Sunteți pe pagina 1din 37

I.

Partile scrise

1. Date generale

Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

SC Agroprod SRL a fost infiinţată în data de 15.05.2002 conform Certificatului de înmatriculare


seria A nr. 647883 emis de Oficiul Registrului Comertului Călăraşi, şi are sediul în Com. Borcea,
jud. Călăraşi

Date de identificare

Denumire: SC AGROPROD SRL


Adresa: Comuna Tortoman, jud. Constanta, incinta SC Cezotor SA,
Anexa Hidro, Corp C1, Ferma 8
Cod SIRUS : 336994784
Nr înreg. Reg. Com.: J33/446/2009 din 15.05.2009
Cod CAEN:

Cod CAEN Explicaţie


0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor
producatoare de seminte oleaginoase

Nu pot face obiectul de activitate al acestei societaţi, activităţile interzise de legea română
sau cele care constituie monopol de stat.

Nr. cont bancar: RO97 RZBR 0000 0600 0670 6100


Denumirea bancii:Raifeissen BANK
Adresa: Sucursala Medgidia, str. Poporului, Nr. 45, Medgidia
Cod SWIFT al bancii : RZBR ROBU

1.2 Scurt istoric al solicitantului

Societatea agricolă Agroprod s-a constituit in anul 2002.Situata intr-o zona agricola cu unul
din cele mai fertile soluri din regiune pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de
conditii optime de lucrare a solului si de recoltare.
Suprafata totala a societatii agricole este de 350 ha pe care se cultiva grau, porumb, floarea-
soarelui,soia si orz.Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta maxima si dispune
de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul Constanta.
Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole, magazii de
depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte, carburanti, pesticide,
lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb).

1
1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate constatatoare
de la Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivelel activitati)

Conform actului constitutiv al SC Agroprod SRL activitatea principală este:


0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de
seminte oleaginoase

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu
precizarea regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc fix Data Valoare neta la data Bucati


achizitiei intocmirii ultimului
bilant
-Lei-
1.CLADIRI TOTAL 9
1.1 Magazii 2002 600 000 5
1.2 Depozite 2002 200 000 2
1.3 Birou 2002 30 000 1
1.4 Atelier mecanic 2002 20 000 1

2.UTILAJE TOTAL 15
2.1 Tractoare 2005 430 000 3
2.2 Pluguri 2005 60 000 2
2.3 Discuri 2005 20 000 2
2.4 Remorci 2007 160 000 4
2.5 Combina 2008 450 000 1
2.6 Combinator cultivator 2005 30 000 2

2.7 Cisterna apa 2008 20 000 2


2.8 Presa baloti 2002 20 000 1
2.9 Remorca transport 2003 5000 1
baloti
4.ALTELE 2
4.1 Pista betonata 2002 15 000 1
4.2 Statie pompe 2002 10 000 1

TOTAL 2 070 000 38

TERENURI
Nr. Amplasare Suprafata Valoarea contabila Regim juridic

2
crt Judet/Localita totala (mp) / - Lei-
te Categoria de
folosinta
1. Calarasi/ 5000/ suprafata 850 000 In proprietate
Borcea construita
2. Calarasi/ 9000/ suprafata 100 000 In proprietate
Borcea utila

2. Descrierea proiectului

2.1 Denumirea investiţiei

“Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul
fermei”, SC Agroprod SRL, Comuna Tortoman, judetul Constanta

2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).

SC AGROPROD SRL a fost infiinţată în data de 15.05.2002 conform Certificatului de


înmatriculare seria A nr. 647883 emis de Oficiul Registrului Comertului Constanta, şi are sediul
în Com. Tortoman, jud. Constanta .Conform actului constitutiv al SC Agroprod SRL activitatea
principală este:0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor
producatoare de seminte oleaginoase. Suprafata totala a societatii agricole este de 350 ha pe care
se cultiva grau, porumb, floarea-soarelui si orz. Prin acest proiect societatea doreste sa valorifice
resturile vegetale(paiele) care raman in urma recoltarii. Acestea vor fi transformate in brichete,
prin presarea paielor tocate marunt avand ca destinatie atat incalzirea locuintelor cat si hrana
pentru animale.
Investitia presupune achizitia unei linii complete de brichetare a paielor, cu o capacitate de
800-1000 kg/h, formata din masa de alimentare, tocator si presa de brichetat, modernizarea a
doua cladiri in care se vor face stocarea materiei prime(paie) si productia de brichete.
SC Agroprod SRL. isi propune realizarea proiectului cu sprijin financiar nerambursabil prin
solicitarea in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala finantat de Uniunea Europeana
prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurala a unui ajutor financiar nerambursabil,
Axa I -– „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic Masura 121 – Modernizarea
exploatatiilor agricoleSocietatea isi propunea realizarea unei fabrici de productie brichete din
paie si alte materiale vegetale in conformitate cu normele Uniunii Europene.

Obiectivul general al masurii vizeaza producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse
regenerabile în cadrul fermei, dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incurajarea
activitatilor non-agricole, in scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor
aditionale.
Societatea urmeaza sa realizeze investitia mentionata prin conformarea cu urmatoarele
obiective:
3
Obiective specifice:
-Cresterea si mentinerea locurilor de munca in spatiul rural;
Societatea va angaja 4 persoane pentru desfasurarea activitatii propuse prin proiect, realizand
astfel locuri de munca alternative precum si surse de venituri aditionale, din activitati non-
agricole, prin reorientarea fortei de munca din zona rurala respectiva.
- Cresterea valorii adaugate din activitati non-agricole;

Obiectivele operationale:
-Incurajarea initiativelor de afaceri promovate, in special de catre tineri si femei;
-Reducerea gradului de dependenta fata de agricultura - prin locurile de munca nou create la
Fabrica de brichete, ce va fi realizata de S.C. Fabrica de brichete S.R.L., se reduce dependenta
fata de agricultura, a populatiei rurale din zona.

Astfel, prin proiect va fi achizitionat un motostivuitor dotat furci pentru transportul


brichetelor si linie tehnologica pentru fabricat brichete ce se
compune din 1 unitate de procesare amplasata pe verticala la interior si o unitate de procesare
amplasata pe orizontala .Montajul si punerea in functiune a liniei tehnologice se va realiza sub
indrumarea tehnicienilor asigurati de catre furnizori. Aceasta va fi montata pe o platforma
betonata din interiorul halei de productie. In hala de productie va fi amenajat si un spatiu special
pentru gararea motostivuitorului.

2.3 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la


standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu
4
precizarea standardului/standardelor la care se adapteaza. (pentru proiectele care
vizeaza adaptarea unitatii la standardele specifice).
Pentru proiectele care prevad modernizari/ extinderi, in cadrul unitatilor care sunt in
functiune se va prezenta sub forma tabelara:
Investitia/utilajele Valoarea Standardul la care se face Termenul Termenul
care se realizeaza Lei adaptarea de gratie al de
pentru adaptarea la standardului realizare
standarde a
investitiei*
1.Modernizare hala 40 000 SR EN 490:2005** 60 zile 30 zile
depozitare materie Tigle şi accesorii de beton
prima pentru învelitori de
acoperiş şi placări de
pereţi.
Specificaţii de produse
2.Modernizare hala 40 000 SR EN 490:2005** 60 zile 30 zile
depozitare materie Tigle şi accesorii de beton
finita pentru învelitori de
acoperiş şi placări de
pereţi.
Specificaţii de produse

SR EN ISO 140-6:2002
Acustică. Măsurarea
izolării acustice a clădirilor
şi a elementelor de
construcţii. Partea 6:
Măsurarea în laborator a
izolării la zgomot de impact
a planşeelor
3. Linie productie 90 000 UE 90 zile 20 zile
brichete
6. Stivuitor 40 000 UE 10 zile 5 zile

Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.

Dupa anul 1990, in Romania, exploatarea forestiera a luat o amploare greu de controlat.

5
Romania este singura tara din Europa in care suprafata padurilor se reduce in permanenta, iar
ritmul defrisarilor a ajuns sa-l depaseasca pe cel african.Situatia dezastruoasa a padurilor a fost
confirmata si de fotogramele realizate de NASA, ce evidentiaza defrisarile si distrugerile masive
mai ales in padurile care erau protejate de legi speciale, ca monumente ale naturii sau rezervazii,
paduri de protectie a apelor sau a solului.
Motivul major al acestor defrisari este folosirea lemnului de catre fabricile de cherestea
sau pentru foc.Pentru ameliorarea acestei situatii si pentru protejarea mediului inconjurator, se
recurge la o gama diversificata de solutii, printre care si fabricarea brichetelor din paie si alte
materiale vegetale.Se doreste astfel valorificarea paielor si a altor resturi vegetale pentru
producerea de brichete, care sa inlocuiasca lemnul de foc utilizat pe scara larga in Romania,
avand o putere calorica sporita si posibilitati sporite de stocare, pe de o parte, iar pe de alta parte,
rezolva astfel si problema deseurilor din materiale vegetale.Mii de tone de paie si resturi vegetale
sunt nevalorificate anual, prin incendierea terenurilor pe care acestea se afla sau prin ararea
terenului respectiv, existand astfel riscul de a polua diverse locuri precum, ape, rape, paduri sau
alte culturi aflate in vecinatatea lor sau de a incendia terenurile invecinate.

Investiţia propusă este motivată si de urmatoarele considerente:


1. Reducerea emisiilor poluante este unul dintre obiectivele principale ale politicii internaţionale
privind protecţia mediului. Uniunea Europeană insistă ca România să se alinieze la aceste
obiective şi să găsească soluţii pentru utilizarea resurselor regenerabile pentru producerea
energiei. O soluţie ar fi biomasa şi, de curând, în ţara noastră au apărut brichetele de paie, o
investiţie agreată şi încurajată de UE, care a alocat fonduri nerambursabile importante pentru
producerea acestui tip de combustibil

2.. Mii si zeci de mii de hectare de terenuri agricole, pe care au ramas paie dupa recoltare, sunt
incendiate, iar poluarea a devenit o problema mondiala

3. O bricheta facuta din paie de cereale are o putere calorica de 4,07 kW pe kilogram. Aceasta
valoare e echivalenta cu jumatate din puterea calorica a petrolului. In cazul utilizarii acestui
combustibil, cheltuielile scad cu 60% in raport cu produsele petroliere si cu 40% fata de pretul
energiei electrice. Cenusa rezultata din arderea brichetelor de paie poate fi utilizata ca
ingrasamant pentru recolta viitoare. 2 kg de brichete echivaleaza cu 1 mc de gaze, avand o putere
calorica de 4.07 kW, adica jumatate din puterea calorica a petrolului.

4. Tona de brichete costa in jur 250 de lei şi o comuna poate încălzi fără probleme o şcoală cu 10
clase chiar toată iarna, dacă temperaturile nu vor fi mult prea scăzute.Brichetele sunt eficiente şi
în sobe de teracotă, dar şi în centrale. Se aprind repede şi dau căldură puternică..

5. Exploatatia se poate aprovizionacu materia primă numai din producţia proprie, raportul dintre
producţia principală şi cea secundară fiind în general de 1/1. Aşadar, la 2.500 kg de grâu, cât s-ar
putea obţine în cel mai prost an agricol, cantitatea de paie se ridică la aceeaşi cantitate pe unitatea
de suprafaţă.

2.4 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata


pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului

6
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de Adresa Produs Valoare % din
materii prime/materiale furnizat si aproximativa total
auxiliare/produse/servicii cantitate -Lei- achizitii
aproximativa

IMUM SA Str Independetei, nr 12, Consumabile 4 000 14%


Medgidia, jud Constanta auto

All Serv SRL Medgidia Str Decebal, nr 43, Piese de 6 000 19%
Medgidia, jud Constanta schimb
Petrom Medgidia Str Independentei, nt 73, Combustibil 19 000 46%
Medgidia, jud Constanta

ENEL Electrica Str Lupeni, nr 44, Energie 6 700 21%


Dobrogea Medgidia, jud Constanta

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI


Nr.crt Client (Denumire si Valoare % din vanzari
adresa) -Lei -
1 Consumatori industriali 29400 35
2 Scoli si gradinite 21000 25
3 Persoane fizice 33600 40

Analiza pietei

Agroprod este o companie care-si propune exploatarea unei piete libere in acest moment
in Romania. Tipul de activitate ce si-l propune compania are pe langa componenta economica si
un dublu caracter ecologic. Produsul ce va fi fabricat inlocuieste cu mare succes lemnul de foc
utilizat pe scara larga in Romania, avand o putere calorica sporita si posibilitati sporite de stocare
pe de o parte, iar pe de alta parte rezolva problema deseurilor de resturi vegetale rezultate din
activitatile agricole.
Succesul acestui tip de activitate este asigurat de mai multi factori: premiera pe piata
romaneasca, cantitatea foarte mare de materie prima, cererea de combustibil solid utilizat atat in
consumul casnic cat si in cel industrial. Brichetele sunt realizate prin presarea resturilor vegetale.
Acestea pot inlocui cu succes lemnulu de foc dar si alti combustibili datorita puterii calorice
superioare si a costului mult mai scazut. Acest produs se adreseaza atat consumatorului casnic
cat si celui industrial, in aceasta din urma grupa incadrandu-se fabricile de caramida,
microtermocentrale, fabricile de var, etc.
Piata acestui produs se compune din consumatori casnici si consumatori industriali cu incalzire
proprie si/sau debransate de la sistemul local de termoficare. In mediul rural, in Romania, dintr-
un total de 12.751 sate numai 43% beneficiazxa de retele de gaz metan. Un numar de
aproximativ 7.268 de localitati folosesc drept combustibil pentru prepararea
7
hranei si incalzire menajera lemnul. Spre deosebire de lemnul de foc, brichetele de paie au o
putere calorica sporita si un pret mai mic cu aproximativ 15%. Aceste 7.268 de sate constituie
segmentul de piata de atacat cu noul produs.
A doua categorie de comnsumatori carora li se adreseaza produsul companiei este
formata din consumatori industriali. Sunt vizate acele tipuri de activitati care folosesc drept
conbustibil lemnul de foc dar si alte tipuri de combustibil lichizi sau solizi. Performantele
produsului si raportul calitate pret fac posibila acapararea si acestui segment de piata. Asfel prin
dispersia in teritoriu a capacitatilor de productie va fi mult mai bine acoperita piata. Spre
deosebire de lemnul de foc brichetele de de paie au un pret mai mic cu aproximativ 15 % ceea ce
asigura un avantaj net superior fata de potentialii concurenti.
Principalii consumatori fiind persoanele fizice din mediul rural, care au un venit mediu
scazut, diferenta de pret constituie un argument hotarator in favoarea acestui produs fata de
potentialii sai concurenti. Diferenta intre brichetele de paie si alti combustibili lichizi sau solizi
poate fi privita si din alt punct de vedere si anume pretul platit de un consumator pentru
obtinerea puterii calorice necesare in activitatile casnice sau industriale. Datorita randamentului
superior, un consumator casnic sau industrial va utiliza un volum mai redus din acest combustibil
astfel incat din punctul de vedere al acestuia cheltuiala cu brichetele de paie va fi mai mica cu
mult mai mult de 15% vis a vis de alti combustibili.
Pentru distributia acestui produs se poate opta pentru doua variante: un sistem de
distributie propriu sau lansarea ofertei catre distribuitorii de combustibili lichizi sau solizi pentru
consumatorii casnici si industriali. Datorita dispersiei mari in teritoriu a consumatorilor, crearea
unui sistem de distributie ar presupune costuri foarte mari, astfel incat obtiunea pentru cea de-a
doua varianta este mult mai eficienta, costurile cu discount-urile acordate distribuitorilor fiind
incomparabil mai mici decat cele ale unei distributii
proprii. Totusi se poate face distributie proprie pentru marii consumatori industriali.
Promovarea produsului brichete de paie se poate face prin doua tipuri de campanii adaptate
tipului de consumatori carora li se adreseaza: consumatorii casnici si consumatorii industriali.
Pentru consumatorii industriali se va opta pentru o campanie directa si la distribuitori prin
oferte dedicate si campanii P.R.. Acest sistem va fi dublat de un ciclu de seminarii desfasurate la
Camerele de Comert si Industrie Judetene unde vor fi invitati principalii potentiali consumatori
din judetul respectiv
unde li se vor prezenta avantajele achizitionarii produsului.
Promovarea produsului catre target-ul reprezentat de consumatorii casnici se va face
printr-o campanie cu mai multe componente. In cazul acestui tip de consumatori se poate apela la
publicitate mass-media materializata prin difuzarea de materiale publicitare prin TV si radio. Au
fost alesi numai acesti doi vectori deoarece potentialii clienti fiind localizati in mediul rural,
numai acestia asigura acoperirea dorita. Pentru difuzarea materialelor publicitare vor fi selectate
slot-urile orare care ating target-ul format din persoane cu venituri medii si peste medie, cu
varste cuprinse intre 25 si 60 ani. O alta componenta a campaniei dedicate consumatorilor
casnici este sampling-ul cu produsul
companiei realizat de caravane care strabat localitatile rurale, oferirea spre utilizare a produsului
constituind principalul argument de promovare si vanzare.
Calitatile superioare ale brichetelor de paie comparativ cu produsele similare sunt
principalul atu al vanzarii, combinat cu diferenta semnificativa de pret. Datorita acestui fapt
sampling-ul este esential, produsul trebuind sa ajunga la indemana potentialilor cumparatori spre
a fi testat, acest lucru fiind indeplinit va fi garantat si succesul vanzarii.
Toata campania de promovare, atat cea pentru consumatorii casnici, cat si cea dedicata
8
consumatorilor industriali vor fi sustinute prin conferinte de presa la care vor fi invitati atat
jurnalistii din presa centrala cat si cei din presa locala.
Ideea centrala a promovarii acestui produs va fi o analiza comparativa intre produsul
nostru si alti combustibili solizi sau lichizi, insistandu-se pe superioritatea brichetelor de paie atat
din punct de vedere al pretului cat si a calitatilor. Persoanele ce formeaza target-ul vizat pentru
vanzarea produsului nostru aloca o mare parte din venituri pentru combustibilul utilizat pentru
incalzire si prepararea hranei. Aprovizionarea cu diversii combustibili constituie o problema si
datorita sincopelor in distributie. Datorita acestui fapt trebuie elaborate un mesaj comparativ,
brichetele de paie castigand detasat batalia pretului cu orice alti combustibili iar sincopele in
distributie se pot elimina datorita organizarii judicioase a canalelor de distributie.

2.5 Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie urmarite in


implementarea proiectului.
Obiectivele Descrierea modului in
Obiectivele generale si obiectivele specifice urmarite prin care se urmareste
proiect atingerea obiectivelor
EG1 – Proiectul respecta:
9
- conformitatea cu obiectivul general al măsurii: - Cresterea Fabricarea bricheteleor
cresterea competitivitatii sectorului agricol printr- gradului de din resturi vegetale
o utilizare mai buna a resurselor umane si a utilizare a
factorilor de productie si indeplinirea standardelor surselor de
nationale si a standardelor comunitare energie
- şi cu cel puţin unul din obiectivele specifice: regenerabila

10
a) Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii - Cresterea si Crearea de noi locuri de

şi procedee noi, diversificarea producţiei, mentinerea munca in mediul

ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei locurilor de Crearea de noi locuri de

la cerinţele pieţei inclusiv a celei ecologice, munca in munca in alte domenii

precum şi producerea şi utilizarea de energie mediul rural decat agricultura in

din surse regenerabile; - Cresterea si mediul rural


diversificarea
serviciilor pentru
populatia rurala

b) Adaptarea exploataţiilor la standardele O solutie


comunitare; pentru
utilizarea
resurselor
regenerabile
pentru
producerea
energiei
c) Creşterea veniturilor exploataţiilor
agricole sprijinite; Utilizarea Cresterea veniturilor prin
resturilor vanzarea brichetelor din
paie
vegetale
pentru incalzit
d) Sprijinirea membrilor grupurilor de
producători sau ai altor forme
asociative în vederea
încurajării fenomenului de asociere.

11
Pentru explicitarea indeplinirii criteriului de eligibilitate EG2 privind imbunatatirea
performantei generale generala se va prezenta sub forma tabelara:
Obiectivele generale si obiectivele Obiectivele Descrierea modului
specifice urmarite prin in care se urmareste
proiect atingerea
obiectivelor*
EG2 - Proiectul să fie în acord cu: - Utilizarea
a) potenţialul agricol al zonei20 şi potentialului Utilizeaza ca materie
b) să demonstreze îmbunătăţirea agricol al zonei prima resturile
performanţei generale a exploataţiei vegetale in urma
agricole la data dării în exploatare a activitatilor agricole
investiţiei:
- Diversificarea Activitatea va fi
activitatii constituita din
exploatatiei productia de brichete
agricole si comercializarea lor

Obiective tehnice:
- achiziţia de tractoare, combine, maşini, - Achizitia Achizitionarea
utilaje, echipamente etc, care instalatiei de instalatiei de
determină creşterea productivităţii brichetare brichetare(tocator,
muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor presa,motostivuitor)
agricole, introducerea de tehnologii - Modernizarea Modernizarea
performante, îmbunătăţirea cladirilor pentru cladirilor unde va
condiţiilor de lucru; productie si avea loc stocarea
- construirea şi/sau modernizarea materie prima materiei prime si a
clădirilor operaţionale care conduc la productiei. Aceasta
asigurarea conformităţii cu standardele operatie va
comunitare; presupune
- diversificarea producţiei în funcţie de consolidarea
cerinţele pieţei, realizarea de noi produse magaziilor déjà
şi introducerea de noi tehnologii . existente.

12
Obiective economico-financiare: - Reducerea Cheltuielile scad cu
- reducerea costurilor de producţie şi costurilor de 60% in raport cu
creşterea rentabilităţii economice a incalzire a cheltuielile petroliere
exploataţiei agricole; locuintelor si 40% fata de pretul
- creşterea valorii adăugate brute (VAB ) energiei
a exploataţiei agricole.
- creşterea viabilităţii economice. - Cresterea Investitia va aduce
veniturilor venituri suplimentare
exploatatiei fiindca foloseste ca
eagricole materie prima resturi
vegetale

Obiective de mediu - Reducerea In urma arderii


- reducerea emisiilor dăunătoare cu efect emisiilor cu efect brichetelor din paie
de seră şi o mai bună gestionare a de sera nu rezulta emisii cu
deşeurilor rezultate din activitatea de efect de sera
producţie;
- reducerea emisiilor de amoniac (şi a - Reducerea In urma arderii
altor gaze), în special în exploataţiile de emisiilor de sulf brichetelor din paie
creştere a animalelor prin respectarea nu rezulta emisii de
standardelor sanitar-veterinare, de igienă sulf
şi de bunăstare a animalelor;
- asigurarea respectării cerinţelor - Cresterea Investitia presupune
fitosanitare, ecologice etc.; gradului de valorificarea resturilor
- creşterea gradului de utilizare a utilizare a vegetale
surselor de energie regenerabilă şi surselor de
îmbunătăţirea eficacităţii folosirii acestora. energie
regenerabila

13
3. Date tehnice ale insvestitiei

3.1 Date generale

3.1.1 Zona şi amplasamentul

Regiunea: Sud-Est
Judetul: Constanta
Localitatea: Comuna Tortoman

Judetul Constanta este situat in partea de S-E a Romaniei, invecinandu-se la nord cu


judetul Tulcea, la est cu Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si la vest cu fluviul Dunarea.
Suprafata judetului Constanta este de 7 071 km2 si ocupa in acest sens locul 8 intre judetele
Romaniei. Din punct de vedere teritorial-administrativ este impartita in 3 municipii, 8 orase, 54
comune si 195 sate.
Forma de relief predominanta este podisul cu altitudine joasa, cu valori sub 200 de metri,
doar in nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri 250 m. Podisul Casimcea ocupa partea de
nord a judetului, iar in partea de sud se intinde podisul Dobrogei de Sud care seamana cu o
campie inalta cu aspect calcaros.Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip
care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare
si loess cu inaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale
si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia).
Reteaua hidrografica a judetului este formata de urmatoarele cursuri de apa: Dunarea, pe
o lungime de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu si Casimcea.
La est, judetul este delimitat de apele Marii Negre, o mare continentala cu golfuri larg deschise si
putine peninsule. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adancimea apei este mica
in dreptul litoralului romanesc.
Clima temperat - continentala, caracteristica judetului Constanta, este influentata de
pozitia geografica, situarea intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-
geografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul temperat-continental prezinta o puternica
influenta marina. Climatul marin este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza
marii si ierni blande, marcate devanturi puternice si umede care bat dinspre mare. Valorile
temperaturilor medii anuale variaza intre 10- 150 C. Precipitatiile anuale variaza intre 400-500
mm, zona cea mai saraca in precipitatii fiind litoralul, unde valoarea cantitatii de precipitatii se
situeaza sub 400 mm.
In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice
de umiditate redusa.Vegetatia (alcatuita din plante ierboase) este caracteristica stepei, aici
gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora mediteraneana si balcanica.
In regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit in oferta
turistica a regiunii.
Bogatiile solului sunt reprezentate de suprafetele intinse de terenuri agricole, terenuri care
reprezinta 80% din suprafata totala, din care suprafata arabila reprezinta cca. 85%.
In subsol sunt importante resurse minerale printre care se numara mineralele feroase, apele
mineralizate, materialele de constructii, izvoarele mezotermale, rocile comune si cele fosfatice.

14
Suprafata podisului este in mare parte acoperita de o patura de calcar si loess, podisul
Casimcea avand chiar o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite de calcare jurasice
si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi
si minerale puse in valoare pe masura darii in folosinta a unor instalatii de foraj marin. Din punct
de vedere al resurselor,un interes special il prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi cu
importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice.
Economia judetului Constanta are un profit industrial, agrar si turistic, cu o agricultura si un
transport maritim bine reprezentate in ansamblul economiei tarii, angajate in procesul de reforma
si privatizare.Industria alimentara este reprezentata de mai multi agenti economici profilati pe
prelucrarea produselor de: morarit si panificatie, carne, lactate, uleiuri vegetale,conserve, legume
si fructe, sucuri, bauturi alcolice, pescuit etc.
In cadrul economiei nationale, agricultura judetului Constanta ocupa o suprafata agricola de
565.737 ha, din care sectorul privat detine 326.751 ha, pe care se cultiva, in special, culturi
cerealiere. Judetul Constanta dispune de cel mai complex sistem de irigatii, suprafata amenajata
fiind de 431.000 ha.Societatea Agroprod are peste 300 ha in administrare, din care 90 ha
proprietate proprie, restul suprafetei fiind luata in arenda. Judeteul Constanta are un profil
agricol, peste 30% din populatie fiind implicata in aceasta ramura a economiei.

3.2 Caracteristicile principale ale construcţiilor


3.2.1 Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de niveluri şi
înălţimea acestora, volumul construit
Societatea Agroprod detine 2 hale de 400 mp, respectiv 487 mp pe care intentioneaza sa
le modernizeze pentru a putea fi folosite la stocarea si prelucrarea materiei prime iar in ultima
faza pentru stocarea produsului final – brichetele din paie. Halele respective sunt vechi grajduri
de animale, pe un singur nivel, cu o latime de 15 m,o lungime de 26, respectiv 32 m si o inaltime
de 10m.
3.3 Structura constructivă

Pentru clădiri şi reţele se va face o descriere a soluţiilor tehnice avute în vedere, cu


recomandări privind tehnologia de realizare şi condiţiile de exploatare ale fiecărui obiect.

3.4 Principalele utilaje de dotare ale construcţiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare
etc.)
Locul unde se va face investitia este prevazut cu un put si hidrofor.

3.5 Instalaţii aferente construcţiilor

15
Se vor descrie soluţiile adoptate pentru instalaţiile de iluminat, forţa, curenţi slabi, apă,
canalizare etc.

3.6 Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acestora


Se vor descrie modul de asigurare a acestora şi soluţiile tehnice adoptate.

3.7 Avize şi acorduri

Certificatul de urbanism
Avize (de la furnizorii de utilitati si autoritati)
Autorizatia de constructie

16
3.8 Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor
de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a
constructiilor in care urmeaza a fi amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza
de asemenea denumirea, numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea
necesitatii acestora (utilizati formatul tabelar prezentat mai jos). Se va descrie fluxul
tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului (plan de cultura pe perioada
de cinci ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnica si altele)

Nr Denumire/Tip Nu Consum Capacitate Valoare TVA Total cu


.cr utilaj/echipament mar fara TVA -Lei- TVA
t buc -Lei- -Lei-
ati
1. Linie productie 1 84 000 20 160 104 160
380V/40 kW/h 800-1200 kg/h
brichete din paie si
alte resturi vegetale
1.8 l/h 2500 kg
2. Motostivuitor 1 45 320 14 313 59 640

Presa de brichetat
Caracteristici:
Materie prima: paie, stuf,coji de floarea-soarelui, hrisca, orez, chips-uri şi aşchii de lemn de
esenţă tare şi moale
Putere calorifică brichete: 4400-4800 kcal / kg
Capacitatea de producţie, 800-1200 kg / h
Umiditatea materiei prime : 4-8 %
Dimensiunea materiei prime: 2-10 mm
Energie consumata (inclusiv coliere de incalzire): 46.7kW/h
Consum maxim energie electrica: 40kW/h
Lungime ( inclusiv cutitul ): 3800mm
Latime: 1200mm
Inaltime: 2250mm
Garantie 12 luni

17
Tocator

Caracteristici

Montare si reglaj simple ale cutitelor


Sistem hidraulic integrat
Disc de tiere cu 2 cutite
Sistem de alimentare hidraulic
Sistem de blocare cand se schimba cutitele
Raclete care nu permit acumularea de material in cilindrul de alimentare
Pompa hidraulica racita cu aer
Jgheab de golire reglabil
Inlocuirea foarte simpla a consumabilelor
Diametrul maxim al lemnului 130mm
Capacitate 4-5 m3 /h
Masa proprie 502kg
Putere ncesara: 26-60cp (18-4kW)
Capacitate: 1000 (kg/h)
Destinat pentru paioase
Dimensiunea materialului de tocat: ≤ø10mm
Dimensiunea maxima a materialului rezultat: < Ø5×5mm
Motor: 7.5 kw
Masa totala brut/net: 400/500kg

Masa de incarcare

Caracteristici

Masa de incarcare: tip SP4


Materie prima: Paie, fan
Tipul materialului: Baloti rotunzi Ø 1.20 to 1.50 m
baloti dreptunghiulari 2.50 x 1.30 x 1.20 m
Umiditate: Pana la 35%
Incarcare: mecanica
Putere : 1.5 kW
Consum de energie pe ora: In functie de eficienta
Alimentare: 3 x 400V, 50Hz
Dimensiuni L x l x H : 4.00 x 1.53 x 1.72 m
Suprafata de lucru: 1.20 m
Greutate: 390 kg
Temperature ambientala: +5 /+30 °C
Modalitate de operare: 1 persoana

18
4. Durata de realizare (luni) şi etape principale

Luna 1 Luna 2 Luna 3


Modernizare cladiri 20 000 30 000 30 000
Instalarea liniei de productie 26 590 31 022 31 022
Achizitie alte utilaje 17 892 41 748
Total 63 482 102 770 61 022

5. Costul estimativ al investiţiei

Valoarea totală a investiţiei se ridică la 425 000 de euro, după cum urmează :

Tabel

Denumirea investitiei Valoare (RON)


Modernizare cladiri 80 000
Linie de fabricare a brichetelor 104 160
- masa de incarcare
- tocator
- presa de brichetat

Motostivuitor 59 640
Total 243 800

19
6. Finanţarea investiţiei

Din valoarea totală a investiţiei de 58 000 euro, ajutorul public nerambursabil este de 29 0000.euro.

Curs Euro / leu 4.2643 .din data de 12.01.2010

Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile
Ron Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 123 540 29000 0 123 540 29 000
Sursele de finantare pentru
completarea necesarului de
finantare din care:
- autofinantare 42 600 10 000 0 0 42 600 10 000
- imprumuturi 80 940 19 000 0 0 80 940 19 000
TOTAL PROIECT 247 080 58 000 0 0 247 080 58 000

7. Date privind forţa de muncă :

7.1 Total personal existent 12


din care personal de execuţie 9
7. 2 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
Locuri de muncă nou-create 6
Forta de munca necesara pentru fabricarea brichetelor este de 5 persoane:
- un operator tractor+presa de balotat
- 2 operatori tractor+remorca transport baloti
- 2 operatori linie de productie brichete

20
II. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C
pentru persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale) pentru
indeplinirea obiectivului de crestere a viabilitatii economice

Proiectii financiare persoane juridice (Anexe B)

1.1. Prognoza veniturilor

21
1.2. Prognoza veniturilor
Nr Categoria Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
crt
Trim 1 Trim2 Trim 3 Trim 4 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4
1. Venituri din 0 0 20 000 50 000 10 000 0 30 000 50 000 80 000 80 000 80 000
vanzarea
brichetelor

Capacitatea de productie= 1 000 kg/h


Timp de lucru= 2 luni, 25 zile/luna, 8h/zi
Productia= 400 t brichete
Pret = 50 euro/ tona
Venituri= 400 t *50euro/t=20 000 euro

Vanzari
Anul 1, Trimestrul 3= 100t*200lei/t= 20 000 lei
Anul 1, Trimestrul 4= 250t*200lei/t= 50 000 lei
Anul 2, Trimestrul 1 = 50t*200lei /t= 10 000 lei
Anul 2,Trimestrul 3=150t*200lei/t=30 000 lei
Anul 2, trimestrul 4= 250t *200lei/t=50 000 lei

1.3 Prognoza cheltuielilor

22
Nr Categoria Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
crt
Trim 1 Trim2 Trim 3 Trim 4 Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4
1. Cheltuieli cu 0 0 5 000 5 000 0 0 5 000 5 000 10 000 10 000 10 000
materia prima si
consumabilele
2. Cheltuieli cu 0 0 4 500 4 500 0 0 4 500 4 500 9 000 9 000 9 000
personalul
3. Cheltuieli cu 16 000 0 16 000 0 16 000 16 000 16 000
combustibili si
curent electric
4. Alte cheltuieli 3 000 3 000 3 000 3 000 6 000 6 000 6 000
TOTAL 0 0 28 500 12 500 0 0 28 500 12 500 41 000 41 000 41 000

Balotarea paielor = 100 baloti*200kg/balot=20 t/zi


Personal = 6 peroane(1 persoana pentru tractor si presa de balotat,3 persoane tractor si remorca transport baloti, 2 pers pt linia de brichetat)
4* 50 ron/zi=200 ron/zi * 20 zile=4000 ron/luna
2*50 ron/zi=100 ron/zi* 25 zile*2luni=5000 ron
Pret/tona = 9000/400=22 ron/t
Combustibil = 15 l/h tractor+presa si 10l/h tractor+remorca baloti
25l/h*8h/zi= 200l/zi*4ron/l=800ron/zi
Pret/tona=40 ron/t
Curent alectric = 50 kw/h*8h*0.4167=166.68
Pret/tona= 20 ron/t
Alte cheltuieli = 15 ron/tona
Cheltuieli totale/tona = 97 ron/tona

23
24
1.4 Indicatori financiari

Nr Specificatie UM ANUL 1 ANUL 2 ANUL 3 ANUL 4 ANUL 5


crt
1. Valoare investitie RON 250 000
2. Venituri din exploatare RON 70 000 90 000 80 000 80 000 80 000
3. Cheltuieli de exploatare RON 41 000 41 000 41 000 41 000 41 000
4. Rata rezultatului din % 41 % 54% 48% 48% 48%
exploatare
5. Durata de recuperare a ANI 5
investitiei
6. Rata rentabilitatii capitalului % 11% 19% 15% 15% 15%
investit
7. Rata de actualizare % 8
8. Valoarea actualizata neta RON 1 672

25
26
1.3. Bilant sintetic previzionat
1.4. Flux de numerar

27
1.5. Indicatori financiari

Principalii indicatori financiari Tabel nr.16

28
ATENTIE: Sheeturile „Prognoza veniturilor”- Anexa B1, „Prognoza cheltuielilor” - Anexa B2, „CPP”- Anexa B3 , „Bilant” - Anexa B4, „FN An 1-5”
- Anexa B8, „Indicatori”- Anexa B9, cuprind prognoze pe o perioada de cinci ani de la darea in explotare a investitiei din proiect, respectiv de la
finalizarea investitiei . Sheeturile „FN An 1I”- Anexa B5, „FN An 2I” - Anexa B6, „FN An 3I” - Anexa B7 se refera la perioada de implementare a
proiectului (de maxim trei ani).

Proiectii financiare persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale (Anexe C)

2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare


2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune
2.3 Indicatori financiari

PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII PROIECTIILOR FINANCIARE

PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR B

Atentie: prognozele vor fi intocmite pornind de la situatiile financiare din anul


anterior depunerii proiectului!

1.1 Prognoza veniturilor


Se va completa Anexa B1 «Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie » cu vanzarile cantitative si valorice previzionate trimestrial in
primii doi ani de activitate dupa care anual.
In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii
previzionarii :
- gradul de utilizare a capacitatii de productie si modul cum evolueaza acesta in timp; se va preciza productia fizica existenta si productia fizica
estimata in urma realizarii investitiei

29
- corelarea dintre vanzarile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de vanzare incheiate/in curs de a fi
incheiate;
- modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate
Se vor detalia veniturile obtinute din alte tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in cazul in care solicitantul obtine venituri si din alte
activitati decat cea descrisa prin proiect)

1.2 Prognoza cheltuielilor


Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie » cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in
primii doi ani de activitate dupa care anual.
In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii
previzionarii :
- urmariti corelarea informatiilor furnizate aici cu cele mentionate in celelalte sectiuni ale studiului ;
- corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de cumparare incheiate/in curs de a
fi incheiate ;
- modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ;
- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea cheltuielilor si au influenta relevanta ;

Se vor vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activitati decat cea la care se refera proiectul. (in cazul in care solicitantul obtine venituri si
suporta cheltuieli din alte activitati decat cea descrisa prin proiect)

1.3 Proiectia contului de profit si pierdere


In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul cont de profit si pierdere incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in
care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza)
Se va completa anexa B3 randurile aferente : 12 «Venituri Financiare », 13 « Cheltuieli privind dobanzile »(atat pentru creditul ce urmeaza a fi
contractat pentru co-finantarea investitiei din proiect (daca este cazul), cat si pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare angajate), 14
« Alte cheltuieli financiare », 18« Impozit pe profit/cifra de afaceri », restul randurilor fiind preluate automat din anexele B1 si B2. Se vor face mentiuni
privind valorile previzionate si se vor corela cu alte informatii (exemplu : cheltuielile privind dobanzile).

30
1.4 Bilant sintetic previzionat
Se vor face precizari privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a posturilor din bilant.
Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilant avand in vedere urmatoarele:
- in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care
solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza);
- valorile activelor imobilizate noi achizitionate se vor adauga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor
imobilizate vandute in perioada respectiva;
- valoarea amortizarii cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adauga amortizarea calculata pentru activele imobilizate
noi achizitionate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizarile prevazute in contul de profit si pierdere);
- valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu specificul activitatii desfasurate (durata procesului de
fabricatie, etc.) si alte elemente considerate relevante.
- casa si conturi la banci se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent aceleiasi perioade din linia S;
- datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an – se previzioneaza in functie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe
termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale afernete activitatii.
- datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an – se previzioneaza in functie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe
termen mediu si lung primite (daca este cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul); se vor evidentia de
asemenea datoriile catre actionari/asociati, leasingurile, datoriile catre alte institutii financiare.
- subventii pentru investitii - se inscriu soldul existent /previzionat (daca este cazul) si incasarile primite prin programul FEADR;
- capitalurile proprii – se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital social prevazute, rezultatul exercitiului (acesta se
repartizeaza ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmand sa faca parte din rezerve in anul urmator), rezervele
deja constituite si alocarile suplimentare din rezultatul exercitiului financiar precedent;
- se va urmari corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar;

1.5 Flux de numerar

31
Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementarii (anexele B5, B6 si B7(vezi atentionarea
de mai jos) desfasurate lunar) si pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) dupa implementarea proiectului.
In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii
previzionarii :
- se va urmari corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrari si iesiri cu celelalte sectiuni;
- atentie la randul « Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei » acesta nu poate fi negativ in nici una din lunile de implementare si nici in anii de
previziune !
- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta ;

Atentie: Durata maximă de execuţie a investiţiei cofinanţată din FEADR este de 3 ani de la data încheierii contractului de finanţare si prin
excepţie, pentru investiţiile în achiziţiile simple fără leasing financiar de utilaje, instalaţii, echipamente şi dotări noi, de mijloace de transport
specializate, precum şi a altor mijloace de transport stabilite prin fişa măsurii durata maximă de execuţie este de 2 ani.

1.6 Indicatori financiari


Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi
promovata. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante.

Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Studiului de fezabilitate, cat si in
Anexa B9 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizarii investitiei si respectiv pentru anii 1-5 pentru
proiectele aferente masurii 121. (in cazul investitiilor privind infiintarea de plantatii, proiectiile se vor face din anul in care se obtine
productie/venituri conform tehnologiilor de productie si a specificului proiectului).

32
Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele:

1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.

2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza
pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe unitatea de măsură diferenţiat pentru
fiecare obiect de activitate. Se preiau valorile din Anexa B1 « Prognoza Veniturilor » randul « Total venituri din exploatare » aferente
perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

3. Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activităţii curente.


Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare şi se calculează în functie de domeniul de activitate si de consumurile specifice. Se
preiau valorile din Anexa B2 « Prognoza Cheltuielilor» randul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total
An1,… , Total An 5).

4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.
Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie
minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluati

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :

Re
rRe = ×100
Ve

5. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;

33
Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).

Se calculeaza astfel :

VI
Dr = 1 6
(∑ Flux_ net _ actualizat+ ∑ Flux_ exploatare_ actualizat) / 12
5 12

Unde:

Se considera ca in anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare din anul 5.

6. Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% pentru anii evaluati;
Se calculeaza astfel :

Flux _ exp loatare


rRc = ×100
VI

7. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluati ;
RAFN = Flux de numerar din exploatare / (dobânzi + plăţi leasing + rambursarea datoriilor);
Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 randul P « Flux de numerar din activitatea de exploatare »
care se imparte la randul C « Total iesiri de lichiditati prin finantare ».

8. Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - trebuie să fie maximum 60% pentru anii evaluati ;
Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

TD i
rI = ×100
TAi

unde :

34
TDi= total datorii pe termen mediu si lung in anul i ;

TAi= total active in anul i ;

9. Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

unde:
r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) + marja de risc pe ţară (4%) evaluată de către Agenţie ca valoare
medie şi care va fi reevaluată pe măsură ce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări unitare)

10. Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva;


Este calculata astfel:
5
FN i 12
FN i exp lt
VAN = ∑ +∑ − VI
i =1 (1 + r ) i
i =6 (1 + r ) i
FNi = flux de lichiditati net din anul i;
FNi explt = flux de lichiditati din exploatare din anul i
VI = valoarea investitiei ;

11. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (randul S , din anexa B8 « Flux de numerar » trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati
Se preiau valorile din randul S din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

In aceasta parte a studiului de fezabilitate se vor atasa sheet-urile din sectiunea economica – Anexa B1 la Anexa B9 - a cererii de finantare
intocmite pentru intreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

PRECIZARILE DE MAI JOS SUNT AFERENTE ANEXELOR C

35
2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare

Se vor completa anexele C1, C2 si C3(vezi atentionarea de mai jos) cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente activitatii agricole/
productive /prestari servicii, precum si cu cele aferente activitatii de investitii si finantare. Detalierea se face pe luni de implementare.

Atentie la randul « Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei » acesta nu poate fi negativ in nici una din lunile de implementare!

Atentie: Durata maximă de execuţie a investiţiei cofinanţată din FEADR este de 3 ani de la data încheierii contractului de finanţare si prin
excepţie, pentru investiţiile în achiziţiile simple fără leasing financiar de utilaje, instalaţii, echipamente şi dotări noi, de mijloace de transport
specializate, precum şi a altor mijloace de transport stabilite prin fişa măsurii durata maximă de execuţie este de 2 ani.

2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-5 de previziune

Se va completa anexa C4 cu datele privind fluxurile de numerar (incasari/plati) aferente activitatii agricole/ productive /prestari servicii, precum si cu cele
aferente activitatii de investitii si finantare. Detalierea se face pe fiecare an de previziune.

Atentie la randul « Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei » acesta nu poate fi negativ in nici unul din anii de previziune!

2.3 Indicatori financiari

ATENTIE: Incadrarea anumitor indicatori in limitele stabilite de A.P.D.R.P. (mentionate atat in aceasta sectiune a Studiului de fezabilitate, cat
si in Anexa C5 din cererea de finantare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizarii investitiei si respectiv pentru anii 1-5 pentru
proiectele aferente masurii 121. (in cazul investitiilor privind infiintarea de plantatii, proiectiile se vor face din anul in care se obtine
productie/venituri conform tehnologiilor de productie si a specificului proiectului).

36
Indicatorii se calculeaza in mod automat, cu exceptia Valorii investitiei care se preia din Bugetul Indicativ.

Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmatoarele:

1. Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.
2. Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;
Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).

3. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluati

4. Valoarea actualizata neta(VAN) – trebuie sa fie pozitiva

5. Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (randul 60 din anexa C4 « Flux de numerar » trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati.

In aceasta parte a studiului de fezabilitate se vor atasa sheet-urile din sectiunea economica – Anexa C1 la Anexa C5 - a cererii de finantare
intocmite pentru intreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

37