replici din reclama Milka: osigur cd da, qi marmota inaelea
rte in expresii ciocolntain staniolrr" (FanClub Forum); ,,dacd zice cinersn abera{ii, i se mai zice:
ittta{ie, oricum
"d"a,
da.'. qi marmota tnaelea ciocolata ln staniol'" (utilizatori'ro)' Replica se
grefeazdpe tipare deja existente: exclnmaliifamiliare (ei, aq!, sanchi!, aiurea!) Qi
faptul cdspu- expresii argotice (las-o jos cd mdcdne!).
tit, ii faci rdu (Rodica Zafiu, $i marmota...?,in revista RomLnia literard)
transforma in
nai mare. 1-.Formuleazd r[spunsuri laintrebdrile de mai jos, referitoare la situafia
de comunicare din textul dat:
a. Precizeazd tema articolului al cdrui inceput a fost reprodus mai sus.
r aceiagi ochi, b. Cine ar putea fi receptorul textuiui dat, avAnd in vedere scopul
la bine, cAt gi comunicdrii?
c. Prezinti particularitdfile stilului funcfional in care a fost redactat
rs constatd o textul.
bucuriei. 2. Care este opinia ta despre influen{a publicitSlii asupra vielii cotidi-
rzvdlui celui- ene? Susfine cu argumente opinia Pe care o enunli.

rte fi definitd Sugestii de rezolvare:

1.
a. Tema articolului este aceea potrivit cdreia discursul publicitar con-
tribuie ln tmbogdlirea inaentarului de expresii qi locufiuni nl limbajului
colocoinl.

263