Sunteți pe pagina 1din 52

2

T""" - --'-'-"---~'- ~- -.- - .. ------.--



_. . _ _J~J11~r.·-

• Eredltate - Individual Hate - BloetlcA 3

Constantin Maximilian, Smaranda .Be/angeanu,

Mlrcaa Bambaa

• Comunlcarea nonverbalA Tn r61atlile Int6rumane 7

Arica Mu!itsanu

• Oe trAsiturl de personalltate, prezlc succ8sul

prof'Bslonal? . 16

Pavel Muregan

PUNCTE DE VEDERE - - .. --~ :----:.'-~-

• Dr. Gh.Oancea.-Ursu, precursor romAn aI genetlcU

,I pslhologlel gemelare 14

Romeo .Poenaru

• Sup.raconttlentul ,1 crealla artlstlcl .22

LaUf9nJlu Mltrofan

• Medlul ,I raaUzarea de sine 24

Carmen Catalina loan

• Valenlele pragmatice ale psihologlel 28

Ion Dragan

.' Modelarea at~udlnara a profesorulul de limbl strAlne 34 Viorica Aura Piu,

.~tiinla rezoMirli c;onflictelor (III) 38

Ana Stoica-Constantin, Monica Zapodeanu

MANlFESTA.RI TUN IFICE -. - .. ,,_._ -

• A III-a Conferlnta europeans' de evaluate

pslhologlca 30

Margareta Dfnca

• Hlpnoterapla ,I pslhoterapia de orlentare

erlcksonlanl 32

Irina Holdavicl

PSIHOTESTE ." -. ---"' - -

• Patru tlpuri de person.alitate in situ alii de stres

• Test pantrY investigarea flexibil~atii mlntale la copiii de 5 lji 6 ani

• Sinletl un om al progresulul?

• Aezlstati eu uluri",! la micile tenta~ii ale viet1i?

• Ce sint "excursiile de autotortura"?

• Va. pi.erdetl u§Or ell firea?

• Va sustineSi idalle cufermltata·?

'. Evaluatl.va teama de' cella~1

IT ~"'~- =_- -c. -- _.~~

, .

, .

11

SOCIETATEA ,fliNT' • TEHNlCl SA

Socletata au capital de etat fIa'IclIontnd alb egIda MInlalaJUluJ Cerc.tlrII "TehAOloglei. lnmatrlculatl Tn Reglttrul Cornel"JulUl au IY. JI4O'fi77!I1991.

eonslHul de admlnletratkt loan AIbnou. N!caIM Naun't.

Ullana RodlcaSloenNCu

'IP~~ 00 OJ [l ([](~ n III

Anul V, nr. 6 (28) noiembrieldecembrie 1995 Revlatl edtati de SocIelatea

.§tilnli & Tehnlcl· SA tn CQIaborare cu AaocfatIa Palhologilor dIa RomInIa. Pl8f8dlnte: prof. univ. dr.

MIhIII GoIu

REDACTOR-$EF: Adina Chelcu TEHNOREDACTOR: Redu Dalnci DlFUZARE: Cornel Danelluc, ,",ugurel NltvJeecu (lalafon: 617 58 33 aau

223 15 2O,lnterior 1151) AME$A REIJ"cncl: Plata PI88IlI Ubere nr. 1. Bucurettl.

cod 79781

TeIafon: 61758 33

223 1'5 20, Interior 1151 au 1208 Fu:2228494

DPARUL.:

TJpogr&fIa INTERGRAPH

Telefon: ~ 49 35

CONSULTAf{JI ~TtlNJlFICI:

Pmf. urilv. dr. Septlmlu Chelcu Prof. unlv. dr. lrIn. Ho1devtci Or. AufOi'll Ulceuu

Dr. 8troe ... ~u.

Prof. unlY. dr. Ion MAn_t

Prof. unly. dr. NIcoIae Mitrofan Prof. unlv. dr. AclrI_ NecuI .. Dr. GrfgcHW NIcoIIi

Prof. unlY. dr. Haria Pltllrill Lector dr. MI"-Ia Rooo Prof. FI .. ret Stnllon

19 26 37 41 45 49 50

ISSN 1220-689X

r - -- -

Deonto'iogie p'5iholog~ca ,

Marea enigmi • creierul

La ultimul congres International de neurofiik>logie, das1afurat in SUA, au partlclpat 18 000 de oamenl de~iinta Nlclodati nu s-au intilnit atit de mu~11 ee~cstatori §otllnt~lci. Rre~e, fenomenul nu ssta intirnpUiltor. Grajerul ramine una dlntre cele mal marl stldarl adusB' ~Il",el, dar §I un parlu cu mlza enorma. ln~elegerea creierului i"seamna intelegerea omului. Altfel spus, erelerul vrea sa intelea.ga creierut lar erelarul va trebul .sa ras. punda unui numar imens de lntrebar1: Ce inseamna cor1§tierrt? Ce, inseamnainconlitlent? Ce inseamna ""emorls? Unde sin! pastrats amlntirlla ,I cum Ie gas 1m Imediat? De fapt, ce asta memoria, care sinI bazele ~I moleculare? Ce inseamna feliicirea Ia nivel molecula'r? Dar trlste~ea? Selia Interogalillor ar putea continua. !?tlm insa ca acum nu putem lmecrnl 0 lism prea mare, Cele mal multe intrebari vor vanl; s-a spus de nenumaraie orl cao descoperire solutioneaza 0 singum 'neeunoscuta §or pune in Iocul 91 multe altels.

Sa presupunern penilru 0 clipa ca vom ~tI tctul despte crater. Ce vom face cu informatiiIe? in prlmul rind '110m amplifies enorm potentialul rnemcrlal- de zeci sau sute de orl. Clndva vom avea un craler aproplat, prln capacltatea lui de mernerlzare, decea a unul mic calculator. Dar nu ar fi mal blne sa, ecneetam crelerulla calculator? Sau nu ar mal fl uti! sa inserim into.rmatlile necesare direct In ereier?, Tosta matematica in doua tablets sau sngleza in trel tablete. Ne Yom cumpara amintiri. - de ca nu 0 alta. copllirie? ... - §i '110m ~terge amintlrlle durercase ... sauvom achlz:ltiona "amintlrl" pe care am fl vrut sa Ie avem ... lar batrinil vor ave a pin§. 18 sfir§it 0 memorie perfeda ... Nu curnva am depa91t Ilmitela posibilului?

Explozia demograflca §i prelungirUe ei

Pamintul devine mereu mal mlc pen'Tti populaliile urnans. Nu paste prea mult ,timp, vor incarea sa supravietulasca 10 saU poate 12 rnlllarde de oamenl. Pe 0 planela mereu saraca. eu resurse limitate, cu urla,e suprafete de tsrsn fertll lasat dS§9nurllor. eu paduri care dispar tntr-un ritm dement, eu nurnerease nol drama', marile capodopere ale avolutlel mor §i Unlversul deVine mal serae ~I mai trist, Toti ne intrebam cum va arMa 0 planeta dominate de oameni, !iobolanl !illnsede. LeI! iii vulturli, balanala §I delflnll vor mal fl intilnlll dear in rnuzes .... Pentru ei nu va mal fl lac. Aeele unde nu va exists. detert, se vor intinde gigantice regiunl de beton ,i megalo~ pollsurl dezumanlzate ... Gu reate aeestea, oamenll vor tral mal mult. De elteva decsntl, media de vlala a pepulatltlor umana cre§te continuu. In reglunile dezvoltata speran\a de viata a femeilor a depa!irt 80 de ani, lar cea a

barbatllor 75 de anI. Lumea batrinllor este lumea femeilor. Dar prelungirea vlatiieste un el,ti9 doar in masura ln care asta dublaUi de arnellorarsa d,nat~lii. Din pacate., b&trinll sint f'r'Bcvent bolnav], In toate tarila dazvoltate, aslstenta medlcala a ba.trinUor costa. anorrn. Nu de' putine eri, dear pentru a ci,tlga ci~iva ani sau citeva lunl de vlata. Un fel de viata. Difieilll, eu tulburari psihice mereu mal accentuate, Sa rnoare des Tn spital, departe de privirile curloase ale tamUial §I prletenllor .. Moar~ taa inseamnaTnfringerea itiinl;ei. J n cluda rnarllor reallzari 'ale rnedlelnel, moartea esta

, umllltoare, :;:;f sa rneare cumpllt de greu, eu durer! Insuportablle. In asemenea circumstanle, bolnavii incep sa inteleaga eli viala are

3

, Deontologie psihologic:a '

.... • .. '.. 1- ~.' • • •

IImitele el flre!itJ fi oa trebuia sa pleci atunel 1.-----I11III .. --------- .. clnd totul este plerdut, clod nu mal vrel sa f[[ martorul proprlai tale degradarl tlzlee Iii psihlce, Clneva trebuie sa aiba curajul sa uliureze sfir!i~ul bolnavilo.r care nu rnai vor sa traiasca. Unllnal decent §1 nadureros. CuraJull-a avut Olanda. Dupa 21 de ani de dlscu,ii, a dspenallzat eLltflna.la. Acaasta inseamnli· ea, in circumstan\e blne deUnlte, medlcul poate "lJclde" bolnavul.

Da, poate uclde, in acceptla strlcta a termanuM. II injecteaza 0 saMra latala. Dar eutanasla trebule blne inteleasa. Se crede deseorl ca autanasla este 0 declzls Indivlduala ar bitrara, 11Iah~ de orlce medic. Nu. Dimpotriva, Este rer.ultatul unal perioade de nelinillta, lunga ,I chinuitoare, aUt a bolnavulul, cit iii a msdlculul, Pot beneficia de acest drept bolnavll in faza finala, care nu vor mal lral prea mult, pentru care nu mal exists nlci un tratament, care cer de mal mune arl incetarea suferln,elor. lar decizia qe eutanasle ssta LH) act medical - ultimul act medical de care poate beneficia Ull bolnav. Acest act paate avea lee acaea, in mediul drag bolnavului, in preze!11a familiei ii a prletenilor, daca bolnavul vrea. Dupa terminarea ritualulul,·medlcul este obligat sA anunte procuratura. Numai procurorul poate decide daca eufanasla a fast justificata sau nu ~I, In Ipoteza in care, nu a tost indrepta.liti!l, trimhe medlcu! in fata jUs1~leL Tn u~lmil doi ani, eel pulin 18 medici au 'Iost'<lbligatl de Justltle d sxpllce (atlunll9 pentru care au recurs la 'eutanasle. Nlcf unul nu a foot lnsa coodamna1. Totul pare sa 11 fost rezultatul unul abuz !'{ledleal. Medleii au procedat astfel din dorinta tie a seurta su1erlntele bolnavllor, 1ar§. ca actul medical sa fi fast cerut de bofnavi. De aeeea nu pare sUrprinziHoare hotarirea unor batfini de a paras I Olanda ,I de a pleca in Germania. care nu B.Qcepta eutanasla. De la 3 iunla 1994 pina acurTt-3% djntre dscasele olandeze au fast conseelnja intervenlrel deliberate a

medlcllor. I

Se pareca Qlanda aste doar Incsputui.

China, la rindul el, vrea sa legJfereze euta nasla , lar mal multe state dln SUA au leglferat ainu,. clderea •• Istali medical. in acast caz, medicul ii pune la dispozitie bolnavului solujla latala ~i bolnavul este eel cars 0 ia. Medicul este dear obJJgat sll ram7na linga bolnav pin! la sfir~it.

4 Pentru medlcii olandezi nu exista niei 0 diferan~ 7----- tntre eutanasie iii slnuciderea aslstata medical.

Greu de spus daca este sau nu a diferenta La urrna urmel, niei ny are importanta

Deontologie psihologica

- - --- --

SondaJel'8 de aplml8 atae*uate in diversecoliurl alelumll , sugereazi ca socletatea admite . I' tofmal des eele ckIua forme, de I

termlnare a vlelil. Trebuh11 su- ,

, bllnlst insA. eli eut.na.la est. I un act Individual ,I numal '

.bolna:vull polite IUB deelzls 'il I,or 811 po.ate re,ve,nli asupra eil. Este gr,eu de antlelpat reaelia celorlalte ~ari. Orlcum, ,ceva se vaschimba.

o alta tema fierbinte ~ eugenismul

o tamAi vache de mil'enil.

Omul a inceput sa raea genetic~

ina.lnta de a §ti ce' inseamnl 1-------------_ ..... Ir:..::.i~:;..,£:........_..;.....; __ ......1

ereditatea. A descoperit emplric Dr. Jack Kevorkian, eel carEl a initiat adminlstr:lrea Intravenoasa a

rolul seleet1ei artttlelale (,I al injsc/ii/orlela/a, a sfim;t in SUA putem{ce controvets«

rncrucliarllor). Avrut apol s,a

transtere rezultatele seleC1lei ,Qsupra preprle] cleneza un Indlvld adult, Mal curind saU mal , sala aredltAl.1. ExlstA doarooua drurnurl - eu- tirziu in5~. vom reu§1 sa coplem ernul, Dar , g,enlsmul pozltlv (selecSI.a ,I incrucl§area apar intrebarlJa iii vom crelcna elteva pantru . Indlv'lzU·or cu calltAtl remarcabllle) §,I augs- dumneavoastra: "

nismul nega.tlv ('elimlnarea indivlzHor eLI! ca- • Pe cine vern multipliea? Po ca erlterll ii ractera nefavorabile), Prima va'rianta a ramas vern alege pe eel ce vor devenl, Intr-un anumlt a, preoeupare a, ameliaratorllor, ca singur(l sens, nemurltorl? Vom gas! care vreodata crtBalutle de ameliorare a :~peclei noaslre. De§i a terf objective. care sa ne permits sa seleefost sugerata de citeva dsceniJ •. nu a fost Juata Jlonam doar vaJorlle, rea Ie?

in .S8r,108 pTnii acum eitiva anI. .Atur.lcl, un ' • Copiile vor fr separate d~ restul rnurlto,american excentrlc a creat 0' banca de &parma. ' rllor fii vor beneficia de ciroumstanse speciale a laureaSllor Nobel. A pemlt de la pramlsa oa sau, dlmpotrill,ii\, ramTnlnd credlnolo!1i prtnIndlvlzU remarcablll au' genefavorablle. care cipillor democrat!s:l, vor fl crescute lmpreuna vor determlna na§terea unorcopll neob11lnuijl. cu copii obi§nuiti1

Demunc! a-au nascut zeel decopll Nobel, dar • Vom erea numal genii sau vern eraa ~I ,

S8 pare ei nlel unul nu aste un eepll supra- oamenil cu un eoeflclant de Intaligenla subdotat. ·Atita.vreme cit nu se ,tie care'este normal, de care orleurn vor aves nevola fil ganaze genlul(ii, crlee t.entativa deameliorara oamenll rnilenlulul urmator?

a Intellgenlel rimine un Joe eu hazardu,J. Mal fntrebarlle illl pastreaza. semniNeatla ,I in rnult, exlsta risculaparl11el unui cepll han- lpcteza in care nu vern elena marlle parsedicapat, deoarece orlee indlvide~te purtatorul nalitiit1 ale lumll noastre, 01 ne \10m marglni sa citorva mut~ii ,cuconsecln1e ,negatl:ve in forma amellerarn, pe diverse cai. doar valoaraa homozlgota. De altml!nterl. aste un fapt blne coeflcientului de intellgenla. Vom erea oare cuncscut ca mar,llpersonalltall ale cutturll au serli de genii? Dar daca \10m reu~i sa cream avut §I ecpll mediocrl, dac! nu eumva chlar supradotajl pentru rnuzlca, Pantru plctura, inapolali mintal. pentru matematlca sau pentru chlmle, 11 vom

TeQretic. exlstA 0' singura.90Iu~fe pentru i erea?

erearaa copillor supradotali: elenaraa, res- I Sa na eprlrn a clipa. Soar pIJtea eEl totul sa pecthl c'ople:rea unive,rsulul ge,n,etlc al unu,l I fie poslbil. Dar nu tot ceea ee ests posibil sste geniu, in eazul de' fala. Clonarea este po-,I moral. Unde ne \10m opri?

s,lblli ilia. mamifere Vi au aparut aerll de ' Vol. copl] ~ia.dolescsntii de aeurn, care va 5

viteilirde 01 Identlcs g.snetlc, dar s-a pornlt. pregatili pentru un nou rnllenlu 'if sil1teti lega~1 _. .

de laealule embrionare - in stadlul de 8-16 totu§! puternlc, pres puternlc desecolul care " eelule, Pina acum nlmenl nu a re,u,f1t sa se termlna ~I de cillilizatia lui, incercall sa

- . Deontologie psihologica _

- - -



a Ineaput. Deplnde de vel daca veti fi contemporanl cu el sau veti dormi' mal departe in mllenlul dol, . •

\

Acad.,dr. Constan.tln MAxIMILIAN, prot: dr. Smaranda SELENGEANU, prof. dr. Mirc:ea BEMBEA!I

'. .

privi,l viltcrul §i sa v.a gasili locu] Intr-a lume care va fl fundamental dllerita de csa in care tra:~1 aeurn Nu uitali ca societates de miine nu are navalie de medlocrltlitl. Ca sa termini 0 facuH.ate este nevols de un anurnlt c0611clent de inteUgen\3§1 de un efort imens, pecare nu-I vor face totl!, nu vor reufl sa-I fadi toti. Viitorul

,

--- --- - -

Psihologie socitJliI _ "

... . - .-

(5oHuuUoa"Ba noRQ~Data:

--- -

,

-- - -- --

, ,

Dupa schJtarea In numcirul trecut of revistei (vez; PSIHOLOGIA 511995) a morva ospect.e orientative in problema enunlatci. din dorint" de a pleda mai convingcitor pentru vt!loarea ;nestimabilci a comunicarii nonverba/e in ,existenfa umana. sci exempliflCom cu une/e dintre ce/e rna; uzuale semna/e.

DIn, tlmpurl rm,emo.r,'ale, oC.MI au repre- De alttel, durata schimbulul de prfvlrl dlntre zentat autentlce ferestre pentrlJ "marlla daUB persoane influenleaza lnstltulraa unei interloare- ale flin1el, cu m ar sp une bune ~ralalii, in g~nera'l,cu ment1unea oa sa Navalis. PAraslnd spatiul insolit al metatarsi. nebula sa depa~easea 213 din tlrnpul pe care a§a cum a.rata. E. Hess tn ,--"'"------------..., acastea ii, petrec lrnpreu-

lucrarea "The Tell-Tale na. Constatarea nu se ve-

Eyes" (DehEt care tridea- M' ~' ,,--. ;-"~, __ ,.,..", riflea in orlca spaliu geo-

zi, 1975), ei ocupa un foe - gra1lc; exlsta. popaare pen- I

priVileglal in recuzlta deeo- ~ _ . tru care 0 privire prea dl·

dificEuli nonverbale, nu nu- ~ _' _- - - recta este 0 dovada csna.

mal pentru ca sint plasatl $i rna/mulele t~/esa In comunltllfij de insolen~a. Conteaza ,I

lntr-c lana centrala a fetei. te rarhlzate. Cfnd S9 fntilnesc doua zona eorpului celatlalte

dar J:j pentru ca, pe aeeasta maih_1ule d;,! fJpeeali comUlyflate,ce_a persoa;18 asupra careia

"Ii" domll:'lan~ I~I mafIa caput ~I eoads, In

eale, 'ns-parvln 87% din in- limp ce maimula dominatllf Sf: taae ne focalizam prlvlrea. Cu-

formatiih:i m_8dl~lul. in plus, mica, (asindu-~icapulfiooada tn ios. noscind acest lucru, avem

modlflcar,ala piipllelcresta I la indemina a exoelsnta

reglatA lncenstlerrt, mnd de- stratsgie, de a I.mpune in

pendantA nu numal de flue- relajla eu e61&.Ialt tona-

tuaIla luminfi;, ci fi de stares lltataa pe Care 0 dorl m.

pSihologica peeare a tra- Pentru a eantona lntr-o

verseaza perseana respec- atltudine ,orielala, austars.

tivi! (astfel, nacazul sau mi- prlvlrea noastra trebule sa

ilia provoaca 0 contractare ramTna "aga.~atan de frun-:

a pupilel. ace! "ochl de 'lar- tea lnterlccuterule]. Cucit

pe", eurn au fast denumJti, ea coboara sub ochJJ des-

in timp ce bucuria, mal ales tlnatarului el, eontururlle

cea erotica, provcaea a dl- Oaman;; utilizeaza un mare numar sa Indulease: mal rnult,

latare, chlar de 4" cri pentru de' samna/e nonverbale pentru a sub/i· daca S'B coneentraaza in

aceastasltualie din urma). nia pozitia .lorleramiciHn soc/etale. zona dintreochi ~i buze,

I Un patron, de axempJ'u, i~i man;-

Persoanele tlmide, nervoa- festl dominants prin gesluri, IJrin po- atmosfera devine amlcallii.

S9' sau cele care mint i~1 ~itia miin{Jor, bombarea pleptului eta_ lar daca eS1ecfir.ijata in

privesc putln lnterleelnorul, In sah/mb, suba/ternii acestuia i~i in- spatiul dlntre ochl !il

cfina capul, -se faa mid... '

7

- -- -

_ . Psihologi~ soci~la . _ .

c. NIerenberg ,I H. Cs:lero (1971). Intr-o conslstenia lucrare centrata pe studlul ml'iCarll miln\lor. au eviden\lat urmatoarel,e: daca trs- , cares palmetor eveea 0 atitudine negatlva. de frustrare, milnlle in forma de calf tradeaza ' slguranta (contea;ra :§il orientarea co1fulul: daca este in sus, avem de-a face au 0 persoana co em,an,a superioritate, incredElr:e in sine; dimpotrlva, eolful in Jos sste specltlccelor care aseult13.)., Ducerea miinilor la fatii, Indlferent de

I zona (gur13., nas, ocht, ureehl) :ti de variants,

1.---.--- .....11 mal mull sau mal putln deghlzaUi, la care sa

apeleaza (ea de exemplu gesfUll trasulul de guler) are conotal,ii negative, fUnd speclflcii pentru minciuna, teama etc. Deeodiflcarea eorseta a rnlcrcssmnalulul r,espectiv reclama deslgur raportarea lui la cele\alte gesturl cu care sa insote~te. ln fine, vtilizarea intregii mllnl ca suport pentru cap areta pllctis.eala, dezlnteres, culminind cu capul culcat pa masa. Dace. rntna sste tolcslta partial ca supor], apellndu-se do~r la degetul mare, avem de-a face cu 0 atltudine crltlca. Cunoscind samnlf[calia acestor gesturi, un bun orator poate apala launele: trucurl simple pentru a dszamorsa ssemenea atitudlni nafas.te. ca de exemplu ges1ul de a-l oferl un obleet oarecare respectivu!ul. Indivjd. gust care-t va obUga sa-i' I modifiee poz~ia miloii til, 0 data cu acaasta. ~i alifudlnea lata de prelegarea la care partielpli. tmpletlrea bra\,elor sau a plcloarelor tradeaza nevoJa unel bariare protectaare intra subieetul in cauz8 ~I un snturaj pe care-I percepe ca lnsecu rlzant sau ostll. Prin urmare, aeast gest esle urr simbol de frustrate, rasplngere sau defenslva.. Sp'eciali§otli oplneaza eia atltudlnea vahicu.leaza 0 incarcatura if mal negatlva cind se refera la membrele superleara.

o lnteresanta eercetars americana a demonstrat ralalia blunivoca intre gestica ii . starea psihica, mai precis gesturile s1nt 0 oglinda nu numal pentru triiirile noastre, cl, mai rnult, prln eentrolul gesturilor putem sa. modlilcam tonusul nostru pSiholagic. Ca urmara, acele persoane care in tlmpul unei leetll sau confe rlnte iii tin bratele lneructsate i asimlleaz3. CU 38% mal puline informatii deoit cele care nu apelsaza la aceasta ·pozille. De I acsea sa recomanda ca 1n InstltuliJle de Invatamint scaunele sa alba bra~e, ceea ce ar. garanta. 0 anuma comodltate flzica pe parcursul leqiilof§1 ar oferl 0 premlsa favo·rablla pantru pralntlrnpfnarea gestulul respactiv. Oridt de eemuflate ar " formele de incruef/iare •

fmplngersa inainle a pa/mel au fata in.Jas

Stoparea elanulul calui cam impinge insinte palma cU tala in jos

pleptuJ celuilalt, avem de-a face au 0 privffe intima, de coloratura predominant erotica.

Capacitataa de a regia adecvat tlrul priviril noastre eonstitule un miJloc educational demn de stenlle. Astle', un dasdil sau un parinte va f mu~ mal convlngiitof in laetille de morale pe care Ie tine copllulul atuncl c7nd caustlcitatea cuvlnteler sa aseclaza eu 0 prlvlre strict of i-

clalii. . ,

Pazllia capulul constltule un alt cod im-

I pertant al arsenatulul nonverbal de comunlcare. Exlsta trel alternative principale, fleears avind 0 alta semnlflcalie: caeul drap1 Inseamna neutralitate; Incllnaraa capulul intr-o parte sugereaza int,eresul, lar aplecarea 11.11 in jos tradeaza 0 atltudine ne.gativa, critica.

GeBturlie milnllor ,I bralelor ocupa un lac eSEltifial1n reclJzita noas,tra nonverbala. Exlsta la acest capitol 0 gama diversa de gastun afer.ente. aaupra carora nu ne permhsm sa zabovlm acum.dln ecorromle de spat1u, orien

• ar fl ale deprelioase. Exlsta aeslgur §i 0 "voce" a miinilar pe care trebule sa 0 invalam. Gestul banal il aHI de uzual al st.ringerii miln!i poate contribui la intronarea din start a unei relatll arnJaibile sau, dlmpo,trilla. ineordate numai fllndel nu am oterlt mina coraspunzatar. Dacao intlndem cu palma ln jca, acaasta semnlfica 0 atitudlne domlnatoara clllar agreslva, care pGate '1 ulior 'contracarata de partener daca. aeesta, tn replica. nu·§i ofera curnlnte palma cu fala in sus (semn de supunere), cum s-a sparat de In~latorui gestulul, .

I cl ilcllprinde aceetuta partea de sus a miinii.

S-a ccnstatat ca stringerea brutala a rnllnl! denota agresivitate, dupe. cum strrngerea rnoaIe, "incolora", de tipul "paite mort", cum a fast ea denumlta in llteratura de speelalltate, evocii slablelune de caracter, davitalizare, cu

8 observatla ca perseana in cauza sa. nU faca r--_ . ..:,. parte din categoria celor care, prln insa~i , profesla lor, i§1 proteJeazii mitnlle (chlrurgi, muzieieni. picton ete.),

Psihologie socialil

- --

a. bratelor (palliaia Rrln' apuearaa unul slngur - bra] de caUe celalalt, apuearaa eeasulul, a bl.ltoflUor. a pOfate.l: de, peceJAla1t braV, Isle sint foarte rAspindlta, Inc-Iuslv p.rlntre, cel "el(pufl~ haevent multlmll (pontlclenl, dascill. preze1ntatorl TV etc.). Ini1lerea in gestica bralelor aste iJ' ea extrem de utili in eflclentlzarea felallllor lnterumane. Cu'rsul negoclerl,lor poato fl daturnat de un cbservator abU, care, ascultind "vocear trupululemlsa de partenarul sau ee : anunlA un nedorlt refuz prln clteva gesturi tlpl- ' eel (iii mingile barba, se sprlJlna ostentatlvin seaun, i,1 incrucl!le8.1a miinHe ,I picloarele),. 1'11.1-1 va 'lfiBs pe acesta sa-,il verballzeze declzla negativA. el, uzltind de nol a.rgumente, , dar " de unale subterfugn, va incerca nu ,numa! sA-I deturneza eplnla In~lala, 01 Vi sa 0 plloteze <:iitre I) solutle construotlva.

Chlar daca statura inalUi avantajeaza, in 'general" 0 persoana. cOl'lfarindu·11 un plus de autorltate asupra semenUor sa.I, ea poate incomoda in intilnlrHeeara presupun un anume grad de Intlmltate.~preeum ,Iatunel ctnd Indlvldul dq care deplnde rez.olvarea probleme.!

sale, are 0 inailime mal mica. ..

Conform bine cunoscutel teorll a distan- 1elor, ,alaborata de E.T.HaU (In.ltiatorul"proxamlcH), calltatea rel'alll1or Iinterumane este condfllonata ,.1 de raspeetarea distanlel eptime. ]1'1 func~I.8 de sltuatia concretaea. poate fI: IntimA (15-46 em), - perso,"aUi (46-122 em), sociala (122cm-3,60 rn) •. publi.ca (peste 3,60Im).

ln prlnc'lplu, erlee Individ traversead un autentlc dlsconfort dace un Intrus ti invadeaza zcma.~a hrtlma. Marlmea aeestela osclleaza in

srril'lg9f6s brulall a inche/elurii d8getelor -de.notA agresivitste

Stnngeres de min~ donlJmitij de specialfftJ 'pefte mort"

func~le de: mediul cultural de apartenen~a (de exemplu, este mal mica in Europa. dscit in Australia), orlgin'sa rurali sau wrbana a persaanel (asta mal extinsa pentru eel de la tara), t,lpul relatiel dintre persoanele implicate (pentru. indra.gostlll dlmlnuarea pina. 191 disparll,le a oricarei distante cohstltule unul di~re dellclile lublrll). Oat fiind aceasUi stare de lucrurJ, 0 regula de aur penttlJl buna convlatuire cu sarnenll no,tri este de a nu for~a Instalarea noastra pe terltorlul lor Intlm. prln gasturl ex- , ceslv de famiHare. dar. in fond, profund stresante pentru 0 persoana mal pulin cunescuta (ca. de exemplu gestul aparent nevlnevat al batutulul pe umar), [ncalcar~a zonel intime expllca, probabll, \il dlsconlortul pe cars il slmt cdlatorliin mlJloacele de transport supraaglome rate.

MoblUerul, ca !jl oblectele care ne populeaza exlsterita vorbesc ~J £lIe daspre f1lnta noastlra. Asdel, forma mesel din sufragerle (daca este prccurata dupa gustul 'Ioca.tarllor §,i nu aste mo§tenita) poate eterl lndlell asupra tlpulul defamllie CIJ care E\vam de-a face: daca esle patratii. sugereaza 0 famllie inchlsa, daca este dreptunghlulara, 0 famUle autorltara, lar dacii este rotunda, '0 familie daschlsa ~I dornlca de cit mal mulle relall1 seclala. Data fUnd aceasta sltuatle, rezulfa ca ruin aranjarea lnsplrata a lucrurllor din spatlul nostru ambiental ne putem influenla tonusul propriu ~i pe al eelor ce ne vlziteaza (de exemplu, pentru a • asigura relaxarea unul musaflr trebuie sa svltam plasarea lui au spatels spre un spa~u gal sau pe unde se circulafrecvent) ..

Fara. indolala, alia cum rsmarca Denis Vass9', corpul nostru estE! un text ce vomsll:te. un text ce are "0 voce" pe care marlta §i trebula sa '0 deseifram. Observalla esta cu atU maladev8.rata eu cit, dupe. oplnia exper1l1or in materia, 90% din impresia despre 0 persoana

9



Conf. dr. Anca MUNTEANU~ Univarsitates Tehnlc4 Tlm/fOs",

-- -

Psihologie sociala

noU intill"lita se formeazi in darll Ira 'nterlocu\orul SaL!

prlmele SO de secunda (ortentaraa trupului ,I a

datorlta: Informaliilor care na plcloarelcr acestuia dUre

asalteaz~, mal ales pe filiera - cea mal apropla1A~.stln-

nonvarbala:. In conseclnla, garBs ligarii Tnalnte de a sa

sa puna proble'ma educarfl consuma etc.):

slstematlee !i,1 dell be rataa ' • la rindu[ lor, mal"lagElril

capacita$il umana dE! co- din diverse domenli vor ,t!

munlcare nonverbala, capa- sa-~I sporeasca prestan,a ,I

citata care esteabsolut autoritatea prin amenaJaraa

r Indispensabllli: pentru o tn- InsplraUi B.blroulullor,

treaga gems de speclaliiU I • anchetatorli fudlclari ar

(pslhologl. dascill, mana- putea forta ,I alarta dsz-

i gel'l, polltlcienl.,oamanl de valuirile inculpaillor, §tlInd ca I

ataeert, ,Qncheftttori judlclarl, aC9'ltla din urrnl1 cedeazA

comercianli ate.), Concret,. mal user dace. II sa inva-

Beast tip de ,aduca11,e presu- dead, CUi perslstenta, zona

pune un ,s1ort personal zilnic lor Jntlm,,;

I deaproxlma~lv 15 minute, Tn • ,of9r1l care YncalcA

cafe sa se exersaz.e at1t ragullle de circu,lalla vor !itl

c8pacitatea de, obsarvare, Tmpletirea bra/elor salJ a cum sa dsturnaza hotarirea

cit il: de auteceserveraa picioare/or este IJn semn de unui pol~ist de a-I amenda;

Umbajulul pEl care 11 emlte 1n frusflBl'9, resplngere sau defenSiV3 • 1ndragosUlil ar putea

permanenla!il cu generozi- '------- --' svlta mults nopll de In-

tate corpul uman. somnleil cllpe de zbuclum provocate de un

Staptnlnd acestgen de comunicar~, vom partener ambiguu ii nrlJava~;

~I sa a~lonam Tn urmAtoarale dlrectil majora: • Tn fine, arnatorul de posher ar putea

1. sa na controls.m III sa no camuflam, orl controla [ocul, daca va ~ti sa decodlflce , de etta orl va fI nsessar, mlcrosemnal,ele l1,e- mlcrosemnalele nonvsrbale ale adversarllor

gativa ale trupulul; , sal (ca de Elxemplu dil'ootla in care est&: lanss1

2. sa 1'1 a axsrsim gest.urils pozltlva, (crt- fumul da'tlgarA etc.),

ent.ar,aB catre. Interlocutor a plcloarelor ,i a 1n concluzle, putem .aflrmil os. armonla ,I trupulul nestru, bratele desehlss, palmale prosper!tatea fllntel umane nu sa pot doblndl expuse cafre sl, aplecarea trupulul Tn fala. numa! utilizind uneaHa IImbajului verbal, olicit im:;linarea lateralS. acapulut, zimbatul,g8s- de mutt'ar U contrlbult Beast a la gloria ,I turl ,pril'! care putem stimula i'nstalarea unel damnttataa speclal neastre. Cae! exlstA. relaln am!'a~ila cu sernenll no~tri ,i, implicit, aproapa, chlar foarte sproaps da noj a harps sa na Influ·arr1a.m ~i prcprlul nostru tonus' vrajlta, eaa a trupulul nostru, a carel muzic:i

pslhologlc; nu mal avem vole sa a Ignoram.

3. sa ftim sa d'escHram caract. ,i Tn timp util ~I pentru a tncnala. sa Inlfocam una din I

mlcrosemnalele cene parvln din partea aotu- . perlels fllozofleI orientale, 0 filozofie care s-a rajulul, mal ales cind acestea contrazlc me- nascut in acelspaliu cultural miriflclli a1ft.de sajele verbale, pentru a deslu~1 adeva(ata fata, a profund unda IlmbaJul trupulul s-a bucurat, lucrurilor, dar ,i pantru ainfluenta atitudinile ,i dintotde8una,. de locul pe care iI merita (B.S. ' d'ecl,zlile sernenller fa·la de nOI, prin acsa Rajr'leesh):

autentica "presiune nonveroala" pe care putem "Daca 81 sa intele.9i sensul cuvlntelar, sa a exercHam asupra lor. Sprelocalizarea ideil, acaasta esta 0 ecmuntcare, lar dacA ai sa ci1eva Elx'empla 'lor fi slJgesti,ve.: Tnlelegi !iii sensu I tacerilor, aceasta asteo

• Tnvatind Jlmbajul trupulul, un dascaJ ar ecrnumune, • .

putaH dementa, 18 vrame, dezlntaresut ,i

10. spatia elavUorfala de lact1s sa; '. -

. ! • un politician sau un am da afacerl ar !itl

sA punA capiit ta tlmp unel Tntilnirllmportan1e de tndati ee va receptiona semnele narab-

Psihotest

-- --- --- -- --

MTRU

Tf1>URf DE PERSONAUTATE

fN smJATI' DE STREs

Despre sues, semnificalii stresante acordate s.timulilor, rezistenti ,i' vulnerabllitate etc. revisfa noastri a publicat destul de mult. De aceea, 1!J cele ce unneaza ne Yom refen lao p.roblema mal pUfin ronoscuta, ,I Mlame Ia structurile de pe:rsonali.tatf' asertive ,i nonasertive ,1 reac:pa acestors Ia stres.

Personalitatea asectiva Be caracterlzeazi prin incredere mare in forfele proprii, capacitate ridicatJ de exprimare energici~ dar Ii adeevatJ, a

I sentimentelor, aph:area argumentatS a cOIJvingeriIor, abilitili dezvoltate de negociere. AsertivuJ ill face cunoscute molt mai liber dorinlele ,i nevoije, expri~ mai multe opinii,i pune mai'pufine intrebJrL Persona/ita tea J'lonasertivi are caracteristidle respective la un njvelloarl~

- scuut de intensitate, de dezvoltare.

lntre pecsonaIit.ffile asertive ,1 nonasertive existi diferenle tn. manlfestAdle comporfamentale descriBe in funcfie de mal multe vmabile,printre care fi dim.ensiunea extrovei'siune-introversiune, deja cunoscuta.

RezultA d,edpatru tipuri de perso:naJitate: asertiv-extrovertit (AE), asertiv- _ introvertit (AO, nonasertiv~trovertit (NE) ,i .nonasemv-in trovertil (ND, .fiecare cu 0 conduitA specifica in situapile stresan.fe, conflictuaJe ... de ri$C ridicat. parcu.rgep initial festul nr.l-sau tuice test de extroversiune-introversiuJle ,'i I stabllilj~vl- daci deja nU cuhoa,te/i acesllucl'U - nOM daminanlA a pemMa1itilil dumneav:oastrl din acest punci th vedere (E sau I).

ParcfHgeli apoi testal nr. 2 (A-NJ ,i, pri.n corelarea rispunsurilor ls cele doui - ,probe, stabiliti carui tip de complex de personalitale i1 apar/ineti.

Citjti in final desaiereaprobabill if comportamentul'ui dumneavoastra in siruatii de str-es ,i procedurile recomandate pentm preintimpinarea/combaterea efeetelor lor negative.

TESTUL NR. I

2 Vi -11118111 ad- - 8 la, "pel-,roo' , erl? _ P C _'I _ ea --

..

o DA NUD

Extroverslune-Introverslune

I

'1 in general vi p.lacesi dlscu,ta11, sii .8tll1 de vorba eu cellal]l?

o DA NUD

3. Avetl multi prletenl?

o DA NUO

11

Psiholest

4 Sintelll'l1al degrabi 0 per.aani nol,.tita?

a DA NUO

5 Vi placaltuatille ,Iactlvlti,llle alei1e, .ritmurlle raplde de IUeru?

o DA NU.D

'6.. 'Preferall a a~blanlicalmi. nnl,tits • unela dlnamlce sau ehlar zgomatoase?

o DA NUD

7 Conaldel1lll CB aintell a peraoani .• plri.tuoli ,I amuzanti1

o DA NUD

8 Prefers,. actlvltiilne care cer multi con.centrare ,I mlnutlo;z:ltate?

o DA NUD

9 De oblcel, vii petraeell timpuillbe.r intr-un • mod Betlv ,I dlnamlc (spor11 excursll)?

o DA NUD'

1Q Sintel' a pemoana II,mldi?

o DA NUD

TESTUL NR. 2 I

Asertlv-Nonasertlv 1 . Tn ~anvema~lI, dlscutll, ~e ableel:

a) pun intrebari

b) fac aUl'iTUli11l, exprlm oplnll

2 Cind nu sint de acara cu ,aplome altar

, • persoane:

. a) lneerc sa,schlmb sublectul

b) Ie spun destul derepede acest lucru

3 tn dlscuJI1I~ intilnlri de I.~ru etc_ cred ci ' .0 pel'Soana ar trebul si !neeIlCD:

a) sa inteleapa lidalle Ira!orla~1

b) sA se convinga ca. ce!la1tl l-au intelas ideile

4 Cind ex pile sou argumente:z cava:

, .

121 a) dau 0 111111~ma de detalil

-- II b) tnesrc sa flu scurt §lla obiect

I,

5" De able .. 1 lint:

a) precaU1 ~i premeditat

b) rapid, spontan

. 6.,'" Icrlsulll1eu IIteNIe.Tnt, 1n general: . -a) orientate catre stinga

b) orientate ciitre d'reapta.



7 rnmad obl,nult subllnlezcele ce spun:

.prln': ,

a) expresiifaclale

b)tonul vocl\

8. Preferee cella~1 d-ml dea:.

a) mal multe detalil

b) 0 dascrlere sintatica

9 .'ntroo dlBcu11e iml lin miJnlle:

a) libsre pe Rnga corp

b) in ~Iduri

'\

,1Q Prefe~: ,

.a) sAtae 0 treaba bunA. eu orlee prel b) sa·ml respect planlf,lcars8

Cotarea

TeSlul nr.1

• Pentru fleeare D.A I'a intrabArlle f.ara sot acordall-vA 1 punet;

., P·entru fiacare NU laintrebarile fara sot acordatl-va o! eunete:

• Perrtru fleeare DA la lntrebarlle I1U sol

acordatl-va 0 puncta: .

• Pentru flacare NU' la intrebarlle eLI sOl aeorda~i·va 1 punct.

Semnlficat/a punc.tsJUlul:

• 8 puncte !il mal mult - sinte~l extrovertlt clar (dinamlc, socfabll. anergic ete.)

• intre 4 III 7 puncte - ambivert (in mad 'egal tendinlii dtrell'itro ,I axtrovslSlune)1

• :3 puncta ~I mal pUll;n - Introvertit clar (lini§til. rEizervat,'pasiv etc.).

In Interpretars '10m utlllz.a insa. numal dou! tlpurk extrovertit (6~1 0 puncte) !i'l Introvertlt (O~ 5 puncta), facind speclflcarile necesare pentru eel de la extremels: IntervalulUI de apreoiere.

_ _ - -. __ Psihotest '

Testul nr. 2

• Pentru flecare a: minus un punct (-1)

• Pentru flecara b: plus un punct (+1)

Un seer mara nagati v indica faptul cli trebule sa va dezvoltatl lntr-o mal mare masura comportamentele asertlve (s1nte\1 prea timid, Inhibat etc.),

Un scor pozlti ... foarte tidicat (putemlc aserti v ) sernniflca taptul ell ali putea avea mal multe avantaje Interpersonale, 0 mal mare efic:1entli daca atl re~1 sa·1 ascultatl mal mult pe ceila~1 ~I all 11 mai calm, mal echilibrat: sintet! decl prea ofensi v.

Tn final utillzam tot numal cIous tipurl: aserUv (sc:orurl pozltlve) il nonuertly (secrurl negative), eu reccrnandarl speclflce pentru eel cu valorl abselute marl.

Interpretarea

• Asertlv extrovert;t IAE)

Tlpul /I.E i~i exprlma opiniile cu tarle, esta energlc, dornic de arnuzarnent ~I protund Implleat in relatiil_e umane. Aeacltoneaza rapid Ia situa~ile nou create, prive~te cu nerabdare - ~i uneorl cu 0 u~oara ingrljorare - vl!torul. este putin interesat de organizarea activitatli curente.

Tn sltua&n stresante poate devenl nervos IIi destul de crltlc Is adresa modului de actiune al altora. Accepts insA solutiiJe lor atunel dnd Idelle proprii nu au dus la un razultat rapId. Daca nu poote avea Inl~ativa, devine prost dlspus §i retras, toate acests man~estari fiind mal frecvente §I mal Intense Ia aserlhlii §I extrovertitil extreml.

in relatille eu tipul AE evltatl sa faceti comentarll sarcastica, Jritanta §I incercali sa 11 sugerati Idel pentru atingerea scopulul urmarlt de el, Da,l~j un tlmp de "descarcare·jnainte-de a disc uta solutiU~propuse.

• Aser1ill introvert;t (AI)

Tlpul AI este h.otarit, practlc §i eflclant.

Tlnde sa puna pre] mal mare pe delinerea controlu lui acllunll declt pe proteJarea unor rela~1 personale pe care Ie cultlva doar 7n mica. masura. Nu dezvalule atit de mult despre persoana sa pe cit 0 fac cellalll. Prefe ra sa lucreze slngur sau sa fie §ef.

ln perloadele de crlza, daca aste ~e1, Ie spune destul de rapid oelorlaltl ce au de facut, chiar atunei cind nu a analizat serlos-sltuajla, Daca activltatea nu se desfa§oara corespunzator, incaarca sa se informeze mal bine. Aecurge la ataeuri Ia persoana numal daca nu reu§e§te sa preia Inqiatlva (conducerea); atacurlle sint foarte dura Ia asertlvll cu scor rldlcat.

Dlntre toate tlpurile de personalitate anaIIzate, AI sste eel care accepta eel mal greu planul de acjlune al celorlal~l, mal ales dac! acesta nu il place in raport cu criteriile sale suo biectlve (in special asertivii extremi).

In relatille cu tlpul AI fitl Ia eblect, pentru ca poate 11 canvlns daea-I demonstratl rlguros solutla propusa de dumneavoastra.

• Nonasertiv extroverrit (NE)

Tipul NE este praocupat mal mult de promovarea relalliJor interpersonale §I avitarea conflictalor declt de impunerea unor procedurl nol ~i neeesare de aclkJne. Nu se grabellte, este amabil, gata sa acorde sprijin, face primul pas in s1abillrea contactelor cu ceila~i.

Nu·1 place sa vorbeasea in public, in ,edlnle, fiind mal dornlc de Bellune. Accepta cu ~urlnla , solutllle §I idelle c810rlal1i, dar daca acastea nu

dau rezuhate. se revolta ~lle reprO$feaza ca ali- . teapta prea rnult de la el, cu atit mal vehement cu cit gradul de extroverslune eme mal mare. Oe.ca nu gase~e intelegere, va cauta in alta parte, in a~ microgrup etc. conflrrnarea faptului dorlt.

In sltuajllle care 0 Impun illl asuma riispunderea, dar va simti nevola sa-§i Justifice in

fala celorla~i dispoz~iile pa care le da. _

in relatiHe cu un tip NE adoptajl 0 condulta calma §I de natura d·lllnl§teasca. Et aecepta repecle sugestiile dumneavoastra, ins! atenllsmaJ t1rzlu illl va manlfesta nemu~umirea 'pentru faptul ca a cedat prea mutt ~I prea r&pede.

• Nonasertlv extrovertit (NE)

TipUI NI este in general precaut, analizeaza cu grija problemels il i§1 organlzeaza meticulos actlvitatea pentru rezolvarea lor, de§i, deseori, la decizille cu destula greutate. Este logic in tot ceea ce face, bazat pe Rrinclpil clare §i ferme. Cult Iva mal putlne relati! interpersonale dacit majoritatea ce'orlalti Ili are un eomponarnent mal pUlin spontan.

1n situalli de criza incearcii. sa amine pantru a cJ§tlga limp de gindlre ~I aebtlne mal multe informalii. urmatorul lul pas este incercarea de a construl un plan bine gindlt; daca acesta nu reuseste, va accepta solutia furnizata de allii, dar cu destule repro§uri in caz de e§ec. Toate aceste care.cteristici slnt ~i 11'1al pregnante la nonasertivli §i introvel1~ii extremi.

in relatiile cu tipul NJ.fitl rabdatorl §I sti· rultorL in masura posibilitatilor, sprijinlti-I cu lntorrnatll precise !ill detallate. Stimulall-1 §I confirmati-I tnerederea tn fortele propril, •

Traducers Ii adaptare:

Jsni SlNTIO.N, Filarst SINTi'::'.,,'

13

· -- Islo-iia psihologiei

F ara a gasi cu nlrnic e~agerati compararea lui Gh. Oancea-Ursu cu N.C. Paulescu ofi cu ~Hefan Odobleja, apreoiem cA ilustrul u nlversltar timifjiorean, de la.8 c~rui na~t8re se implinesc 90 de ani, imparte cu acestla aC8eafjii soarta a "nenoroco§ilor" In §tiinlB.

Vorn observa insa ca, in ciuda ad.versltalilor vietii,

un doctorat in psihologie cu teza "Eredltatea inteligentel Tn lumina cercetirilor a.upra gemenflor" , care it vaconsacra.Di fl, 1949 §oi pin' lasfirfjiltul vieUi Jucreaza ' la Universitatea din Timi§oara ca leotor, ulterior conferenjlar ~i conferanjiar consultant la Catedra de Pedagogie-Psihologie.

Gh. Oancea-Ursu observa ca, daca initial proble-

Dr.G

precursor roman al geneticii

,~. psihologiei gernelare

rnatlea gemenil,or a. repre- rn, alte variante al~ mezenta.t un object destudiu in tode,1 gemelars, G h. Oansine, dupa os sscole 'USB- cea-Uesu dezvolta., §i are serl cortslderaj] "minune" a drept de recunoestera inn aturii, in zi la Ie noastra ternalionala, varianta gemeinlJestigaliile &Supra lor devin lara-fraterni (1939-'945; mljloc in raport cu un obiec- 1971). Ea consta in includetiv, adisa metodologie. Se rea grupelor de frali negeconstituie ~i se afirma gene- meni ai gsmenilor in metoda tlca gemelar~ §i prin lntro- gemelara. propriu-zisa., Prin ducereaTn studiu a unor tra- aceasta modifieare, aratl saturi psihocomportamentale autorul ei, poslbilitalile obi~., ,psihologia gemelara -I nulta de comparare a cateambele pornind de la eon- gorfilor de gemenl s1nt cresstatarea ca metoda cea mal euta datorlta comparatiei copotriviUi ii mai convingiUoa- ralajlller lor cu grupele de ra in analiza dezvoltarii Insu- frati negemeni. Varianta pro,irilor psihoumane sub influ- pusa de Gh. Oancea-Ursu en1a eredita\ii §i a mediulul permite sa se demcnstreze este metoda gemenilor. convingiUor cit sau care este .Aceasta cu ant mai mult cu componenta genetics (sau cit la om incruci§arile efee- constitutionala.) a unei trasatuate sub titlu experimental turi normale sau anormale !ii nu sint poslblls djn motive care este componenta &i

de ordln deontologic. , culturalEi ..

opera itiintifica. a impAtimitului cercetator 81 gamenllor ilil pAstreazi capeeltatea de a ne 'oonvinge Ili cuncaste in posteritate 0 actualltate dlntre cela mai pretuite.

Gh. Oancea-Ursu (1905- 1975) a urmat cursu rUe uceulul "Andrei !?aguna" din Brasov ,i ale Universitalii "Regele Ferdinand I" din Cluj, Facultatea de Filozofie, specia.litatea Psihologie. In

, timpul studiilor ur'livar.sitare, are ocazia de a-I intilni!li de a lucra cu profesorul Rorian ~tefanescu-Goanga (1881- 1958), sub indrumarea ca· ruia se va orienta catre genetica umana 'Ii psihologia

14 gemeiarA. Sub conducerea E-----. magistrului sau, obtine in 1943, la Universitatea regals. daco-romana de litere Cluj,

"

-~- Istoria psihologiei

Dous. dintre lI;criirile or, Gh. oancea-ursu sint deschiziito·are, de drum in ge~ nettca !li psihologia gemelara: HEreditatea inteligentei in lumina cercetirilor asupra gamenilor" (1942), teza de doctorat publicata, din cauza rAzboi ulul, in rezu mat in Revists de psihoJogis ru: 3, ~i "Eradltatea capacita.lilor intelectua'le, Metoda ,I directive in corectarile erede-pslhologice" (1943), Editura ''Vrerea'' din Tlmlsoara.

Aratind caexista doua categorii de gemenl, mono- I zlgoli (cu eraditate identicAl Iii di2igoti (cu ereditate dife- I rita in masura egala eu fralii , obi~nuitl), autorulstabil9§te coeficientli de corelatie al grupelor gemelare (23 pe- I rachl monozigotl, 27 perechi ' dizigoli ,i un grup de 50 de ~ perechl de fra1i nagemeni al gemenI1or)cu privire la lnte-

ligenla, I

Gh. Oances·Ursu dovedelite os inteligenta umana are un sup0r!: genetic InCOI1- testabll. Pe baza gamelars Intaligenta pare a fi ereditara

, lntr-o propoqle de 86%. Ea intrune~te, lnacelasl flrnp, !li Q componentA cul~urala in varlabilitatea, el, cara IlU depa~elite proporlia de 14%. , Altfel spus 'de catratnsusl autorul rezulteteler. mal tlrzlu, in luerarsa postuma din 1985, ·'86% din variatla dlferenliatoare este datorata eredilslii (naturli); factori! ge.netici sint responsabili de 4/5 din vari,abilitatea inteligente! testate in Icels' daUB grupa neselectionate de ge.meni" (p. 107-108).

Luindu-,I,. intr-un autentic·spirit deontologic, un element de prude.nla (~i dis-

tanla) tala de proprille cercetarl, in '1943 nota (~i istoria 0 va confirma): "Fars. indoialfl, datele exlstenta nu stnt finale. Sint naeesare alte studil, mal detaliate, mal analitica in acest scop, ins! putem aceepta ea valorlla constatate pina astiizi pentru [lrrdlcll) t2 Iii h2 nu se indeparteaza prea mult de proportlila adavArata ale celor dol Iactcrt Ili ele sint aproximativ ccrecte, in sensui ca. ne arati eel pUlin . IImitels intra care pot pen- I dula razultatele ce vor fi constatate in alte cercetiri".

Putem constata astazi ca temeinicia metodai ~i a con- . cluzlai nu au fost deloc infir- i mate de cercatarila mal perfeclionate ce au urmat, carestari ce au propus un coa- I ficient asemanator (1970, . D.N.Fulksr fli J.t. Jings) ori . mai slab (a se vedaa lucra- . rea posium.a din 198,5ce face 0 utila treeere in rel/ist! a cercetiirilor pina in jurul lui 1975).

Tn apaca in care conceptia lui Ltsanke predomina in genetica, cerceUirile lUi Oancea-Ursu nu au putut fl cunoseute in lara orl in strainatat,a. in 19'70 !Ii 1971, Gh. Oancea-Ursu particlpe la douB congre.ss asupra genelor 18 Parlssl la Roma, un de ilii prezinta cerceti\rile. Aici atrage atentia lui LUig!i Gedda (Italia) ~i Davld Rosentha.l (SUA), dol fruntafll ai genaticii !jl psihologisi gamelare contemporane care iau eunoitinla de e,le din rezumatul in llrnba engleza de 5 paginl. .

David Rosenthal, ~e9re~ lind cit nu a avut 0 alta sursa de lnformara, ii comu-

nlea autorulu! 18 20 mai 1970: "Esta pacat ci studlila ~i cartile acestea nu sint mai bine cunoscuts in lumea apuseana .. Durnnaavcastra parati sa fl luat 0 pozitie similara cu a mea mult timp inainte" (circa 1,5~18 ani: n.n.). Sinceritatea comparatiei cusl insulli !ii situaraa concluziilor cercetarilor prezentate in: eele clnel p,glni de razumat prln 8.ceasta ccmparajle este dovada unai apreclarl deosebite a rezultatelor metodai gemelaro-fraterne cu privlre la rolul areditalii.

lntr-o alta ooraspondanta, Rosenthal racunoa,t.e:

"Dumneavoastra ati test in raalltata unul dlntre teoret!clenii,1 Investigatorii plonlar] in aeest domeniu 'ii esta 0 rw~ine ca numele dumneavoastra nu este mal bina cunescut prlntre oamanii de vtiinia din Europa Occidentals IIi SUA. Poate in viitor seaastA aroara va fl 'coractati, Eu, deslgur, a,a sper!",

La aceste aprecieri, Gh.

Oancea.-Ursu consamneaza:

"Suprapunerlle de rezultate dlntre . earcatator!l de pe eentlnente difelfite IlU sint atit un lndlcfu de probitate la carcetarl, cit sint un indiciu de praclzie a rnatcdei, Tn prlmul rind ( ... ). Esta 0 metod.s. ~i un domeniu care inloculellte au putara de rezolvare metoda expertmentalA in U:Z in genetica animals.". •

.,'

Prof. dr, Romeo POENARU;.

Univsrsita.tea de Vest Timifoara

15

Psihologl'a personalila,ii

CE

TR.ASATURI DE PERSONALITATE

PREZIC

SUCCESU'L PROFESIONAL?

- - - - -

Psihalogi; liard-american; sint pr:eocupafi de a identifica modul in care personalitatea afecteozd suceesut pro(esionot sou optitudinea de a reu~i 7ntr-o I meserie sau profesie. An; d'e-a rindul psiholog;; industrioli ~i organizacionali au considerat abilitatea cognitivo co un;c predictor 01 per(orman~ei pmfesionole, . alsuccesului pentru meser;i. Ipote~a a fast urmdtoorco: cu cit un indiviCl este mal inteligent, cu aut are §anse ma; marl de succes fhtr-o meserie sou profesie. CercetoriJe din ultimii ani infirmd substomial oceostd obordore unifactoriold. identific'ind ~i alp factori ceire jqacc1 un rol major in adoptare, performanCd §i productivitate,: creativitote. partidpare. integritate. coopera,e. Acestecolitt!4i sfnt predicto,; ai personalitdfii rna; d~grabd decft 0; il1teligenfei

. aoyce Hogan. Ph. D., Universitatea Tulsa).

Aceastd obordore atitudine-personolitoteversus cogni;ie-inteligenriJ nu est~ noua pentru psihologia romaneascd. Regretatul psiho/Qg roman Paul' Popescu-Neveanu a militat pentru aceastd obordare de peste. doua decen;;. TotuJi~ ec nu a primft un suportexperimentol sufiC:ient deso.lid fnpsihologia romdneasca.

Psiholog;; industrial; Ji organizationali nord-amer;eaniau reuJit s6 demonstreze experimenteJ/ cd personalitatea este 10 fel de importantd co .(; inteligentq.Ji poate chiar rna; mult In ceea ce prive§te a.numite aspede ale performanlei. De mere ajutor Tn acest sens 0 fast n,Qul model de clasj(icare

a trdsdturilor personalitiiti; care a devenit 0 stea polara ih ultimll an; in pSiha/ogia personalitdtii ~i nu nurna;: '7HE BIG FIVP' - model'ul c·eJor cinei ' . marl fade''; ai personalitdfii: extroversiune. agreabilitate, conJti;nc;ozitate, stabilitate emoponalci Ji deschidere spre experientci. De§; nu este incd un model peifeer, mUlti cereetator; consideraca of era un bun fundament

. pentru ample cereerar; asuprp persanalitci·t;t

0pinii/e cercetdtorilor voriazd In prezent tntre pretentia de a ~ descoperit pCltt,ern~J trasdturilor unive.rsaleale pe~sonalit6t;; •. care prezic succesul profesional. similar scalelor de mdsurarea inteligentei~ .Ji

16· considerarea fapt.ulu; co re/o~;a dintre personalitate~i succes profesional este f!lu/t mal complexd.

. I

Exlsli un facto.r "g" al per.sonallli,ll?

Michel Mount de Ie. Unhlel'$ltatea Iowa, specialist in pslhologla IndustriaUi ,IorganlzatlonalA, a anallzat impreuna ell un grup de cercetatcr] peste 117 studli despre personalltate "I succes profe.slonaL EI au constatat eel 0 trlisatura de personalitate aste esentiala pentru succes: constllnclezhatea, adlca a fl respensab!', dependent, organlzat ,,1 perseverant. Cancluzia lor: conitilnclozitataa prezlee in mod consistent pertormanja pentru crlcs tip de pr,ofesie - de Ie cele manage rials ~i din domenlul comequluJ pina la muncHe callIlcate III semlcallfleata. Este a trasatu ra generica pantru succes, prazlce parlorman~a profeslonala aproape pentru arlee tip de meserie. Este deel un predictor universal cornparatlv cu alte tnasaturi de personalltate care slnt predletorl valizi numai pentru anumite criteril sau ,0cupaSii. in prezent cefcatato,rii testeazli aceastA Ipotez.A. Tn problema practice de personal. Astfel, foloslndu-se de modelul BIG !FIVE, ,ei au incercat sa vada care lioferi de Tllil-url sint mal longevllli profeslonal. CO(lcluzla: eel mal c0n!itiinclo~1 au avut performantele

I cale mal bune !il au ramas mai mult limp in I profesie comparatlv cu eel mal Putin con~linclo!}l.

Omul potrlvlt la I.cul potrlvll

Totufl, constllnclczltatea nu poate fi Ieloslta ca un Indlcat.orstandard al performanlai profe.slonale pantru toata meseriile (J. Hogan, UniversltatsaTulsa). In special pentru muncile

I creative t:onfjtilnclozltatea poate fl mal degrabe: 0 piedic~. Fa.cind 0 cercetare pa' un Igrup demuzh::lerli din Tulsa, Hogsl'I. a daseeperlt ,coli cel mal bunl muzlelenl (conform aprecierll co.legllor lor) au avut cele mai scazuts sccrurl la factorul con~tllnclozltate. Aceast1i cercetatoare ridiea ·"roblema gaslrll meserillor potrivlte pentru oarneni prin comblnaree modelulul celor clncl dlm.snsiunl ale personalitatii (BIG FIVE) cu taxonomla ocupationala dezvoltata de John Holland de la Universltatea Johns Hopkins la ineeputul antler '70. Dupa cum se !ltie, Holland a clasificat rnesertlla in: • maseril reallste - mecanlel, pomplerl, constrectorl • msserll conven,lonale - lucratorl bancarl, statlstlcieni • meser!i artlstlca - rnuzlciani. arti~ti ,i scrlltori. Conform cereetatearel Hogan.,. eon~tllnclozlta.tBa prezlce performa.nWls pentru meseriile rea.llste ~I cenventlc-

sergiu Cslibidache

nale, dar impiedica suecasul in mesertlle investigative, artlstlce !ii soclale, care Galle ita preponderent lnovatle, creativitate Iii apcntarrelrate. Decl, pentru munclle care imp lice. ereatlvltate lil movatte, patronll au nevoie de luc ratarl Imaginatlvl, care sa fie eva'ual' iii selectatl conform modelului cejer clncl Iactort, dupe gradul de dasehldere la 9xperienlii'ii pe p scarA scazuUi laIactorul con~tllnclozitate. Hogan spune: "Sint rnuncl pentru care' trebule

17

"

·- 'si~ologia personalitl.fii -

- --

18

Traducerfl ,/ adapts,.: dr. Pavel MURE~AN (dupl Beth Azar. , "Which ttaits predict job perlormance··~ j in APA MONITO.R, voL 26, nr.9, septembFis 1995)

I sl manlfe§tl creatlvltate ~lll'1ovatle ... Daca Abordarea tradltlonala unidimensional a a

selecfezianga.jatii dupe con~Hlnclozltate, performantel profeslonale ca filnd egala cu atunel nu vel avea ~ansa sa allucratori creativi indeplinirea sarclnllor protaslenala a umbrit !j:llnovativr (spud APA Monitofj.lmportanla.·parsona.lltatil §i a deprlnderllor

Mount, def! este de acordca arU§tIl au lnterpersonale pantru succesul profeslonal.

! nevola de creativltate §.I Inova1ie, nu eate can- accentuind importanta intel198ntel. Tn baza vlns os al pot avea succBsfara ill flcon-acester constaHirl, dr. Stephan Motowidlo, de' ,tFlncio~.L Dlmpottiva, studllle lui au descoperit la Universltatea din Florida, preferS. sa separs

e oor,&Ia\le moderata intra con~tllnclozltate ~i per1orman\a profes!onala in dou! part': penorc:reativita.te. Un alt cercetator de Is Unlver- manta sarelnll §i pertormanja co'ntl;lxtuala. sltatea Tulsa, dr. Brant Roberts, a studiat Penormanta sarclnil este noliunea tradltionala • pentru 0 per,ioada de peste 50 de ani evolutia de aptitudlne: cit de blne i§i indepllnesc luerapro,fesionala a absolventilor unui colegiU§i a tOfii 0 sarcina specifics - reallzarea unel piese, constatat cS: ambllia, care este legara de extfo-invalarea unei leelli, plctarea unul tablouetc. varslune, prszlna daca 0 famele va. intra in Performan,a eontaxtuala masoara aspecte ale cimpul muncll III ce sucees va avea. Femelle perfo1rmanlel nslagate de sarclni speclflce: foarte con/ltiincloase if I gasesc mai greu de iniliativa, voluntarism, paslune, cooperare, \ucru iii au pertormanle profeslonale mal sea- . respectarea regulliar 'Iii pmcedurllor. ata~azute. Dar ale trebule sa lupte, sa devlna am- I mentfala de oblectivele' organizatlel etc., care

b~loase pentru a-il gasl un lac de munea. I sint lafel de lmportanta pentru performanla,

Pe, de alta parte, femelle ambltloase, eu profesionala. CerceUirile lui S. Motowldlo sucees profeslonal !il un nl'llsl mal scazut de srala ca. performanta sarclnl] Ijl perfor.man~a ,

I con~tlinelozltate, devln mal conljtiincioase pe contextuaUi contrlbuie Independent laintreaga· milieura ee fucreaza mal mull. Deci ambitia de performarila protestcnala, Experienta profea gbl un loc d'e' mu nea !ill mu nca efectlva slonalii prezlce performanta .sarcinll mal blne dezvo'lti eonftilnclozitatea. COj1ctuzla: ambltla declt performanta conte:ictu-ala. Tn schlmb,

I IIluti Ia 'gialrea unulloc de munci, lar con· personalltate.a prezice performan~a contex. ,tllnclozltatea la pistrarea '1'1.11. tuala mal bin e decit pertormanja sarelnll. Performanta contextuala peate fi separati in contlnuare in'doua parll: dedicates sau pasiunea profesionala - h:arnicie,voiuntarism"

Tendlnla generala de evolul1e it rnunell . ataljament fala de organlzatie ~ 'il facilitate es1espre munca tn grup,1 servlcll. De aeeea InterpersonalA - coop~rare, intraJutorare etc. deprinderlle §i aptltudlnUe Inferparsonale au Personalitatea InfJuenteaza dlferit eele doua atra5 alentla in uftlrnul tlmp ca. un indlcator;1 . fatate. Con;.tllnciolilatea prezlce dedlcarea sueeesutul protesional. Ele pot stimula sau . sau paslunsa profeslonaia, in tlmp ce extraInhlba tendintele naturale ale personalilatli verslunsa ~I agreabilitatea prezle fadlitatea (Hogan.), 'Spre exemplu, 0 persoana prin na~- interpersonala. in modlntereaant,se pare ea tere Introvertltl, dar eu bune deprinderl so- paslunea profeslonala afecteaza alit perterelala poate sa·lji ccrrtroleze destul de blne mantasarclnll, cit §I facllltatea lnterpetlo,

, lntroverslunea ~l sa vorbeasca eu sueees in nal.i. Cu toale aeestea, modelullndica §llmplJbUc sau la uri mltlng. La fal 0 pelrsoana ti- portanla extroversiunll,agreabilita,ii .,1 deprin· mlda poate aparea indr.azneata, iar una ostila derilor lntarparsonale. Tendlnta actuala spre I ,I agresiva poate ap.area ca flind agreabila luerulln gn.lp,servicH ~I tratarea colegilor ca pe sau chlar dulce ~Iincintatoare. De aceea eva- clienti accsntueaza importanla personalititli

i luarsa deprinderliorinterpersonale devine tot pentru suocesul profesional. •

mal importantii. Totu§i, este inca grau de evaluat aceste deprlnderi, deoarece inca nu exlsta Lm alstern de claslflcare a lor. Cereetatoarea J. Hogan toomai lucreaza la un asemensa model slsternatlc de claslfleare ce ar il'lclude sensJbllltate fala de allll, incredere fi confldentialltate, respsnsaailltate, soUcitudine.

, apUtudlni de conducere, consecventa.

Deprlnllerlle socia Ie

- -

'-,--- , __ ", "Psihodiagnoza~-,.~:.::' : '

.' '

I • '

pentru my stigarea

flexibilitafi mintale la coplll de ,i 6 ani

'I

I. Pre.enlarea leslulu.

Testul cuprinde 4 serll (A,B ,C, D) c u 17 flgu rl, care vehlcu leazii 6 criterli, ce se modlflca de la 0 serie Is alta Iii in lnterlorul aCBlela~i seril (figurl "cu col]" - "tara colj": forma; canlitatea; pozitia; orle ntarea: mari·

I mea). Fleeare figur3 este reallzatA pe cite un I cartonalj de 9f7 em.

'11. Apllcarea leslulu'

Se prezlnta sublectulul la vedere toate cartona~ele serlel A ~I i se spune: «Pnveste aceste figuri. Unele sinl ~cu coif, alteltl "tara co~", Ele au dlferlte forme: 'marimj, JXlz~ii !iii orientari".

Sa string cartonalie1e ,I sa continua .lnstruetajuf: «Eu i~1 vol STata pe rind, cite un I oanona\l. Cind vel vedes oligura "eu coif' tu I vel desena, pe foaia ta a figure "tara calf. care

i sa potrive§te ca forma, matima, poz1tie, orientare iii numsr. Invers, cind vel vedea 0 figura "fa:ra colt", tu vel desana pe tcala ta 0 ligura "cu col· "Ears I sa potrlvesta ca formA, marime, politfs, orien1are fill numar .

Pentru 'a ne convinge oa subiactul a intales sarcina, iI rugam sa !epete verbal lnslructajul. Data n-a 1n1ele5. rapatam instructajuI (fara. sa-r mal aratam eancnasele), La incepurul lnstructajului cenonasele serlei A se prezinta Intr-o ordine alealoare. Instructaju! se prezinta rar ii c1ar. I

Sa trece aao] la tastarea propnu-zlsa. Se prezlnta sublsctulul pe rind "aeare cartcnas al seriel A in ordinea prevazuta de test. Tirnpul de expunere este de 3 seeunde pentru flgunle serlel A iii de 5 secunda pentru flgurile celorlalte S9rU. Dupa fiecars cartcnas al serlel sa spune sublaetulul: "Acum deseneaza po'!

I Ioata ta 1igu(a. care 1 se potrlve~te, cum am

stablllt" (sa lasa limp sutlcient p~ntru desenarea figurii). Nu sa dau alte lamurJrl. Daca sublectul are nevele de un timp mal scurt sau mal lung de expunera a eartonasulul; se . aecepta, dar examlnatorul i'ii nOlea:za aceasta pentru fieeare figure. a. serial. Daca subleetul azita sau solicltli ajutor la prlmul cartonet, I sa acorda, dar la cctara S9 iaIn calcul raspunsul initial al acastula. Se continua cu flgurlle setlilor B. C ,I D,

,III. 51slemul d _ colare

Sa aCQrda cite 1 punct pentru respeetaraa fiecaruia dlntre cele 6 crnarll, la fleeare flgura in parte. Se 'ada.uga 0 bonific~ie de 0,5 puncta pentru flecare 11gur~ a serlel, dace. tlrnaul I nscesar de ezpunere a fiecarel flgl1rl sste mal

mlc d!3cil cel prevazut, .

Punctajul maxim pentru tlacare sarla ssta urmatorul: serla A = 30 de puncte + 2,5 puncta bonifica~le pentru tlrnp; seria B = 36 de puncta + 3 puncta bonificatie; serla C = 18 puncte + I ,5 puncta bonificalie; serla D= 18 puncta + 1,5 puncts boniflca1ie, Corespunzator, pentru un timp de expunera rracesar mal mara decit cel prevazut sa apllea 0 penaHzare de 0,5 puncte pentru flecars figurA,

In lnterpretarsa calitativa a datelor S8 tine seama!jt de punctajul pallial, pentn.J operarea CI,I 1. 2, 3, 4, 5 sau 6 erlterll. Prezentam in tabelul IJrmalor punctaJul maxim (fara bon~lca.tie). pantru . numaru! criteriilor cu care poate opera subiectul:

Nr. de critenl 1 2 :3 4 5 6
Punctaj maxim 17 34 51 68 85 102
. In tabel prazentam raspunsurl!e eerecte la (lac are figurii a serle I (jI1 pentru flecare criteriu.

19

20

.
,
SERIAA
D, figura 1
I D
figura 2
,
I I figura 3

0 ,figura 4
I r.:
figura 5
SERIA C
. "
J
A Ilgura 1
,
~ figura2
({Y figura3 ~._
. . I
',._ ~
SERIAB
.
!5l figura 1
-
CD figura 2
I I
figura 3

tJ figura 4
CD figura5
co , figure 6
SERIA.D
.h, figura 1
0 figura 2 /
@. figura 3
, - Psihodiagnoza ' - I

- - -

IV. Inlerprelarea re.ullat·elar

Proba Investlgheaza tlexibiIJtataa minta/a la nlvah,i1 operaliel die transferal mOdlfiearii crltarlilor. Tnt:rlJcit capaeltataa de a opera cu

un anumtt numar de crlterii este variabliA Tn func[la de vlrsta (nu numai in funel)a de Intel1genla generals.). prezantarn in con- . tlnuare n'velurJle orlsntertlv9 pentruvTrstele de 6 ~I 6 ani (du()a ra;zultatele obllnuta de

nol), •

Scowl sciizut denati problema in dezvoltarea sublectulul, dar §I un nlvel de Intellganla
asoclat cu rlgidltatea mintalA.
Proba &Ste putsrnlc dlscrlmlnatlva. intra 1Iexlbllitate fl riglditate, putind reflecta atit protllul
psihologlo global, cil ,I pentru Ilecara critarlu in parts. Ditereonla obt1nutii de nol lntre deua loturl
neecralata de 5lii e ani a fast semnificativii. la un,prag de semnfficalle p d 0,005.
Rcispunsurlle caracle
Seria I flgura A B C D
Critsrlul 2 3 4 5 1 2 3 4' 5 6 1 2 3 1 2 3
·cu coif·
"fari! coIf Fe Fe Fe CC cc . Fe Fe Fe Fe CC cc Fe Fe CC
forma C C 0 TIP D C C 0 C TIP D C [J.C I
numarul 1 2 3 4 5 1 :2 :3 4 Ii 6 1 2 3 1 2 :3
F F F F F TE TE TE TE TE TE TI C TI TI Tl TI
,V V 0 V ODS . ODS 0 0 V 0 ODS V V ODS V V OOS
-
E E, E E E E E E E E E 1 E I I II Coduri: FC (''tara CO~H); CC (!'cu coif); FC·CC ("ara cotr -~cu calf, in acela~i tlrnp), ' C(cerc), 0 (oval); T (triunghi); P (patrat); D (dreptl!nghl); TIP (triunghi sau pattet); D-T/P (dreptunghl cu trlunghf sau patrat); C·T/P (care cu triunghl sau pairat); T/P-C (trlunghl sau patrat cu cere); D-C (dreptunghl cu cere),

1 (0 figural; 2 Cdoua fig uri).

F (fata); TE (Iangent exterior); TI (tangent interior); C (coincidenVi, suprapunere). V I(vertical); 0 (orizontal); ODS (oblic dreaptasus).

E (egal); I (Inagal).

Test elaborat f.; standardizat de cereetiftor ;;tiintltic principal Elena BADEA, _2_1 __ .,1

InstitutuJ de $Uil1te ale Educaliei '

- - -- - - - _

j4;:-;"F _ Psihologlci crea-tivi_'atU __ __.

~TfJJPM rcrDJN~1l11 ~llCm.lMJII.&. JhlRmI§wd

. -8 lntllnesc 0 serie de exemple ,ocan1e, ulmltoare ale precocitat1i in rindul rnuzlclenllor (compolitorilor): Mendeilssohn a lnceput sa cornpuna la virsta de cincl anl, Haydn Ia virsta de patru ani, iar Mozart la virsta de trel anI. La acea virsta, con~tllnta p-ersonalitatii niel nu aste formata, decL nu poate fi verba de comp'ozl~1I muzlcale In perloada malurltatil natura autonoma a capaclta~ii creative este reliefala prln faptul ca este exprlmata In mod spontan necondilionat. lnstantaneu iii tntr.a maniara rlgufuasa. Aeeasta este ceea ce constituie insplratla, ce poate 11 definite. ca flLlxul demersurilor pslhologice de la supraconlitient la con¢ian1.

George Sand serla ea, in cszul lul Chapin, crea\la artlstica a fast spontana.; miraculoasa.; el a gbit Hira sa caute, lAra d antlcipeza; Int'>plraila a \lenlt sub forma unal "Ucar\ri subllme-.

Existl manifestari varia te ale inconftientuJui ce au 0 malta valoare calitativa in comparatie cu cele ale con~tientuluj obifTluit ~,

deaseznenea,acestcon~Hent ob~nuit nu reuf~te sa multiplice

. vsknile calitative malte, oridt de mult er incerca. Aceste manifestiiri

vin dintx-un ina]f plan psihologic, deosebit de eel in care ne aflam In mod obifTluit ~i de eceee il numim

supracon§tien t.

Prezentsm in continuere cleva

I fragtrJente din lucrarea lui Roberto Assagioli, M.D., Transpersonal Development. The' Dimension Beyond Psycho sin thesis, Aquarian/Thorsons" An Imprint of Harper Collins Publishers, 1991.

22

Marale naturalist Buffon spunea: "este ea atunei clnd recep1ionezi un ,OC electric moderat ce ts I atinge In cap 91 in stomae, in tlmp ce itl COI"I- I troleaza inlma slmultan, Acosta este momentul gemalitat"·' Tn acord cu De MUSSEd ("0 data nu merga; a data asculta: este ca atunel c1nd 0 persoana necunas.cuta i~ \lorbs§te in ureche"), Lamartine spun sa: "Nu sint au aeela care ginde§te., Idelle gindesc inl8iuntrul rneu". COIlceptul complex al sferturllcr l-a venit Instantaneu in mints lui WI11lam Hamilton cine! aessta se plimba cu so~ia. Un inventatora gasit Pfil nea§teptate metoda construlrll unal plese saeciale (a problema pe care .al 0 conslderase 0 ! mare perloada de tlmp ca tllnd de nerez.olvat), ideea venlndu-l in momentulln care acesta eltea un roman, Chimrstu[ Kakule poveste~ts cum a vlizutatomll dansind in fata eehller sai,. dindu j p.osibilitatea sA tormuleze teoria grupulul de atoml in momentu\ in care caliitorea cu I u nautobuz londonez.

Chiar daca slntern sau nu marl arti§ti sau carnanl de ftiinla, multi dintrs nol comparam cautarea nollor Idel, atune! clnd scrlem, cu rezultatele produss. acaste rszultate dezvoltindu-sa lntr-un mod complet nea~tep1at. Dar. de tapt, lucrurlle sint mull mal complexe: in unele cazurl . inspiratia vine in tlmpul somnului sau olnd lndl- I vldu! se trezsli\te, mnd inca "somnoros~.

Sa lrrcercarn sa in~elegem cum operaaZQ aceste capacitali ~I cum descrlu iCon~tlentul (sui con~tient)-§I rest LJ I pslhieulu; Mal lntll, trebule sa nu confundam inspiratla eu ernul creat1ei. 0 analegle ne poate ajuta in aeast eaz sa facem distinct's inba atapele variate ale productiel inl" elsctuale sau artlstlce §i sa aprotundam inta' legarea mecanlsrnalor crealisl sau, pentru a. fl mal eXactl, procesul creatlv talnic, secret.

Exlsta un paralelism sirlns intra crealla pslhologlca ~I produclla flzlca. efectl'#i1. De Ie

..

. Pslhologia crealiYita,ii - .I( J<-~

-- --- - - - - - -- - - - -

inceput ambale partl au un pUf\Ct corn un; concaptls. 1n cazul creallel psihologlce, elementele "fertillz:atoara" lau citeodata. forma unul stimul exterior, stlmul ce lncendiaza Jmagina1la ~J evoea emol!i aseunse, sentiments Intense, fac'ind asHel sa Iuncjleneze actlvltatea creatlva. a

supracorlfltlentulu1. •

Un exernplu bins cunoscut (remarcabll prin faptul ca infatl~eaz! un scriitor care de obieel i§1 e;labora lucrarlle lent, dar ehlbzult, dlspunind de gradul cal mal lnalt de ellberare a con§otlenlulul) es1e ~Clnque Maggio·, de Ales,sandro Manzonl. Anunlu! mottll neatteptate it [ul i Napoleon a avut un pro1und efect asupra sa §I in acela!i!1 tlmp l-a insplral sa serle aceasUi oda

Citeodata, existli. cazurl mult mal putln freCv8nte' in care stlmuJl multipU exterm aefiD' neaz~ direct asupra supracon§1lantului in a~a tel lnclt el nu slnt notati. remarcajl de catre rnlmsa oon§tienta iii artlstului. Pe de alta. parte. in multe cazurl sttrnulul declsiv nu asta unul extern, el vine de undeva din interior il ests constltult din incllnatille, l!fIpulsurlle,sentimen- ! tele ,i problema Ie aflata Tntr-o stare tumultuoa- I sa in 5ufletulartistului Din eauza Iaptulul ca taate aesstsa nu llii pot gasf 0 axprtmare, un fnteles 81 satisfactlel saw 0 solulle tn vlata de zl cu zi, ele sa sxprimii in actele createara ale Ima.ginatiel, ~lmbinjndu-18~.cu 10l1ele lor COil str;ngtitoare. Aceasta este, de fapt, transformarea ~I sUbllmarea artistica a. trairiior, senti men- . telor personale.1-I. Heine exprima toate a'cestea lntr-un mod simplu, jnse. deosebit de relevant uMI-am desenat cintecele modeste pentru durarea mea cea mare".

o sarle de Illcratl de pslhologie cantin example analltice ale acestel surse de lnspiralie'. insa sird: t~a1ate cu un oarecare scepticism, dindl poslbllitatei3 muller pslhologl sa exag8- . reze. Analizale cele mal rationale sinl contlnu1e . In eartea ·Psychanallse de l'Art", de' Charles Baudoin.

"Dillina Comedfe" eoate fl vazutii. in parte, ' ca expresle subllmata a lubirillui Dante pentru Beatrice, lublre ee n-a cunoscut nicloclata Impllnlreaope pamint Wagner descrla opera sa "Tristan il Jsolda" ca un monument al clragostei sale ce a er;uat in a·~1 gas I 0 satisfaclle. .

Stlmulul poste fl, de asernsnea, de 0 "calltate,ridlcata~, 0 Intui~e insufle~lta a in altai rea- 11lI11. 0 scintete a lIumlnaril splrituale. Acest lu eru s-a. inlimplat adesea In vfemuri trecuta ale· corlfl1ilnlei spirituals, cind aceasta era de natura religioasa, iar poetul un profet §I un clarva.zator. tn al sAw "Paradis", Dame illi tolosefte remarca-

. Traducers:

Lauren/lu MITROFAN, student,.

blta arta de ada expresie intu~lel sale_mistice ~I a i1umlnArli.

1n momentulln care stimulul inijlaf al preducerl! creatiel prJn. lntsrmedlul supracon~tientulul vine din Interior, put&m verbl de ~self fertilization", csea ce caracteelzsaza relatille creative dlntre diferlte part! ~I aspects ale unel slngure mlnSi.

Dar exlstfl III 0 aKa. posibilnate §l aceasta estill race pta tea stlmulller din sursele mintalulul ce aC1loneaza telepatic asupra spilrltelor senzltlve, receplllle. Aceasta posibllitate peate 11 sprljlnlta de froovsntele exemple de "lnvenlU" almultane sau de ac!Nitallle slmult.a.llB OB ali Icc in ciuda absentei orlearui tip de comunicare elderioara.

Dupe. acaasta urmaaza perlo.da "gestallel", etapa de dezvoltare ce are loe slmplu, fara a cauza altceva sau far;',\ a produce alte' pertu rba~1I T otwjl fcarte adesea este obositor -ii dureros Durata'poata varia: cHeodata este un proces foa(te rapid, aproape instantaneu, alteor! este un proces eu 0 derulare lungii. in acest tlmp artistul va fi acaparat de un sentiment de stinJeneala lil nelinilite pres/hat poate cu tracatoare licariri ale insplratlel; ln alte eazurl 81 va considera aceasra parimad(l ca tllnd negatl\la, eu un IZ de uscaclune £;1 letargie, rezultaful fiind faplul eli. nu este capabil sa produca nlmle .. Deseorl. attlstul da a Intel pretare 9rsiita. acestel etape, conalderlnd-o un fel de stare de "parallzle" a potentialuJul sail creator, 8ceasta ;1 detBfmina sa S6 orientale ~i sa. irlcarce sa"§oi "torteze" Inspiratla foloslnd stlmulerqi, cum ar ti, de pllda, alcoolul, ins§; acest lueru sa dovade~te a II tara. rest. Cind tralrile interioare Izbucnesc, "axplodaaza", ale pot reinvia ccnstlernul, in acelasl tlmp facind posibilili colaborarsa artlstului cu lnconstientul sau. Aceasta "eolaborare" va ca.pata nuan~e diferite, in functie de structure. psihica a persoanel respective.

In final, apare momentul "nasterll", elnd deodata S6 produce Irumperea ideilor in mlntea con~tianta sau, au alte euvinte~ adevarata insplrafie ~I produsul extern. Aceasta, asemenea na§terii flzice, pcate fl ulioara ~I spontana sau, dimpotrlva. dlficlla ~i dursroasa, peate neeaslta adaosurl artltlclale, insa in acsst timp produsul nu este vizibiJ. in unaJs c~ur) S9 procluc bueuria iiil exaltarea (nol totl ne reamlntlm de strigalui lui Arhimede: "Evrika"; prln contrast, alll1, cum ar fI, de pilda. cazul lui A.tfred de MU5set, consldera ca ar flo 9xperiel118 dureroasa ~I fac tot eeea ee pol pentru a 0 evit~'I.. • •

.23

- -

Psihologia personalita,ii

-- -

Intra rnu/tele defintii care s-au dat omului ,; prin care 5-.1 1ncereat marearea deOfebiri; sale c~I;tatJve de cele/a~te vieru/toare efts Ii aeeasta:

, omul este fiinp care aspira sa devina mal m.plt dedt este. Harea problema se ivefte 'nsa atune; cind trebuie indicat ce anume se cuvlne sa lie indus ;n aspirafJile unu; ;ndiv;d spre a seputea spune ci acesta tinde spre 0 reali:zare de sine autent;ea, deoarece, de buna seami, nu toate asp/rat/ile condue 13 0 iiJdevirata. realizare de sine. Sigur, toata lumea este de .aeord ca adevirulli (rumu5efea, binele Ii legalitatea sint valor; care, urmirlte eu tenacitate Ii imp/in/te In fapte semnificative, dau consJstenta personal/tat;/ anga;ate pe un .uemenea us;ect al realizirii de sine. Dar real/zMea de sine

efte Dare un privilegiu al celor nucufi cu 0 vocape speciala seu, 'In anumite

cOl1ditii, este ,ansa lmplinir_ii or/caru; individl

~~------------------

MED UL



~I

REALIZAREA DE'SINE

ampll analiza a aeestsl problematlcl intilnlm in lucrarlle psihologulul american Abraham H. Maslow ('1,,"2;1 "Prlndples of Abnormal Psychology, '''Ml''ltlil<'ltloo and PersonalitY', "Toward a Psy~hology ot Being" tc.),

Conform acastor cercetap, reallzarea de sine presupune, dacii nu 0 vooa1ie, eel pUl,in un sfort orientat constant in dlrectia unwl oblectiv bins preclzat; dar l"i tel de impCJrtanta asta !iiI existen~a.unvl medlu favorabil. in care deloe neglljabllissto §OJ fatui factol'ului inllmplare.

Pe planul compor1amentului ceneret, autoreallzarea (ca realiz.are de sine care nu datereaza nlmlc hatardulul, dar Clire rami'ne tatulil legata de conjuncture medlulul) comporUi urmatoarele dlmensiunl:

• Angajarea intr-Q Bxpertentii total~. eu intreaga tiinta, fara retlneri. Pe planul frairii. individul nl.l asta cort§.tient de amploarea angajarii, nu are senttmentul ca face vreun sacritielu. Absorblt total de cava, Indlvidul pare· privit din afara - c~ "ulta de sine", Ignorindu-~i chlcelurile ~I preocuparlle trecvante de altadata.

• Prillind viala ea 0 succeslune de alegerl !il opliunl, vom accepla ce exlsta aleger! bune ~i sieged rele, regresi\lB. Ui.sind deoparte UMIe DPiiulli eLI sfeete echlvoce (deexemplu. ~ole

24

Impuse de Instinctul de eonssrvare), autor""aljzarea Include doar acela ah:l91'1ri care aiuta la 'dazvoftare, la mersul lnalnte, eLI tot rieciJl pe care·1 antreneaza.

• Cel mal adasaa, mal ales in c:opAMe, "'CVonarn nu atit Yn temeiul unul indemn !5untric. cit sub Imperlul unor dolean1e Impu5.e de parintl, de stramo~1 sau de tradllle. de obleafurt sau de ordinea Instltulta in medlul7n care tralm. Astlel, daca elnsva caruia. i sa mera a clocolata spune ca if place sau nu de 'ndata ee vede 9tlc~eta. ems SigUT cA raaotin nu-l aparl,ine de fapt, BQ tilndu"1 lmpusa de ciroumstanle exterioara. Realizarea de sine ptesupune decl reprimarea reacllUor automate, verlficarea corrtlnua a temeiulullor .

• fn crlos situaVe care of6ra douB sau mal Jl"1ulte ieiir!, ega Ie sub toate aspectele cunoselite, asumarea responsabilitatii unela semnifica un eernponamem compatibll eu autorea-

. .lizarea, Ezitarea crenielzanta, dimpotrlva.

, • Da~1 luerur] marunte, eels patru aspects

enumerate reprezlnta etape catra Qutoreali7.are care permit 0 mal buna structural's a. Bxlstenlel noastre, Deprinzindu-se a~tfel sa aleaga,individiJl va itl sa ale8ga. il atunel dnd esta pus, in situa\li de mare insemoatate pentru cursut destlnulul sau. Dar, mal mult decit atlt, &e va

deprlnde sa aseuHe de proprlul eu, ineinte de a sa pronu$ sau de a decide. Aceasta nu aste 0 caracterlstlca a cellar mal mulil dlntre nol, dlmpotrivi. A spune onsst caaa ce sfm~i ~j ginds§tllnseamna a, avea indrazneala dee fI diferit sau nonconformist.

• Autoreall:Zarea nu este numal 0 starea co trebuie atlnsa, aa est,s §I procasut care permite indlvldulli1l sa-§l reallzeze potentlaUtl\ile de care dlspune, Tn mice moment iii Tn cea mal mare rnasura. Pentru 0 pers,oana inzestrata eu inteligenta. reallzarea de sine presupune studiu §J exercl~u, pHn care parsoana ajunge sa u~eze mal bins de propria Intellgen~. Spre a. realiza ceea cs sa atta. Tn sine, Persoana trebule si parcurga 0 perloada dificlla de preganre oorespunzatoare, dar Important 9ste caea sa face ceea cIore§te sa faca, Scopul poate fi fcarte lnclepArtat (penlru ca. de regula este un seep fcarte inalt), dar fiecare pas catre aeest seep indepartat Ireprezinta elemente ale autorealJzarii.

• Au1,orealizarea Include §I faze tranzltorll, a/ia-numhele e)(perlen~e de vir' (vezi Maslow, . "Toward iI Psychology of Being"). Sinl memente de Elxtaz, care nlel flU pot fl ceraetBte ~i nlei cumparate cu banl, Cum Insplrat serle C.S. Lewis (vezl ~Climate for Trust Formation"), bucurla te la totdeauna ptll'i suprlndere. Dar ossa ee esta posibil a de a lnstaura condltiile care fae c1l mal probablleaceste experlen\B de virf sau, dlmpotrlva. de a in1elege Ia tlmp imposibilltatea mingerli unul obiectl ... lIuzoriu. A dlsipa 0 iluzie, a renl.ln~ Ia 0 Idee faJ~. a dascoperl proprJlle lacuna sau prag.urlle Imposibll de trecut - toate acestea fac de asemenea parte din autorealizare, caCl ne clau o Imagine mal ,sxacUi a caea ee sintem, in reaJitate§i 1n potentiaJitatiJe de care dispunem.

• A descoperl ee este clneva, cine asia, C9 iube§tll, c~.a~te bun :ri c~ esta rau in ai, pentru el, incotro merge' §I care aste misiunaa sa inseamn~ a-l arata cine ests, eaea ce repre.zlntJi a sarelnainsemnata a psihologufui. Trebuie Identlficata meeanlsmele de sparare, dar apal este MYoie de mun curaj psntru a Ie absndcna. Aceasta eate foarte dureros, pentru ca mecanlsrnela de aparare au fast puss Ie punet pentru pro1eJarea de diverse lucruri nepla.cLJts. Or, cum dovad~te intreaga literatura psihanalitica, nu pot " rezoill'ste problemals pm refuJare.

Spra: exemplu, ad91escentli zilelor neastre, cara sim !jtrengari illdeali~1 deopotriva, rasping, ca lnutlle, toate valorlle \,1 toate virtutlle. EI au Impresia ea aeeasla ii il11piedlca sa exists, ca ii iniealii. Cel mal mu~1 parin.i "slabl de Tnger", pe care 81 nu n respecta. deice, parintl care' nu mali !jtlu ce, sa ereada. daspre valori :rt virtu~i Iii care,

'.

25

cuprin$i de panicA in falaproprillar copll. nu sTnt in stare sa-!I pedepseascA sau sa-Ilmpledice sA aqloneze faU. Asltel, ac8§ti copli i~1 dlsprelulesc parLn~i. aclases tara. temel, Pomlnd de alcl. ace¢ adolescentl ganerallzeaza: nu mai ascuh:1 de nlol un adult, mal ales cindaee~tia Ie adreseaza sfaturi ce Ie paripocritsi. Cael si §i-au auzltparin;1I vorbindu-Ie de onestltate, s!ncerltate ,r cura], dar pe de alta parte l-au ya.z'llt unaori actionind ell totul difartt. Adolescen~ii Sa' deprind sa reduca 0

, parsoana la starea de oblect ii apel ratuza sa vada ca respectlv.a persoana reprezlnta eeva,

Spre a lua in discutle un eaz concret, adolescantil modeml au desactallzat sexul. Contestindu-I erlce ealltate sacra,sl iI prazinta ea pe cava natural, eesa ce ii as[9, de fapt. Dar in vederUe lor devin.e am de natural incit t~1 plerde, mal totdea~ una, orlee aura poetlca, devine adlcA un lucru viet

Autoreallzarea prasupune, in asemenea situatii, abandonul mecanismelor de aparare indreptapte doar lrnr-o anume f.aza iii atuncl daar partial.

In general vorblnd, autcreallzarea nu este cava ee sa preteaza dellmitarll in timp. Cel care' S8' realfzeazA urmeaz& un drum lung; Tnceplnd ell descoperlraa chemarll lor, contlnuind eu asumarea unor responsabllita.ll. dar mal ales s-au angalat lntr-un reglm de mUl'lca extrem de dur, de oonavole acceptat. Penrru reallzarea de sine. a actiona,. a crea, a. ajunge la rezuitate palpabUe Ili semniflcatlve sinl premise IndispensabUe. Gum serla l. Baack (vezl "The Essence of Judaism-, New York, Schocken, 1978). numa! aetsls demonstreaZB adevaratela convlngerl care ne anima. Eforturile Ir,ebuie sa Sa concretlzaze, sa produce roade, sa conduca la altceva decit nol t~ine, eel aflap1n curs de autorealizare.

Psntru aoaasta insa, este nevols ii de intrunirea unor c6nd1\iiexterioare persoanei. Regaslm astfalproblematlca medlulul. ExlSta medii care facJlJteaza acests ,sforturl, .altele care re~esc chla sa Ie prOllOace. stlmu1indu·le apcl plna Ia 1ncunu- I narea lor. dupa cum exist! medii care 1'11.1 nu~i ca nu provoacasau stimuleaza ,I u!iureaza eforturlle Buto.realizarli, dar au un grad de ostJlltate care lnabuia de multe otl chlar~i :eele malavintate elanuri descatu,ate de ldaalul autorealizarii. ExistS. medii care creeaza climatul favorabll autorealizarli indlvlziJor, f~ra insa a uTmar! in mod expres aces! lucru, prln hllstitutil sau organlzatli .speciaHzate 'ii cu cblectlve bine preclzate, Dar exlsta fl medII in care acesteohlective sinl avute in vedera, Ja diverse niveJuri. •

Carman Catl/lna lOAN, Universitates Tehnicii "Gh.Asachl"-/a,

Progresul este 0 realitatl!'li 0 neccsitatc manage.riaHigreu'~ dad nu imposibil- de contestat. Dc multe ori insi, in po6da aceste! evidente, llIanagcrii nnt dispu,i sa accepte factorii/masurile de progrcs doar eu condi-pa Cit riscul"ile implicate sa fie.asumate de altclneva. Un alt factor de rezistenta la progres, la schimbare, rezida in. incapacitatea managerilor de a identifica valenleJe ,Eozitive, avantajele unor noi metode ~i proceduri (competenp. profesio~ deficitara). In fine, 1"ezisten~ la schimbare - mai mult sau mai p~tin co?~.tienti;zatit ~ai mult sa~ mai putin int~~si - est~ alit~entati. §i.de factori pu~

psihologtCl. Schlmbirrle perturba procesele decislenale ~ aqlOnale rUtilliere - uneon anchilozate -, prcseazl asupra structurilor cognitiv-monva\ionale, obllga la aeativitate etc. (A se vedea in. acest sellS ¥i al"ticolul "Erori In luarea deciziUor" din psihologia nr, 211993, p. 33.) in oonsecin}:i, mUlti managed utih:z:eaza 0 sumedenie de obieqiiprczen~ate ~u titl~l de argumentc - pen~ru a II ~orpila'~ pr~:)'eune:iJe de schimbar~ ,i progres ,1 a-,J menpne astfel confortulpslhologIC al rutmei, dar ,l - foarte :probabll- al ineficientei; multe din aceste "ar~mente" au intrat deja. in foldorul ~tjintf'!l conducerji, Dv, cum reactionati atunci cmd apare 0 idee noua in org311iza~ia/serviciul de 9re

rispundeJi? Accepta\i ideile sau clutap imcdiat argumcnte pelltru a le rcspil.lge? In definitiv, smtcp sau nu un om al progrcsului? Parcurgep testul urmltol" ,i. .. meditatio I

.. '~ ,--;',,~ ~ l':'t:'")t~ ~'- :: "'t psihotest.·~ . ' , - . .. . ..

• "l' . - ." ~ _

Vetl gasl mal jos Z6CB din eele mal cunoscute • am putea souns chlar ellis-lee· oblectli la schlmbare. Apreciall in ce masura IB"ati folosit in aetlvltatea ev., in conformitale cu urmatearea scala 5 - fearte de .. : 4 - des. 3 - unser!: .2 - fi:lF, 1 . foarte rar, deloe. incercu~i varianta de raspuns coraspu(lzatoara.

• 1. Am inoercat aceasta ~i mal demult.

5 4

1

3. l',:Ju avem timpul necesar

3 2

4. Nu am mai facut aceas1a inainte.

5. Nu este pracUe pentru nol,

6. Este prea tirziu pentru nol,

1. Esle 0 schimbare-prea radicala.

8. A mal incercat-o cineva? ~------77--~~~-----~+---~~r----r---r-_' 9. Ne-am desourcat foarte bins Iii fara aceasta,

I •

~O. Beneficiile obtlnute nu vor aeoperi eheituieille de aplicaro.

Facep suma punctelor obtinute:

Interpretarea rezul tatelor

Caca a~ ob~nut: .

• intra 10 Ii 1S pUlilckl: Indiscutabil. sinteti un om al progresurul. dar uneo.,rl hazardat. Acceptatl 0 idee noua Intultlv, rlseul constind in faptul 00 de multe ort renuntaV la 0 analiza riguroasa ulteriosra aooeptalii.

Fundamental sTnteti un om optimist, 'carte increzator in propriife forte, de unde ~I concluzla ca vev reu~rntotdeauna. Esle foarte bins, dar va recomandam ca, dups. acceptarea ideii, sa cere, un studiu de evaluate tehnica, eoonomk:a etc.

. • inlre 16,1 25 de puncfe. Sintellceea ce sa chearna un manager modem. orienrat spre p/Ogres. ~i schlmbari ra,onale.

Daca \la. situa\11n Intervalul16 - 20 de puncte, avell 0 rnentalltate "americana" redati prin expresla: "De ce nu?" -once Idee: este buM, pina la preba oonlrarie. Accepla111medlalldelle ~ propunerile celorlalll -, eeea oe ii mob'Veaza roarte putemlc , Ie dez.voUa in continuare creaUvitatea -, urmfnd ea ulterior sa procadall la anallza ~I ellaluarea lor. In funetle !if de altl factori • macro ,I mlcroeconomlci ~ social! - all putea fi un manager sJ priorita~lor absolute. Daea. va sillJali 1n In!erva/ul 21-25 de puncte, sinte\! "gem'\an": "De ce ~? sa verlflcam mal 1nt1i". Nu este vorba despre resplngerea ide", cI de eordlia veliflCArii ei in ceIe mal mid 0018111. oonsecinle etc. in ace/a~ limp, coIaboratorii !}HLI cit \rebuie sa \la lacl'I propuneri bloe anaI\zate in prealabll. tndeplinind Insa crllerille de aeceptare, Ideea va 11 exploalatii. fa Il'IS.xlml.l'T1, cu rrunutia ~ rfgoarea tiplc ... germane •

• inb'e 26 ,i 35 de punets. Structura~ sinteti pentru progres ~j'schimbare; va atrage ineditul, ave~ 0 mare dorin1a de a reu~. Anumi1a e~ri !ii expeliente anterioare au accentuat , fnsa execslv atilUdinea dII. de prudel'$l: - justitlcata pinA ra un pUflct -. astfel cii acum apire~ drepl un om IndOOis. oscilant.

Va stnt necesare structun ~ proceduri eficlente de ldentifica:re,. evaluare !,Ii aplicare a l'IOurui. in acela~ timp, ,lIii este neeesars !}i 0 micA terapie psihologlca de recT,Ugarea Yncrederll in 10ijele proprii, pe care tn mod real Ie ave'll .

• lntre 36 Iji 45 de punct.e. Va adapta,' foarte greu la schimbari, acx:eplaV foarle greu introoucerea noulul. [)oar preslunea majorA a sltuaUfior. evenimentelor vii determina sa actIonap. STnteV ceea ce s-ar putea num! un conservator moderat

Depinde de dv. cum ve~ proceda in continlJare. Tat ce va I putem '1rune sste ca nu puteV opri progresul; eeea ee puteV face 8!:ItFI sa-I oprili Tn seetorul conQ~ de dv. Dadi Ideea este bona, .... a aparea Q alta petsoan8. care 0 va studia ~ 0 va fo[osi in mod wrespunzator. De ee sa nu 0 faoe1i dv.?

• Tncra 46 ,I 50 de puncta. Srnteti un conservator incorlglbil. Bloc3\1 noul, 8C'\ionind chlar impoln'Ja evidentel. Nu va putem pl1ognoza 0 eflclenp pe termen I·ung a sactorulul pe eare-l condueetl, mal ales daca Independenta dv. declzlonala este foarte ridlcata.

- Acceptali 0 oonstatare dura? Nu (mai) slntell indicat pentru 0 funetle de oonducere, dupe cum s-ar pules. sa ti aJuris Tn aeest post intimplator sau pe alte criterli deait

oele de competenta reaJa. • 27

Prof. Fflarer SiNTlON, --Academia NavaIB "Mircea csJ Batrln"-Constanta

~ J' . -. . -. ---:_--,- . -- - -- .

. ". ':Pslhologle genera.a, '.

Va1entele pragmatice

ale EI

,'OL

Probabil ~i pentru ca "si-a dobindit cetiitenia $tiintificd" destul de tirziu (la sfir~itul secolului al X X-lea), psillUlogia a avut ~i are inca, la noi, a arie de aplicabilitate foarte restrinsd: laboratoareie de diagnostic ate cdilor ferate ~i ale direciiilor de mecanicd auto, cabinetele de pelhoterupu: ~t cele ale scolilor de handicapati, cabinetele de orientare ~colara ~i'Profesionala ~i'.f cam atttt Ch 'ar fi ca disc Z'na de i"vatdmint, psihologia a cunoscut restrictii, fn ultimele doud dece» ii predJndu~se doar in liceele pedagogice ~i in cele sanitare. iar la nivelul

. tuviital1 tntulut supe or, do t It rtltat' cu p fil didactic ~i i tnua dmintul tehn! ~ cu un. ntunar mad t de are. Duper 1989 i s-:'l1Jti ut din nou loc in p'antlril~ de invtitiimint, pentru mai nulte tZpU1 de It e; JaJ eexi #nd suficient! specialisti. (psihologi) care's 0 pred",a, en e te tratatii co 0 disciplinii complementa a III alt obie te de "'nvat_amint, eu rezultate mai mutt dt it anemice. Cu un as men a statu f nu oeste' de mirare cd ' nimeni nu-i acorda prea mare importaJ!.til. cind este vorba de p.'; ar ei in rc cti ~

C u toots acestea, in limbajul cotidian, I talent etc, 91 pentru ca nu sa eunoaste termeni.i pS~h<!logi.ci au. a .~are 5~~SU~ ~tiintific.al acester te .. rme~i. ei sint

28 clrculatle. Fara a f studlat psiho- Uhhzatl In mod lnadeevat, chlar §I de catre

___ .,109Ia, lumes vorbeste despre memorie, unii care au. trecut prin ~coala (liceu), dar apreoiindu-I calltalile (bul"la-rea), despre nu au studlat psihologia. De assmenea, imaginalie, ssnzajlt, percepSie, careeter eXl=!resia "pregatire psihologlca" abunda in I

- - - - -

Psihologie general a 'J

- - - -

mal toale si1ualiile in care este verba de etapa premergatoare unet actl,uni: pregatlrea psihologica pentru sport .. , I pentru lup1;}. " pentru 0 ataeere.i., pentru casatorie etc.

De asemenea, este necunoscut sau prea putin cunoseut substratul psihologic al unor lerlTJeni utiliza1i in mod obi§nuit: dragos\e ura, prietenie, dUfmanie, adevar, minciuna, cura], la~itate etc. Sau cm9-,i puna problema explicfmi pstholog ice a "seeretului" ghicftoarelor care, pn jndu-~i doar podul palmai, au eurajul S3-ti e plice trecutul §-i sa-ti prevadi VLiforul1 De unde acest cura] ~i de' ce acessta 'lah/ltate a "vlcUmei,O? Un pic de analiza psihologica ar putea descltra asemonea atitlld~ni §i compoitamenle.

Ey.:sta. apoi, unele dis~iplino de \lrlula. siel/ahi, oa de exemplu imagologia, care au ca structura ,tiintifica notruni !ii cunc~tinte de pSlhologie (cunoasterea de sine ~i eunoasterea celuilslt - individ sau colectlvitate)

fI u numal fotostrea ~j expllcaraa .orer ~ a Jlo,lunilor !iiI expJ'esiilor necesita ounOfUnte de pslhologie, oj mar ales exp/icarea compor1amentelor fji sctivjUi~ ti!or omulw prasupune si necesita aeeste cuno§linte; aceasta deoarece erice actlvitate umana ala reserturl psihologice" Tntl'f) care marea gama a motivelor oeupa o pozitis-cheie descltrtnd mottvele, al explfcalia faptului ca stare. Aceasta neces tate (a cunoasteril moUvelor) apare eu evide.n\a in-Callli prceeselcr din justi\ie, clnd, lara asemenea eunostlnje, sparetorul se poate impo1moli, iar sentlnta poate fj ne!:ireapta. ln aeest fel a aparut psihologla juridici in planurlla de inyatamint ale facultalilor de drept.

in intenlia noastra de a puna in evidenta utllitatea psihologi~i, am facut deja un orlrn pas pa terenul aplicabmta~ii ei in practica,

De fapt, inca. de la inceputul maturi-

I, ZBlii el ca ~tiinlii, is-au cezvcnatramurte aplicative: psihologla medicals, psihologia ~colara, psiholagia lndustriala, pSihologia econcmlca, psihologia spcrtului, psihologia militar& ~I altele. Din paeale insa.,

aceste ramuri au ramas (mai ales la nai) dosr cblect de preocupare !l;i de studlu pentru specjaU~tii acsstcr domenii. care au experlmentat ,i au publicat lucrari valoroase, dar cu 0 cir:culstie restrtnsa

(doar intra specls1i!jti). Credern ca a sosit I •

vrernea ea notiunHe (cuno~tinlele) de psiho!ogie sa fie stiipinite de calFe toti eei care desta~oal'a activitate in aceste domenn, de manageri, in prill1ul rind, dar

§11 de e~i.1ra medici, educatori, ingineri, eeonornlstl, ofiteri. spor1ivi etc. Apeasta deoarece, asa cum scria H. MOnsterberg (1911), "omul nu 8ste numa] bral. I corp. ci ti inteligentA. observalie, alanlie, emoUv1tate etc. ", liar cunoastarea resorturilor psihi.ce 3.le erlcaret actilJitc\li constituie a condltle esen~iala ill desla~ura.rii et eu sueces §i eu eficienla spoma..

Pornind de la asemenea conslderajll, evidente prin logica 10f, 0 soh.Jtie practica. sa lrnpune: introdueerea aeestor ramuri ale psihologiei in planurna de invatamint ale tacultatllor (§r chlar ale licaelor de specialitate), in care se pregatesc viitorll specialifiti psntru domeniile in cauza (medlcina, inginerie, economle, fovalaminf, sport, justitle, armata etc.). A,s cum matematica ~i flzica sint discipline de baza. asntru orice yUtor inginer, iar §1iinlele . tliologic,e ~j chimla pantru errce viltor medic, tot a~a pslho'logl., prin ramurile ei, va trebui si devini disclpJ)ni de bazi pentru toli osi care ·Iucreazi cu , eamentl ~I pentru cament. Caci, s!la G.um spunea At ROlica (1941), "peste tot unde mtervine factorul urnan - ~i acest

• domeniu nu e deloe restrins - are Iii psihologia un cuvlnt de spus". ~i il va put ea· spune cu sueces doer dacl agantul actiunii are cuno~tinte de psihologie,

Prin demersul nostru am dorlt sa sustlnem legea 1nvatamlntului (1995), acela artlccla ale ei in care sint stipulate prevaderi cu privire la opUmizarea invfltamintului la toate gradate. Predarea acestor ranrurl ale psihologiel va contribui, sintem

siguri, la aceasta optlmizar.e, • 29

Prof. dr. Ion DRAGAN, ' --Universitatea "VasJle Goldi," Arad

- -- --- - - ----

Psihodi agnozel

Trier, august :l99S '

C on1e,rlota de la

i ' Trier wa fast or~a·

_ nizata de Asoclatis Europeans da Evaluare in Pslhologle (Euro-

pean Association of Psy-

lenologleal Assessment -

EAPA). Suportul financlar al

Conferinlel iii fast asigural, cu

generozlt.ate, de Comunl-

tates. Germana pentru l?tilnla

(The German Research Co-

munity), de landul Rhineland

- Palalinat'B, de Unlversltatea .d

,I Centrul de careetare pal- 1-tE:ttE:E:E:E:E:tE~=Ed hobiolo9ie~ Iii psihosomatlca t=

d,ln Trier ,I de Jurnalul European de ,Evaluars, Pslhologic a (European Journal of PSychological Assessment). Trebula sa mentionam statutul preferen~ial aeardat partlclpantllor din Europa de Es,t, organlzatorii precizind ca la, ylnei ani dup.a eehlmbarlle revolu~ionare din aeeste tarl,

I nu.au exlstat inca suflciente ecazll pentru ea psihologU de aiel sa poata partlclpa la reuniuni Ilriin,itice in care sa comunlce rezultatale cercetarllor lor. Sa pare ca 0 "corUnA. eecncrntca" a lnlccult "cortina d,efiern. ln aceste contll,II, organizatorii aureu,.It:sa sustinll flnanclar, partial sau total, deplasarea partlclpanlllar.dln f,05tale ,eri cornunlsts la Conferin1.a.

Scopul principal al lntllnirl.i a. fast de a oferi 0 irna-

gine ample. asupra stadlulul dez\JoIHii'iI evaluartl in pslho-' logle la finele secolulul XX §i inceputul secolului XXI.

l.ucrarlle incluse in program au fast prezentate 'fie sub forma de postere, fie de comunical'l. Seslunile de peetere au avut urmatoarele terne: 1. Evaluarea trasatlJrilor de persorralltate; 2. Masurarea inteligenlei §i a conceptelor derivate; ~. Teste adaptatelli metodologll de pralucrare a . datalcr: 4. Evaluarea psihofiziologlcA.

Terneladezbetertlor din' seslunlle de comunlcan au test urmatoarele: DezlrablHtatea soctala ~I conceptele eorelate: T Elste oblactlve in evaluarea personi:ditalli; Evalusrea pslhoflzlologica; Evaluarea trasatu rllor de perso~·

rralltate: 81,9 Five ,I evaluarea p'erso'nalltati! in copllarle; Invsntarul de gindire constructivii (eTI); Daclzla in pslhodlagnoza; Modelul eeuat1ilor structurale in eva.luare; Masuraraa InteUgenlel il a. conceptelor corelate; Evaluarea in pslhologfa clinlcl. Nol proceduri de evaluare; Evaluarsa aptltudinilor; Evaluarea dlnamic1i; Validares 'leslulu! Big Five; Evaluarea memorial iii a capaclHitllor cognltiva; Evaluare·a in pslhologia scclata: Evaluarea asistata de calculator; Eva~ luarea constructlvlata ~i perspectlv,e. sistemlce.

Pe, pareursul eeler trei zila I s-au prazentattrel conferlnts de eatre Invltall cu statu! special: Paul Kline (Marea Brltenle): "Chestionarele de personalltate i! dlncolo de ale"; Fernando Sliva (Portugalla); "Dimensiunl ale orlenl~rjlor Interpersonale"; Ronald Hambleton (SUA): "Introducers in evaluarea pslhol.oglca a secolulul XXI: noi modele pslhometrlce, metoda ~I tehnlcl".

Tn pius" orga,nizatoril au oteri! posibHltatea ds a partlelpa 191 doua workshop-lIrl:

"Evaluate Interculturali." I susllnut de Fons van de Vijveri "Teorii modeme in testarea. psihologlcaft., sus{lnut de Michael Eid ~i Rolf Steyer.

Vol Inslsta pe comunlcarea prezentata de prof. Ronald Hambleton (Universitates Yale, SUA), "Introducers in svaluarea pslhologlca a secolulul XXllft.Autorul a prezentat modalltatlle de evaluare psiho!oglcA in SUA, cornunlcarea debutind cu pre,zentarea programelor care S8 ocup.ii de evaluaTea pslhologlcl. Acesteasint: • Programs de testare ,colara, care se desHi§oar,a, la ni,vel nalional ,I dlstrictual • Programe de studll comparative nationale ~i internationals asupra educatiel • Programe de monitorlzare • Programe nallonals speclalizate, care urmarssc de1l,nlrea de 1'101 0- blectlve ale ltemilor, deslgn-ul optim,1 computerlzat a! testelor in func~ie de domenllie de aplicabilitate _ Programs specIale pentru testare in domeniul Industrial §i mllitar.

Nolle modalital,1 de evaluara au reprezentat 0 alta, prablem6. Nolle metode des- , crise presupun utUlzarea com- I putsrulul ,I au la bazl!l pslhoIogia cognitiv.a.

,Dlreplille de evolujle a tehnologlei' computerlzale de masurara implicii: _ prezentarea Qniflca a. Itemilor • maaurarea timF-!uluj de raspuns • utillzarea programe\or rnuttlmedis _ struclurarea ol'tima a t95t910r _ adaptarea testeter psntru prezentaraa pe

computer. •

Partlclpan1il din Romania au avut sueces, in fala posterel'or eprlndu-se cercetatori cunoscuti. Rediiim,in ordinea inscrleril in volumul de rezumate" numele partlelpantllor romanl ,I tltlurJle posterelor prezentate: Margareta Dinca (Instltutul de Pslhologle Bucure,tl), Monica Albu (lnstltutul da I?tiinte Socio-Umana Cluj): "Profile de personalltate

cr,eatlvil. in adolescenta"; Delia StratllesclJ (lnstltutul de Psihologie Bl!cure§H): "Evsluarea ex~erlmentsla a adolescentllor 5upradotatl"; Alina Rueal (institutul de Psiholagle Bucurs~t1). Rolf Steyer (Unlversitatea Trier), Herta Pitariu (Unlversltatea "Babe§.Bo'lyai" Cluj): "Ana.llza chestionarulul munldimensional Mood (MDEF) apllcat po doua loturl paralsls, romani'll germanin; M. Albu, H. Pltarlu: "Un model matematic pentru interpretarea seerurlloracalelor lnventarelor de persooalitate" ,i "Criterii de valldltate a testelor pslhologJice: 0 noua Bolutie"; Carmen Mecu (Instltutul de Psihologle

, Bucure§tI), A. Rueal: "Rlscuri \II temerl in contextul rOn'lanesc, Foloslrea metodel .. Fo: eus group .. ca 0 abordare prellrnlnara pentru 0 esreetara

de tip cantitativft; Mihaela MInulescu (Unlversitatea Bueure§ti): "MetaTars versus tarmeni slmpU in exprlmaraa ,I masurarea persanallta111":

I.P. Vasllescu, Irina Holdevlci (UAiversHatea Bucurelltl): ~Sca· Ie de sugestie, pe trel n!velur! de rezisten18., pentru evaluarea sugestibll~a~1 motorU",

Partlclparsa la a III-a

.. Confetlnta. ,auropeana de 'eval,uare psihologica a elerlt posibllitatea ,formari.1 uoei Imaglnl asupra nlvelului de ' Elvofut1e a rnasu ratorllor in pslhologia contemporana. ea §I aceea de a face schlmburl ~fllntifice cu cerce1atori'i din domenlu. !.

Margareta DINe A, Institutul de Psihologie ., Academlei Romans

•••••••••••••••••••••••••

Tinind seama de sa.r~cia hrcrartlor care se adreseazacu precadere dlrigintiler, revista Tl;_ibuna inva/iimintulai a initiat "Cclecpa dirigintelui", In anul 1994, revista a tipn.rit in aceasta eclectic un prim volum, Intitulat "Dirigintele. Ora de dirigentie". De curind, a aparut al doilea velum, avtnd acelasi titlu .. Arnbele vol ume - adresate dirigintiIor. dar nn numai lor - acopera 0 vasta arie ternatica, oferind, prin mo-

. delete orientative sugerate de diriginp ell 0 bogat! experienta, sugestii de organizare ~i d.esf.!§urare a orelor respective.,

31

a irteeputullunli 00- scceptartl pasive a SII-

tombrie a.c. s-au biactului (axemplu: "Nu

desf1lfurat . fa e nevole d ffi atent la

Milnchen. Germanla. voeea mea. Nu e no-

lucrarlle cslu! de-al ll-lsa Congres lIole sa acorzl aten1is senzatlel de

cle hlpnoza erlcksonlanil tn pslho- greutate care itl cuprinde tot mal mult

terapl~ ,I mediclnapsihosomaticii. brajul" etc.) _ utlllzaraa provocatll

Iiton Erickson, psihlatru ame- (axernplu: uDore~1 sa Intrl in transa

rlcan al secclulut XX. a fast una acum sau peste 5 minute?") _ lm-

dlntre cele mal remarcablle perso- pllcarsa subcongtlentulul pacientului

nallUitl in domenlul hipnozel cllnlce in demersul terapeutlc 8 mecanisme

~I al psihoteraplllor bazate pe su- L....- ..l nonverbale de Inductie hlpnotlca

gestle. Principllle ~I Ideile lui Milton Erickson ne (modificarea tonulul ~i ritmului vorblrii, utllizarea sint cunoscute mal ales din lucrarlle disclpolilor monotonlel) _ fOr1area cooperil.ril paclentulu: sal. Jay Haley ~I Ernest Rossi. decarece prln utiliz.area unul set de intrebarl la care Erickson a seris pu~in. al rezolvind insa, Tn acesta nu poate raspunde clecit aflrmatlv etc .: mod spectaculos, numeroase cazuri elinlce Idelle lui Milton Erickson reprezlnHi 0 surse. prln Il'Itermedlul pslhoterapl.ei. Strateglile psl- de lnspiratle pentru mal multe orlentari rnohoterapeutlce a:I'9 lul Erlc..t<son inUitura simp- . derne in psthoterapla conternpcrans, dlmre tome'le. creind la paclentl expecta$1I poz.~lv cu care cele mal Importante ar fl: _ pslhoterapla prlv/ra la Elvolutia balii 91 venind in inlimpinar88 prjn interventie paradoxals • pslhoterapfa acestor expec alii prln reducaraa dlsonantel stra.teglca. pslhoterapia prin lntermedlul sarcognitive ~I prln favorlzarea evolu.leJ pacl- clnllor dificile programarea neurollngvlstica _ entulul catre starea de sanatate. utillzarea ~Itualurllor ~i slrnbolurllor in psl-

Millon Erickson nu punea Is baza pslhote- hoterapie.

raplel sale 0 teorle a pe'rsonalitatii, el flind de Deoseblt de interesante nl sa pat unale parers ca teorille psrsonalltejll ingradesc po- strategli terapeutlce utllizate de Milton slbllltall1e psihoterapeutului de a conceptualiza Eriokson. cum ar fi:

rnecanlsmele puse in actlune de pacient. Din 1. Tehnlca utlllziril slmptomulu,l. Prln acast motlv, 81 elabora cite 0 nouii. teorle a Intermediul aeeste! tehnicl terapeutul nu nsaga personallta~iI pentru fiecare paclent in parte. existents stmptcmulul Ia paelant !ii nlei dreptul tearie care tinea seama de ldentitatea. starea acestuia de a-l avea. AsHer, de pllda, un pslhlca, nevolla, ciorlnle1e, tendintela ~I forlels pacient cu durerl cronlce aste sollcltatde pslh!ce ale acestula. terapeut sa se angaJeze in discutii !}i prelegeri

Tn afara lehnicllor uzuals de Inducere a despre durere. ,

hlpnozel. Milton Erickson utillza §I 0 serle de 2. Tehnlca programirll slmptomuluJ. prin tehnlcl (ndlrecte de Inducere a lransei. dintre intermedlul carala paclentul prime!lte in mod care mGntionam: _ conversatla uzuala care Indirect draptul de a-~I controla slmptomul. conpnea in sins sugestii de relaxars • tehnica Trecerea de la caracterul involuntar la eel surprizel _ confuzla _ utllizarea unor intrebari voluntar contrlbule la inJaturarea slmptomului, care conlin in sine sugestll directs sau Indlrecte paclentul nemaifiind stapinit de acesta. Se pentru sublect it direcllonarea aten~lei sublec- adrnlnlstreaza paclenjllor Instructal,e de tlpul: tulul catre unele procese Interioare al910rga- "Miine seara. Intra orele 9 ~I 10, tlmp del 10 nlsmulul (resplralle, destindere musculara: minute, va trebul sa slm~1 0 durere 7n tot capul, exemofu; "Mil intreb: cu cit este mal greu bratul nu numal in zona cefel, eum te doare de tau drept comparatlv cu stingul?M) • utllizarea oblcel",

\

- -

. Psihologie clinica

32

3. In viitar,eal paclentulul cum d-fl resursele de natura Incon,tienta aile paclanfololeas·ca mall blne .slmp,tomul pentru ,8, tuful, accentul cazind mal pUlin pe eventobllne beneflcll secundare. Astfel, de pilda, mentels trecute III mal mul, pe sltua~a actuala unuicopll anuretic I sa ocate ~pune ci nu este Iii pe prolectarea Viitorului in tarmanl de gin-

ne,vale sa urlnezatn pat dec'it atunel cind dire pozitiva. ,

dore'lta sa-fl B,n9rveze mama, atragindu-I Trebuie subllniat,a ,I oplnla lui Milton Erlck-

ateniJa asupra 58. ' sen conform carels subconttientul nu aste un

4. Se oferi paclenlulul' 0 altematlvi mal simplu depozit de tendlnle, impulsurl, amotJi ,I rea decil.lmptomul insu,1. Pacientulull sa . experlenle negative refulate, a,a cum aflrmA propunepractlcarea slmptomulu\ (fapt ce n psihanalllltil,cl mal curind 0 BUrs.a de energle conreri un controlsupllmentar asupra aces- creat,oare, care sUi ta bazaactuallzarll unor tuia). insA. Tntr-un asttel de mod incit paclentul disponlbilitali Iatsnte ale subleerulul ~I ala-

o B,ste pus in sltualla de a-l abandona. Astfel, boraril uner nol modele de comportament ,I Haley, un disclpol allul Milton Erickson, deserie cognille care depa~esc eil:pectalfile ablvnullte ca:zul unul paclent \llndecat de Insomnie datorna ale sublee\ulul.

faptulul cii I s-a prescris ca, in lac sa doarma, ConQresul ·s-a desfa~urat pe mal multe

sa freee pedelele in tot apartamentul sau. " sect1uni. care au avut loc ln paralel. Dintre pro-

S. Prelerlerea, .. rmptomu lui. Aceasta I blemele cale mallntereSante care au fost alxlrdate tshnles: are' drept efect faptul eli simptomul in cadrul unofslmpozioa.ne mentionam: 1. Hip- ' Beta trait de paclent p~ plan comportamental, noza §I rulburarife disociarJve. 2. Hipnoterapla fara ,efectele ps,lhologice care il insolesc: ls copii. 3. H;pnoza in stomatoologie.4. TendepresJe, anxletate, ,culpabilitate etc. Paclen- dinla modeme in hipnoterapia contemporana. tulul i se pot da Instructa:je' de' Upul urmator: 5. Hipnoterapia ericksonJana~i hipnoterapla "Domnule X. poate ca mal al cava de invatat ; trad/firma/a - posibilitali ~I limite. '6. Aspecte de la vechea dumltale depresie, a~aca ar fl pslhofizlalogice al,(J sugestiel ~7 hipnozel. 7. bine s-o mal slmtl sapmmana acea:sta". Hlpnoterapia in mad/cina pslhosamatica. t1.

6. Tehnlca relnterpretirllor. In cadrul Hipnoza in psihoter:apia de familia. 9. Sugest/a aeestel tehnici, terapeutul abordea:za suportlv §i 8ugeslibllitatea - abordare din perspectiva pacientul, otarindu-! Interpretarl ale unor me- psihologlei cognitive.

IcanJsme de naturasubcon§tlenta care stau la 1n zilele Congresului au avut lac, de aaa-

baza apat~lel ~I men~nerli slmptomelor. menea, numeroase workshop-uri. referlteare

7 .. Tehnlea flatsl1l paclentulul. Terapeutul la tehnlcile de induelie hipnotica, precum ~i if dlrectlonaad pe paelent, ajulindu-1 sa-iii numeroase prez,anta:rl de cazurl ,I demon-

prlvsasca slmpternul lntr-e noua lumina. Ast- stratii practice. ,

fel, de pilda, unel paclente obeze terapeutull La Congres au participat peste 3 000 de sa postSI adrssa asHel: DCoamna X. de~1 cin- speclaJJitl, pslhologl, medlcl il aslstentl soclall tare,§ti peste 90 de kilograme, modul in care , din Germania, Marea Britan.ie, Franta, Rusla, esta dlspuse gr6Ejimea tsface sa aTali sexyl". Austria, O.lan,da, Suedla, Statele Unite ale

8. UtllJzarea ri1ualurllor ,I almbolurllor in Amerlcii, Israel, Italla, Australia, Croalia," palhoteraple. in felul aeesta se suger.eaza pa- Romania, Ungarla, Cehla, Siovacia, Polonla, clenlulul scl1lmbarea fara ca terapeutuf sa alba Tara noastra a fost reprezsntata la acest o dlscUlie deschisa CL11 pacientul, creindu-i-se congres de dol specialliil: prof. dr. Irina Holdevlcl, astfel lluzla ca: 91 aste eel care are controlul care a condus un workshop rafaritor la apflcarea sttuB1iel !il £II este cel care lucreaza asuprasa, tehnlcilo.r de relaxare Ie. paclen~il hipertensivl. ill De pilda. unel: paelente care avea h.aluclna,la lector dr. Ion Datlnelu, care a sustfnut 0 luerare ki(l9stelica. legata de laptul ca 0 atinge .clneva referl!oare la "Rolul elCpectalillor sublectllor in noaptea pe umar i s-a Indus hlpnoza. in hlp- eractlcarea antrenamentulul .autogen~. La

Inaiza, pacie.nta a relatat ea aste convinsa eli lucra. rlle congresulu .. ide hipnoterapie ericksoe&te ~oma de 1antoma tatalul al care' a decedat olana a partlclpat ~I cetcetatorul german de de curind. 1ntr-o asHer de situatle, pslhote- arig.ine romana Vladimir Gheorghiu, care a rapeutul a r,epomandat practicarea un.ui ritual condus un workshop ~J §i-a prezentat cerceta'rlle

re lig los. parserrale retertteara la functia adaptatlva ~ 33

P.slhoterapla de orientate ericksonlana fenomenulwi sugestlv. • 1-._. _

aste seurta. Individuallz.ata, are un caracter

dlreetlv, slstemle, Indirect ,I face apel la Prof. un/v, dr. Irina HOLDEVICI

, --------~.------------------------

I

Psihologia 'invatilrii

In proces,ullns.trucuv-educatrv, profesorul dlrec~le.!ii1 dadi.. totusl, eacrul didactic nu apare intr..Q trlpla ipostaza: 1) de tahnolog, uzeaza de 0 strategie a axpllcarl], a una I constructor al lnteleetulul: 2) de gindltor prelucrarl eomprehenstve facute in diverse ce~~1 dlfuzeaza Ideile ,I modul de a gindl raporturl, atunel in studlul elevului se produce ~lIntiflC; 3) de f!iuritor al personalita~ilor umana caa mai grava rasturnare de planurl Intre prln sociallzare fl dlseminare ,culturala. 0 alta cognitiv ljli mnezic. Dobindese prlorttate acIrlada, analogica calel dlntll, esta cea tiunlle de tip mnezlc (stoeaj) ce se aplk;:l unul revendicaUi. de scrlltorl: de a fi ecncernltant material lnsutlclent explorat semantic. Neingindltorl, crltlcl fil arti§ti. doialnic, cHlnd, repetind, elevul mal ,I inlelege

In cazul cadrulul didactic, intentionalltatea eTte ceva, Dar, se 'ltle. esta 0 deoseblre marsa educationalii apare in toate cele tral canta intra ac~lunlle cognitive, de explorare. Ipostaz9, fie oil. aceastaeste con~tlentii sau intelegere, explleara. lerarhizare de idei,

I nu .. Ea este r~simtlUii de elevl drept "caaa cs I transferuri, eornblnatorlca, Ijl acllunile mnavrea profesorul de la ei". lntr-adsvar, ca vor zlce, de stocaj, in care primeazii, cum am mal profesorll? S~ /jtll, -sa inlereg!. sa potl (sa aratat, indicatorii externl, formularlle exacts, ,I dobindsljIlI acel "savoir-falre~),.sa devil pro- mal pu~ln ldeile,

fesionist, un am intreg, un constructor, un Referindu-ne acum la.aptjtudlnlle specifics creator? In orlcecaz, consemnind faptul ca prctescrulul de llmbl rnodsrna, sa. vedem ce Intenllonalitatea cadrulul didactic sa propaga ' poate prelua profesorul praetlclan din acest raeonvartlt asupra ,e levllor, trebuie sa nu studiu al teerlel psihologice a Tnvap.iril §l apllca Ia , absolutlzam forta demlurgica a cadrului dldac- problemals spocnlce ale prooarii limbli stralne.· . tic, pentru ea pac.aluim in raportcu 18'911e Referitor 101 princlpalele metoda folqslte in oblective ale ,llin~elor umaniste. Totusl, ernul predarea IImbllor moderne, eJevul trebula sa ca mlerounlvers nu este 0 simpla piesa pe inteleaga ratiunea mstcdelcr Iolcslte. Este eare 0 modeleaza profesorul. Important ca profescrul sa Ie explice elevllor

34

~ 4~.tuJt~

I

I ExlstA 1i·1 exlgen~e ale profescrulul ee se . pot transforma in autoexigente. Elevul can-

slder~ ca profesorulll cere sa~tie §l pentru aceasta invatlt Ce Tnseamna insa. "a !iti" 1n vizlunea elevulul? De regula, el trebuls sa poata. raspunde, spune,serie, desena. Daca profesarul se limitaaza 1i'!J un control surnar !ii extern, solicitind eenformlsm, atune! este poslbil ea raspunsu.rlle alavllor sa ascunda lrnportante-Iacuna cognitive ..

Estle indeoblit.e cunoscut faptul ca camenll folcsesc cuvinte fara a poseda Integral semni'fica~la lor principal a Iii desecrl au difieulta\i in selectarea ,I utlllzaraa in context a samniflc3tiilor secundare din pol'isemantisIT'Iul aferent fiecarui terman. Pantru a escalada aeeste dlflculta~l, cadrsle dldactice. in a.ctivltatea de pradare, trebule sa recurga la clas!f(cari Iji deflnlrl de tarmenl, Is sistematizari Iji formul1iri par.adlgmatlce. DesBerl, esta CBBa ce suge· reaza un plan de memorara a materialului. efarturlle elevulul fllnd protectate in aeeaste.

de ce Ii sa cere sa exerseze atit de mult structurtle §'I expresine §ol eli atent1a lor deosebita in psrloada Bl(ersarille va perrnlte inalntarea mal raplda spre abiectivul final· foloslrea fluentii a 11mbit'; Astfel de explicatii ajuta la ersarea unel amblanje proplcs invatarll pe baza acestal metode ~i la aprecierea valoril aetivlta:tii.

o proasta dozare a activitatfi de memorare ljll exersare a structurllor poate duee la 0 eschlvare fizica. sau mintall a elevului yi, mal tirziu, tcleslrea acelora§1 axpresli poate trezl chiar aseclerl ernotlonale neplacuta, lar foloslrea actlva a limbil stralne va 1i inhibata.

Chiar in cazul c1nd pllctlseala nu insote§te exersarea Ilmbil, poate aparea totust obeseala. Aceasta oboseala esta mal curind a·mallanals. decit fizldi, dar este la fel de neplacuta pentru elav. Ea Bste adesea cauzata de menlinarea elevulul tlmp indelungat in acalasl tip de actjvitate. S-a demonstrat eli exlsti 0 limits a repetiirli eflclente pentru inviilare. chlar eind aceasta este urmata de

Psihol'ogia invafarii

intarlre. g-a demonstrat, de asemenea, ci prea muM "supraTnvatare" are ca rezultat un comportament stereotlp ,10 plerd'ere a. flexlblliUl1ii, a,a ca sleyul nu va mal putea modlflea aceste raspunsurl usuprainvitateft pentru ,8 comunlca prln acte de vcrblrs au-

, tent ice, care sl exprlme punetul' sau de vedere personal. DatA !'IU s.a dau unele 9il1:pllca\icl, ,elevul Till va face proprlul ratio namsnt in .Iegatura. eu ceea ceaxerseaza. Studille gestaltls18 au arAtat clar valearea intelegerU intregll structurl (adlcii a funcl.iilor dlverselor partl'in relatia lor din cadrul intregulul), daca invalarea urmeaza sa fie trans·ferata prompt la

I situalii slrnllare, dar nu Identice. Va rezulta 0 I flexlbiliitate mal mare, daca elevul inteleg,e cum pot 11 adaptate elementele raspunsului la schlmbari ale sHua~iel.

Tot atlt de lmpcrtanta BstE! Iii legarea exerairllor de IlIIteresul elevllor. Cu put1na

: imaglnalie, profesorul va putaa construl exercl~11 care sl-11aca pel elev,1 sa spuna luerurlle pe care ar dori sa III spuna, sa lege exercl~ille de sltuattl din vlala lor flsa Intra- , dues permanent element~ motivante_ pantru . exprlmarea unor acts d,e vorbire. In Ielul acesta, fleeare Eitapa da in,valare poate tl condusa in acea atmosfera re,laxanta., atit de Importanta. psntru 0 buna illvalare. .

Dar cum putem aduce efevul de la nlvelul repetarii fac:ile a axpreallloif ,I structurllor inv~~at,e la exprlmsrea. curslvl a prop.rillorldel in cadrul un,el comunlcarl seontarta ,I auten-

, tlce? Elevui trebule sa fie bins antrsnattn alegerea structurJlor ,I a vocabularulul pentru' a: putea sa comunlce orlcind cu 0 altA persoana (iflcluslv un vorbitm natlv al Ilmbll respective). Exersarea in damenlul selectarll,lmpUci intr-o anumtta masura un comportaman. de

! incarcare-eroare din partea elevulul. Profesorul trebule sa-I accepte ca'pe un sludlu prellmtrrar al lrnportantulul proces de gislr. a solutlel prln folosJrea tuturor resurselor disponibile, lar confirmarea profesorului va intirl ~i 'consolida raspunsul ~QrespU!'lzator. da! in final.

Pentru a crea amblanta proplce dezvoltilil comunlcarll aoontane, profesarul trebuie sa-,I dea seama ca elevul nu po~ne conversa tn llmba stralna dac~ nu are nimic d$ comunlcat..

, Trebule sA sa acorde atenlle slructurarll sl-

tualillor din clasa, asUel ca elesa reproducA cit sa po ate' de fidel trasaturlle unel situalli de comunlcare -veridice 11'1 limba materna, legate

de [nteresele reale ale elevllor.. -

Atmosfera trebuie s1i fie relaxata. ,I sa nu existe tensjun] tnrre ele\ll sau intra elev,1 ,i profescr, Capacitatea de exprimare libera: in

35

36

IImba strAin! sa va dazvolIa mal repede Tntr-o oblectlve ca dorlte ~I profltabIlEl'. Clnd ,al clad unde aI9,,11, aflali ln buna rela~1I cu reufs,te sa sa aprople astfel de elev, va profesorul ,I cu oolegll, intervlin.Tntotdeauna intetege ct intirlrea riispunsurilor coracta nu adlY fl ifl permIt sa S9 aba.ta din eind in clnd esta un proees automat, Identic pentru toti de· la tema de conversatle a lecllel spre . el.evll.EI va eauta, In eonsecin18, sa Tntadomenl.i de Interes pentru el, pantrul a reasca raspunsurlle ii atitudlnlla in confordamonstra eA sehlmbul de Idal sa poate mitate eu scopurile indlviduale observate la real'lza efectlv III tn IImba stralna, prln lelevl, Profesorul Elste detor sA utlllzeze 'obl,lnenls unul echllJbru intrs navolle ,de str,£!,tegil de predare suple, in funclle de comunlcare~1 navoHa de IImba. nlvalul seclo-cultural. ritmul lntelectual,

Efortul da a comunlca este: usurat de nevoiile de Ilmba ~I motivatnls grupulul. cOfl"l9rsalla intra elev' ,I d,a prezanla umn Programul de studluva fl decl gtndlt in auditorlu nuprea critic. Tn fEllul acesta, fiacare termani dEI' ''1nvalE1re'', conform competen-

I olav poote aves 7ncerc6r1frecvente de succes telor dorlte de eel ee iinvalA.

Vi acast sentiment iI va sperl motivat.ls de a I Intruett prctesorul till exprimapelfsonapersista Tn s1udfuillmbil ptna 0 va stapinl mal lltatee prin interrnedlul IImbl.1 In aeeea,' bins, spra reallzarea cornpeten~el de comunl- masura ea Vi elevul, al trsbulesa foloseasca care in IImba, respectlvA. .aaUel de metoda ~I materials, incit S8 par.a

Studlul ssupra modululln care se lnvatl refaxa.t!ii spontsn. Aceasta II va face sa-~i IImba a relavat faptul cS: !il ale! exlsta un fClloseasca l.m.aglnatla pentru dezveltarea

I puternic element emojlonal. :EI.evul care, tuturer deprlndarilor de Iimba,1 pantru a Tncepe sa Tnvete '0 IImba naua este pus intr-o ' introduce varlstats in flacare leclie. EI va fl sltuaSie total deoseblta cectt la celelalte ' sanslbil la toate semnsla delnteras sau de eblsete de invAlamint. Nol II deposedam plictlsaala, da lneradere !il de susplciune, va fl dlntr-o data de un sprlJln ~I de 0 aparare" da 'gata sa·~1 adapteze materlalul pregatit pentru un Instrument de lamurira, de aUl.oexprimare a face fa1a acestor cerlnte.

~I memerare, Profesorul OIUB' vrea sa tau- Dupa cum a obsevat Hje1mslElv: "Natura ~aascain predarea unal IImbl straine trebuls IImbll face sa S9 treaca cu vedsrea faptul. ca sa fie, 'conliitient de situa1ia suparatoare, eaconstitule un miJloc ~I nu un seep", Folo:

, frustre.nta ~I neslgura tn cafe S8 afli elevul in slrea curslva a limbll stralne este un milloc de prlmele stape il trabule sa·j ei!iUgs tnere- a trece pasta 'g:ranllele na~lonale in exprl· darea, dTnd dovad~ de rabdars. El trebule sa marea Jdai:lor~1 a personalitAtll III in Inte- , fiesanslbilia raaotHla emotionsle ale elevilor, lageraa lor, '0 deprilndera ~io arta pe care la samnels, lor de nervozltate ~I ingrijorare,sa I Iu.mea secolUlul.XX o cere de la cit mal multi ~Ina. seama de Indleme de stTnjeneala,1 chlar I oamenl. Cu con~tilnta clara afactorllor umanl de. adversltate fala de aeest cbtact, fllnd· Implleall aiel, profesorul senslbll va adopta ,I prompt Tn luarea unor daeizil de elimlnare a adapla tehnlclle in ranort cu personalit.atea sa aeestes 0l8!;lifesUirl nedorita de tanslunl ~I a al'avllor, in a~a felincit leetla de IlmbA lnterloare. In final, profesorul va ajunge sa-I strilna sA devlna a expeirlel1llvle de eeasiste pa alev tn autcstructurarea eunos- munlcare :;;1 nu inca 0 ora pllctlsitoare. lntr-un j Hntelor dobindite. In aeaasta per.spectiva, invalamint. centrat pa atev, maiestrla proevaluarea insil~i va lnellna tot mal mulf sprs tesorulul aptltudlnlla !il chlar talentul situ autcavaluare, pe masura Interlorizarii a.chi-! didactic devin 01.1 aUt mal importante eu cit zl11i1or de 11mb!' ca lnstrumente prcprtl de atltudinea sa' devine mal nondlrectiva. Tarcornunleare. mlnind cu 0 butada, pr,ofesorul (de IImbl) va fi

Este deosablt ds Important pentru pro- cu am mal mult profesof, eu cit 0 va arata mal

fesor sa-lll dea searna ea mothialia fleoarul pu1ln. •

I alav din clasa nu este, la inoeput, Intrinseca obiectuluL CautTnd sa ln~eleaga f9r1ele care creeaza motlvalla fl nlvelul deaspiralil at elavulul ca ocol1seclnla a lor" profesorul va putea aa actloneze pentru a schlmba , aceasti motlvatle, clnd este necesar, ~I a-I· determina pa elevsii aprecleze dlferite

Cercefatof,tlinlific principal Vlorlcs Aura P,iU$JI InSfitutul de $ii/nle ale EducalJel

-

Psihologia invafaril

- -- - - -- -

. ,

Psihotest

I --- ---

1. STntetl a peraoani lacoma?

DA C]I NU CJ

2.STntell un hnnato,r (fumino.re) inveteratn?

DA 0, NU CJ

, 3. Vi alm"ll' fru.trst.(i) atuncl cind ,

.intell impled,lcat(i) .1 facell cee8~ ce vi, pl'ace?

DA 0 NU 0

,4. Ducel' 0 'via,. deatul ,I Bu.teri,. ca 58 nu .pU!'1ern, •• eetlei?

DA CJ NU CJ

5. PrlvaJlunUe. in g,enerel, au ° Influenli nefaati a.up.ra stirll dv. de spirit?

··DA 0, NU 0

6. Der .. up ... 'comportJment.u.lul c:Iv.?

CA" t:;J, NU D

, 7. In general. Irezl.ta1' Utor la mlelle

tentalll?

DA CJ. NU 0

8. Be peat.lral 181118108 ,I de 0 manlari eclillllbrali firi 8 ,IUB in conalderare not1unlle,de pliicere ,I' super1luu?

DAD NU 0.

9'. Cel aproplallva, conald'ers, 0 perloani, sobri, .er~oBsi ,llncoruptlblli?

I OA ° NU CJ

10 .. &1.111., in cadru'l exlstentel ",ouatre'. lucrurl mYI't mal Importante decit mlelle !,Iicerl. Putem ,decl Ii ne IIpa.lm flri prob.leme de ace.tea?

O'A 0 NU 01

1<~ t:#~

, I

f4, IIUdte

incerctlP sd aflap acest luou - riispunzfnd prin DA sou NU 10 fntrebiirile alaturate.

Acordall-vA un punct dati all 18spLins eLI

. DA Ia. intrebirlle 4, 7,8,9 ~II 10 III tot un punct pentru r.aspunsurlle eu NU la illtrebArlle 1, 2. 3, 5 ~I 6. D~pa ce all fAout tetalul punetaler obtinute, citi~i interpretarearezultatelor.

• Daci all ob\lnut lnt.re 8 ,110 puncte: rezlstall tara pre a marl probleme la mleUe placerl ~I. ingeneral,la tent alii. Cauta11 alte valQrl, mal alas aplrltuala,

• Dues' 8" obllnu. intre 5 " 7 puncte: vi se fntimpla clteodata sa cunoalitell §,I sa savurati una dlntre mielle placeri ale vieVI. Nu treesti insa numal p,entru ant drept aptcurian(a). Mal e pina acele,

• DalCB all obtlnut 3 saU 4 punct.e: rezlstatl, citeodata la mielle tentatii cotldlena, dar "sucomball" foarte u§or in tala altar placerl: 0 masa bUna,. de exemplu, saLi un

. eedeu la care vjsal! de muitavreme.

• Da.ci all obllnut mal pUlln de 3 punete; viata merltasa tie tra.itii ~i apreclata prin toate formele de pUicerl pe care le01era. Atunc.i de ce sa le rezistatJ? Nu traim decit '0

~. data, nu-l a§:a'? .•

Traducers ,iBdapt8re: ' liBDECEI

3.7

I - retragarea flzlca sau emoSlonala dl'ntr-un conf,lict. Este inlelept sa abandonezi confllctul, atunci eind acesta nU te

prlve~te, lar !.Ipsa. ta de Implicare nu afeeteaza evenlmentele, Pe de alta parte. retragerea poate face ea 0 problema sa sa amellttce parleulos de mull sau sa dauneza eulva. Deseerl utlllza.m abandonul, consttent sau Incon§tlent, pentru a-I face pe celil.lalt sa sa

,38 razgindeasca.

t-~---~--~"""":'

, ,

Psihologia conducerii

STIINT~

. - .

JruEZ ({)) 11 IV A.JrulII

C({))NIF1LllCJl'lEl1({))1R ((JIIlIG

. I· . .t

The Conflict Resolution Network, Releaua Internaponala. de Rezolvare' a

I Conflictelor, cu sediul in Australia, vine ell perspective inedite asupJ;"a conflictelor ~i ,tiintei rezolvarii conflictelor. Scopul acesteia nu este ignorarea, negarea san eliminarea conllictului din viata. Nu este nevoie sa pretinzi d nu exista nid un conflict, niei sa te simp vinovat saul:'ufiml.t cl e§ti implicat in confliete. Ele fac parte din via\i" deoarecesezulta din "diferenteie dintre oameni, cu punctele lor de vedere diferite, CD nevdlle lor diferite. ~tiinta rezolvirii conflietelor accepti conflictul, dar il transforma intr-o oportunitate pozitivi, de reeuno~tere, ecbilibru ,i progroes. Vi propunem noi aspecte legate de rezolvarea,conflictelor din lucrarea Everyone can Win. How to Resol:ye ConDict, de Helena Cornelius~,i Shoshana Faire,

Deprinderi de abordare CI conflictului

Reprimarea

comportament la care recurgem atunei ehld avem navole de linj~te cuorlce pret; practlc. scapi de conflict ratuz.ind sa-I rseu nOitl _; "chestlunl normals ... ", Reprimarea pcatetl judlcloasa atunel cind a contruntare pe tema unul dazaccrd fara Importanta amenlnlii prea mult a relatie sau oamen.il nu sint pregatill sa aoda ceea ce al tu de spus, Uneori, priM reprimare poti pastra 0 ralali'B optind pentru tact, in defavoarea adevarulul brutal. in' eazul unul conflict serios, abordarea prln reprlmaJlB tnseamna a nu vorbl despre aspectele saJe Importante. Or, daca pastrezi tacerea, cea'ialta per.soana nu §tie tot ce se petraee CU, tlrre. Chiaf cind eeila~i slmt cs eeva nu e in 'reguiIA, tl mNii pot da searna care este de fapt problema, - sau "totul de dragul DezavantaJul reprimaril asta ca, Tn chestlunile pilcllw esta refuzul de a IU!l act de un conflict, . majore, nu se realizeaza comunlcarea.

Dupa ce confilctul a. fast oonstlentlzat, urme'azii condulta de raacjls la ed. S-a ob-

I servat ca oamenil n trateaza in 'urmatoarele rnodurk

Abandonul

Psihologia (onducerii .

- -

V tctoria-e: ec

w ests utlllzarea puterfi, domlnaSlel, slstemutul lerarhlc pentru a lua declzU. Aceasla strategia aate adesea rezultatul unul instlne! Incon!itlent de a ta proteja de , durerea unui egec, 0 lupta psntru putere in care una din p~rtl ajun~e d~a~lJpra. Cin.d se bazeaza pe 0 vlZlune large, §II pima de earttate,

, exareltarea autorlta:tli po ate duee la daclzll inlelepte, "drepte". Vlctoria·infringera poate avea eJecte intirziale ~ invlnsul ar putea sa nu superte 0 declzJe pentru care 111.1 afost eonsultat. §i ea atare poate incerca sabotarea el, tnvlnsul de azi poate refuza saecepereze miine.

Compromisul

.. reclamA anumlte aptlfudin!1 de negociator pentru ea fiecare sa se aleaga cu C6'/J1a:''Tu da! cava, au dau cava §I na intilnlm la mijloc·, EI di impr,asia de coreetiludl:ne: "Cit ill ravine tie? Cit iml revlne mle?D, ceea ee peate fl Insuficlent pentru ca flscara sA ob~na ee vrea. Deseorl, compromisul este aria ete a 1.8 carta pentru nimicur,i, el dear 'pare- ,j! oferl echltataa. Dadi poate oferl managementul (mal degrabA decit razolvarea) ,conflictului, in schlmb vine' CUI dazavantajul di una din pirti ilil poate :supraevalua poz:l,lia., I astfel incltsa para marinimoasa. in plus, este poslbll oa nlel una din partl sa nu agreeze Idees de a I sa Ius din ceea ce a avut sau dore§te sa albA.

Flecare din condultele de mal'sus" sponlane sau irwatate din experiBnta. naastri de '1lata, poate fI adecvata in ,anumltemomente, I cu condJilia sa. avem s.uficlente ablHUi\1 ,I flexlblll1ate. Nol va propunam, insa, onoua

-sirateg[e: '.'

Victorla-victorie

• esta un s'8,1 mintal ,1 atitudinal, adlca va trabul sa nu mal glndlm victoria, ca ,flilld "asupfa- Icuiva. sau sa conslderam ea. a invlnge, pantru nol, inseamna ca altul sa plard'ft, Este §I 0' stratElgie, 1n sensul oa IUam in consldera.re nu numat C9 dorim not, dar ,I Cit dcresc ,cellaltl. Prin abordarea vietorle-vlctorle, flecare are de ci§tlgat, solulille sint buna, relall1le se imbuniiUi~ese, ambele pal11 sint ata§atesolutiel, sa creeaza partenerl, nu adversar!. In loc de "VrealJsa cl~tig, daei tu

I trebule sa plerzi·'., incercall "Vreau &i ci,tlg •. dar ai cT,tlg] ,It.u". Cu alte euvlme, va propun em sa Ynlocuill atitudlnea elCclusivlsta "Ori au •. orl tu, de fapt au· eu "Tu ,I au·.

·5trate,gl,a vtcterle-vlctoete nu stA doar 1& indemina altrulstulu], psntru slmplul motive' ea cauta sa rezolve co'nflictul tntr-un mod reciproo avantajos ..

Etapele stmtemei. victQrie-yictoriej

1. Identificatinevoile Teale ale fiecerel pAr1I: , aflatl de ee Ie trebule ceea ee doresc. Aflali mal multe deta1li despr& prdblemii.

2. Gblll elementele comuns ale dUe· relltelof dlntrs persoane fl nevol.

3. Avansati dlferita idel pentru solullonare.

4. Cooperati, Iutratl ea parteneri, nuea adversari. Avem mal mulls ,a.nse sa gaslm solutll buns cirld ne euncaetern fl na fespectam raelproe nevolle. Dupa ce all Cfaut de cornun acord asuprace.lel mal bunesolutll, rala\;a eu persoanarespectlva esta cal putin menClnuta. dac~ nu intadt~. Prin exeelenta sa etlca, strategla vlctorla·vlctorla funclloneazA, I dac.a o.incercall!

Sfatutl: lncercatl sa satlsfacetl neveile fiecaru.la, sa fiji objectlv, dlsocilnd problema. de persoane, sa cAutali solulti creative, Ingenlcase, 1n fine, f~i "dur" cu problema da razolvat, dar blind cuoamenll.

• Autotestare •

Care 9ste modul dumneavoastra obl,fiult de ,a rezolva conflicts/a?

Tn caz de eonfllc:t.obl,null'ai abandonall, I deci:

I inceta~1 sa mat dlscutali:.

Va retragelj, jignit. Capatali resentlmsnte. Va indlspune~.

Dali din umarl,

Spime~i e,a: vetl puna plclorul in prag mal

tirziu,

Va. plasall "doar in chestiuni de servlelu". tnestali.sa va mal ginditila al.

o tililal1 pe respectlva pereoana. de pe Iista

dv. de prletsnl-sau par1eneri. .

Folos[tl reprlmarea. dad.:

Aclionali de parea n'~r exista niei 0 problema.

Va purtali cu nepasare.

Suportati situ81ia rabdatof, de, draguJ IInl,tl'.

39

Psihol'og!a conducerii

Stimati cititori, abonamentele la revista PSIHOLOGIA pentru anul 1996 se pot face direct la redactie. Costul abonamentului pentru un an este de 7 500 lei, in aceasta sum a fiind inchrsesl taxele de expedierea revistei: prin posta, Depuneti prin rnandat postal contravaloarea abonamentului

I in contu! nr. 403401 a'Societa~ii $tiin~a & Tehnidi. deschis la Banca Agricola, Sucursala Municipiului Bucurestl. Pe mandatul postal speciflcatl adresa exacta (scrisa citet), inclusiv codul postal, la care doriti sa primiti abonamentul, precum ~i rnentluneas IIAbonament la PSIHOLOGIA".

. Eventuafele majorari ale pretulul revistei survenite pe parcurs nuafecteaza abonamentul racut la inceputul anului.

Va repro~a~1 ulterior ca a~ fast prea lmplicat ,

emotional. .

VA folosl11 farmecul psntru a va sustrage,a

"scapat. I

Nu spunatl nlrnle pe moment, dar 0 "eea-

ce~ dupa aeaaa", .'

VA stapin~i toate trairlle negative.

Folosltl taetlel de rep.fllmare, daci,:

Acordati Important.1l neceslHi~11 de a demonstra ca 081alal1 gref8§t,e.

$tall imbufna.t pina oind canalti se raz-

gindesc ..

Strlga~lla eVel pina ii facell sa taca. De"er'I~i lliolent fizlc,

Refuzall sa accepta~ cuvintul "nu .... Tncalcalllegea.

le~ltl deasupra prin ,Iretanle ,llstetlme. Chamatl allatl care, sa va acopere spatela

(sa va suslfna).

Pretlndetl ca celalaltsa se dea bllitut pentru a salva relatla.

Practlcatl camproml&ul, daca:

Menlineli prietenla.

Descoper~i caaa ce este caract. Tmpii~iti "prada" in mod agal.

Evitatia 11 dictatorial sau a va prevsla de rangul dv.

Evitali clecnlrea volnlalor.

Renunlati put!n, pentrua pastra ralalla.

40

• E:rercifiu •

FoJosltl strategla victoria-victoria pentru a rezofva problema urmatoare:

"in buca:tarie mal asta 10 slngurA portocalil, pe eare 0 vor ambele surori".

Ce, so!utle/solutllati da dv.?

Solulii sueeratei

Oaca all propus. tsjeres portoeals! in dou,a Jlumatali ~j tlecara sora va capata cite una, acesta aste un compromls. Pentru 0 solu~le de tipul v.lctorla,;vlctorle. proceda.li astfal:

1. Identlflesll. nevolle re.l.e ale flecirel

p~t1I, 8flatl de ce I'e trebule cees ce doresc. '0\1.: "De CD vrei portocala?"

Prima parsoana: "Mi-e sete, vreausucul", Ov.: ''Tu de cs vrei portocala?~

A doua persoana: "Vrea.U sa. fac 0 prajitura.

.Am navaie de coaja~.

2. Gasltl elem.enle comple.ment8re: ,

Deci de Ia portooala uma wea sucul, ceaIaJtl coaja.

3. Idel desolullonare: . I

Aiel e slmplu. Dar daca arnbaler persoane

I'e este sete? lata etteva Ida!: impartirea sucului (solutle de cernprornls, poate eea mal indi.eata in cazul de f,ato1): adaugali .apa Ili zahar; mal cumparall portocale; vedetl daca una din ele nu vrea sa baa aJtceva. •

" ,

Traduce,e {;i adapfam: dr. Ana STOICA-CONSTANTIN. Mo.n/CII ZAPOOEANU. studsntl

- -

Psihotest

-- --- - - - -

siho]ogia umanlsta,eonslderata a 1rela I folfci in pSihologla."slJstlna cA omul ara resursB' flil puterllntsrloare nebAnulte care lrebule actual'lzats, puse in vah:iare,. erascute pantru. ca IndMdul dse slmta raallzat " farleit. Abranam Maslow consldera cA. aoasts puterl "potentials" sunt cuprlnse 1n acel -innef coreft~i sis' incep sa se manifeste inca de lit na~ere. '

Individuaraa, acel proees de crear. ,I "re~rea[8" _ peraonallti.\ll, cum spooea IC.G. Jung, cunoa~te de-a lungul exlsten(el obstacole care pn am. de mediuli extern 1n care tlji dues vlata ernul, eft ~I de vlala pslhlci InlerloarA. Ind'vlduarea ca proce", rezulta din sintezaa. eel pUlln trer loglcl: logfca biologic .• , loglcapalhologlcA ,I login socia Ii. Actuallzarea ~I rflalizarea de Sine - sLlsIln umanl~tll - este un proces dltlcU care cere MpefS9'11eren\a, efort lii

munca din grou·. '

Tn acest procss allndlvldu6rll ,I devenlirll avem aliatl: g1ndlrea creativa, Inteligenp. capacltatea ampatica. dar ~I sabatorl.

Antrenarea. pe plan mlntel Tnastfel de demersurl se asoclaza cu -Vizuallzarea" (a vedea

I cu ochll mlntii) a ofectelor ~I d'ezastrelor cs 58 var produce, care-sint 1nsolite de emoVI ,I dis· pozitll negative, totul avTnd un afoct de bumerang, denumit autotortura.

De,1 ~se deossbesc d,~ r~verli, care de ebleel 51n1 msotJte de Imagml lumlnoase, lumes vazuta 11'1 roz III starl afectlV8 stanies. au tofu,1 un efectcomun: slot cronola.g8. 1n plus, ax-cur· sille deautotortura facsA na autoprogr.amiim. negativ, sa na :Iasam InvadaJI deteama,galozi." Invldla, neincredare tn fO'1,els proprll. sa nu vedem ce.p.uterllnterloare aI/em. lntr-un clIvlnt, gindurlle negre ,Ifantezlll'e negative .Tnt sabotorlal manlfe~lirll per~nallti~1 noastre.

Ele stntcauzate de nesa.tlsfacerea trebulnlslor interne primars .- cum sint trebuln\a de SQcurltate (slgura.nta), trebuinta de dragosta, nsvola de recunoa~tere §i apreciera sociala -. de frica §J neincrede.re in forl.el6 proprll.

COe sint 1D@t;!©Qd]~§anO@ t3l1YJ\S@\S@~~i1[)~~ ID

Studllle~n:o:a:s:tr:EI'=::::::::=======:;:===============::::::::::::~c~,e:i:c~e doresc sa din domanlul' pslhologlel c;:reatlvltACIi. eunoasca daca §i elt de mult se lasa antrenatl motlvalle.l, ampatiel "a-au evldentlat eXists!1ta in asUel de "excursi!1 mintale",adevarate unot fenomene pBlhlce care func110neazi CD eapcanaala gTndWI,1 imaginalisl,. stnt Invltatl barlere sau-capcane in cale. cre,te,ri,1 ,I sase pr,onunte 1n legli.tura eu enunturlle din .flrlmirll capaclt~tl!or omu,'ul. Aeesta leno- I proba, urmatoare.

mene stnt denum.ltB de unlt pslh'lahll (Janet Lafiecare anun] puteti opts pentru urml~

Rainwater, 1991) "excursll de autotorturl". toa:rele posibi1itati de raspuns: foarte frec.vent,

Prln sle intelegern gTndurUe negra eu prlvire uneorl, rareori. faarte rar, nlclodata.

la'lliitor. antrenind emQlii ilstarl afectlv9 nega- Cotarea

tille, sau Imagl'narea unor fntimpllirl eu efecte

dezastruoase perrtru propria persoaM, fa:ntez.ll I • pentrufoarta frecvent (prima cisul§.):

negative, ea Indue 0 stare de neTncredere. dez- I sa aoorda. 5 puncta

anna rs, regrete ~I 1n general dlspozitll afectlve • pentru. frecvent (a doua ~)

negative. [le exemplu Mgindurile" pe care ~Ii Ie sa acorda 4 puncta

fad unele mame clnd propriul copil ara de dat • pentru unaori (a wia cisU1&):

un 91(aman (ea sui:lie¢tul va Ii greu, ci \lQr fi altii sa acorda 3 puncta,

cu pile" os nu va ~I, cli nu sa va pules ceneen- + pentltl rar (a patr.a casuta):

Ira ate.)" sau monologurila Intarloare ala unora se .acoma 2 puncte ,

ctnd eonslderaca solul. sotla slot. Infidell, sau • pentltl foarte raT (a clncea cisLJliJ:

prBvlzlunile negative CI:.I pr,lvire Ia vtttor, pe care s& acord61 punet .

18 facem fiecare cind vedem en de rspede Se + pentru niciodata (a psaa ciisuli):

achimoo totul!n jurul nostru III nu toote auefec- sa acoma 0 puncta

Ie benefice. dimpotriva etc. Sa aduna punctajul' pblinut

41

1:. Magindesc Ia cu1remure,lnunda~i, fcamete ii alte fenomone naturale ,ee ar putea,avea conseclnte

negatlye pentru mine i' fari1i~a ~ea w ,_ • l?. CJ O. CJI CJ. 0

2. Imllmaglnez ca vol ramrne §Orner" ca nu VOl putea rntrBllne familia il nu VOl facefa1i greutAUlor

vieth. CJ CJ 0 Dod

3. Ma '\lad" prezentilld §sfilor (profesorilor) creali11e male !ll ei, rna plivesc cu Ironia, chlar rid de mine_ CJCJOOOCl 4. Mi antrenez in Joeul intoarcarii in trecut,gindindu-ma cumar fI rost dad eram insuRlt, dvortat.

mal bogal, mal eunoscut de eel din jur etc. . CJ (]. CI (] CI CJ

5. Cind aud vorblndu-se despre oamenl bolnavl sau despre 0 maladle Incurablli, ma surprlnd

fntrebil'ldu·ma cu teama. os voi face daca ma imbalnallesc. 0 0 0 0 0 0'

6. Mea surprind gindlnd ca sint prea gras, prea slab, prea inalt, prea scund, prea blond, prea brunet .

, CJOOOOO

7, Gindul ca nuam reu§it sa fac tot ce ml-am propus in vlata irnl creaaza smr! de enervare, su~rare, 1

~~ 000000

8. Cind trebuls sa iau 0 dacizie,. l'tIa intreb ~I imllmaglnez chla! cs vor spune mama, tata, soli",

prietena etc.. CJ 0 0 0 0 CJ :

9. Tn anumite situalU, cind magindesc la mine, irni trace prin minta ca mama il (0) favorize~ pe fratele (sora) meu (mea), !jeful il aprecieaza rnai mult pe colegii mel-etc, vad in mints sltuatll care iinl

alimenteaza aceste ginduri. 0 0 0 0 0 0

10. Cind un eunoseut. ooleg de serviciu are un succes profeslonal.. imi este greu sa nu-Ilnvldlez,

- CJOClClClCl

11. Clod reallzez ceva. rna gindesc §I chlar imi imaglnez cs vor spune §I cum se var comporla ,~tU'

saueal apropiatl. . 0 0 0 0 0 0

12. Rapidltatea cu care .SEI produc 911enlmentele in zllele noastre rna ingrljoreaza. rna fae sl rnA.

gindesc ca £lIe rna depaljesc, ca ramin in urma celortalp. I ODD D n CJ

13, Cind se intimpla unevenimentinfamilla mea, rna fntreb ce 1I0r spune vacihii, cs va spune faful.

cs vor &puna eunoscutli. I 0 0 0 0 0 0 •

14. Ma. oompar in gind cu eel asemeni mie ~1 sint nemu~umlt de mine. 0 0 0 0 0 0

15. Ma.surprlnd gindind cit prietanul rnsu este mal I.ubit de sopa (prietena) luidecitsinteudeso,ia

, I (prietena) mea. 0 0 0 0 0 0

I 16. Ma gindase cii organismul meu aste senslbll, pupn rezlstent!ji s-ar putea sa rna imbolnav8SC ..• Cloonon 17. Chlar fam motilleevidente,. imi imaglnaz eli solul (prietenul) este infidel, rna infieali ,I-ml fae

gindurl negre sau planur1 de razbunare. r 0 D 0 0 O! n

18. Cind clneva din eel apropia,1 mla -copl1, so~e (soO. mamA, tata, prieten(a) w au de depaljlt un cbstaccl (examen, confruntare etc.), imllmaginez cele mal marl perlcole §I 9iscurl ca I s-ar putea

intimpla. - . D·CJ 0 0 0 o

19. Successls altora rna pun pe ginduri iii m~ fae sa-ml vatlilpsurile ce ma impledicii sa flu ca 81.

C!lDDCI'DO .20, Cind iml dau seama ca un prleten mi-a faeut rau intenlionat, rna supar ,I 1ml reproiElz c§. n-am

ftiut-sa-l'lli a1e9 prieteni!. . . 0 0 0 0 0 LI

21, Mi necaje§le gindul ca prietenul (colegul, sotla) ci,tlga mal mull deait mine. 0 0 0 0 L;I 0 22. Tralesc rnulte cUpe (momenta) imaglnindu-ml reprofurile pe care eel din [ur (sau ,efll) mlle-ar

face in c1Jferite sltualn de 'B§BC (picat la examen, rntirziat 0 lucrare, pierdut ceva de valoare elc.). .:" ..

. DDDC!lClO

23. Fae glume (clevetesc) peseama calor care au sucoese profesionaie, materlala,O 0 0 0 0 0 .24. Cind trebuie sa merg Ia doctor sau sa fae un control de rUllna, amin ctt pot deoarece 1ml

Imaglnaz ca vol aHa. ve~tl rale despre sanatate mea... .0 0 CJ 0 CI 0,

25. Ma gindesc ca. nu sin! iuDit(a)., apreeiat(a) de nimenl,i aeeasta iml cresazl proasta

dlspozl1le, .

,26:Traiesc momenta de invidie cind vad cA altora la merge din pUn. 0 0 0 0 0; 0' > .27, Dupa ce am 0 disculie cu prietenul (solul, sotla, partenerul de a~acari), rna frezesc

gindlndu-ma oS 81 rna tn!lsala. ca. rna va para~1 pentru altcJneva. 0 i:J C!I 0 Q "

28. N.utresc gindurl de razbunare, cblar daca nu Ie pun in practlca. 0 0 Q CJ 0 0

29 .. Am tendinl,a de a-mi. reamlnti "~I dl!ieca· 'lucrurlle neplacute CQJ9 mis-au Tntimplat,

momentals Tn care am facut gafe IIi de a-mi face repro~uri. ' 0 LI 0 0 0 0 J

30. Cin!i lntru intr-o incaperElil oamenii sa epresc din \1orblt sau schimba vorba, cind sint pa strada il vad oamenll ca sa ulta la mine ~j rid, 1ml imaglnez ca .... vorbesc!ii rid dla mine §.I ma

Tntreb de ca. 0 i:I 0 Q 0 0

Psihotest

InkQ!remrea rezultatelor

eel care au obI/nut pin. Is 45 de puncle Nu se lad antrenali in excursll de autotortur~. Au prQbabii un stil de aprsctere detallst, sTnt pu\in empattcl, au capacitate de ' declzle, fundamentindu-,I deelzille pe date precise, slnt oarnenl de aejlune. hoUiritl, cura/o,I, deseorl dud. Deolesc ~etafora,. nu S8 lad antrenall tn capcaneJe Imaglna11el, pr8ferl strategl1le algoritmlce de rezolvare a problemelor, dar se descurca fl in cele eurlstlce. Raroorl ~n seama §l illntereseaza ce spun 81tll. Au preponderenti emisterio~ stingi, aClloneaza ca liderl autoritari. Sint bu."' pentru profesll de medic, manager! In domenlul economic, admlnlstrativ.

If I cunoscfol1ele ,I aClloneaz~ ca un cantru de putere, au 0 personalitate puternldi in eels mal multe 9ttua1[1. De obleel slmt nsvola sa fie sprijiniti, sA colaboreze eu eel ce se ramaroa prin fantezie, preferind ca aceftla sa tie de sex opus.

Fumeaza uneori de placere il pentru a lntrellne atrnostera la 0 calea. Se pot lasa U~Of de fumat.

Tn ce privellte sexul, in cursu! preexperlmentirlloram ob,Jnut 0 pondera u'i0r crescuta a sexulul ma.sculln.

'nIce 45 ,190 de puncle

Persoanele care au obllnut urr puncta! sltual Tn acesl interval se lasti antrsnate in excursll mlntale la un nlvel moderat, Intrarea in "capcanaw aulotorturli se face user, unacrl pernind de la o.clipa de reverie, cind, printr-d asceiere a gindlJrUor sau imaginiloT, anmeca spre fantezll negative .

. Sint in general oamenl cu predemlnanta emlsferfca dreapt~, perseane Imaginative, senslbJle, empatice. Tin ~eama de parerile celor din jur i1 rezcnaaza interIor cu evenlmentelo' ee au lee in medlul familial, §eolar, profeslonal etc.

ln vlata unora aste mal prezenta gelozla, la altll i!ii fae lac invldia sau amcietatlla de diferite nuante, tralesc trecvent momente de neincredere in eJ !il in eel din jur.

Preexperimentarea probal a evidential ca marea majoritate a cetor ce au obtinut acest punctaj fumeaza mult in star! tenslo,nate (nu de placere, el mal mult de tearna). S~ intilnes~ !reevent prlntre educatori, protesorl, scrntcrt, artil1tl. Femelle se praseaz.a mal trecvent in BeeastA categorle.

Peste 90 de puncte (pins Is 150)

in acaasta eategorle am lntilnit pujlne oerecane. Ele se l.asa. puternlc ii frec'/ent antrenate in excursll de autotertura. Unals traies~ sentlrnente de culpa, altele nu-,I mal gE!isesc axa splrituali:i Interloari!. da10rltl unor e~ecurJ repetate, tr81rll unor evanlmante, intimplarl [oarta stresante (divor1, moartea culva foarte apropiat, faliment etc.).

.S7nt persoane cu lmaglna\ie !ii capacitate de vizuallzare mars, foarte sensibile, atective, cu nivel ridlcat al capacitAtll empatice, dar orientate spre a prolacta un viitor sumbru.

Tntre cazurfle intilnite, maJoritatea slnt de sex. femln;n !Ii unele trecute de prima 1inaTele. Totusl apar ,I femel tlnere (mame cu cOfi)1I mid, femel divortats" absolvente de facultate III fara. serviclu), In general oamenl in daruta, puternic lovill de soarta, care iii-au plerdut increderea in capaclla~lIe lor, in poslbl1itatea de a se adapts.

CUeya remedii

Primul pas II constltule orlentarea gindurllor eatre Imaglni 'il solujll pezltive. Programsrea neufolingvlstica dupa 51.1ges1llle otarlte de dr. Irina Holdsvlcl in artlcolele dln revlsta Psihologla nr. 1, 2 §I 3/1995 vA va aluta sa alungati fantezille negative Ili sa va linell in friu imaglnalla nurnal cind constatall ca vi atrage in capcana vizlunilor sumbre.

Urmeaza sa va insu~lli, prin antrenament individual sau de grup, metodale ~l tehnicUe de abordare ersatlva a problemelor prln care se formeaza abllitatea de a prlvi faptels, evenlmentele, intlmplarile dlntr-o pluralltate de perspective: deprinderea de a gindi solulll multIple la orlce problema, capacltatea de a alunga frlca, aceasta adevarata maladle 11'1- duse de 0 soeletate in schimbare acceleratA, puterea de a va utlllza Intallgenta, Imaglnatla, afeetivitatea, capacitatea empatlca tntr-un ' demers creatlv. ,

Remediul cu eel mal puternic !ii rapid efact asta acela de a. va imaglna ca I.!n adevihat "csntru de puterl", Pentru aceasta, imaglnati-vii ca un soare, eul dumneavoastra flind in centru, §i in [urul centrutul duce]] raze, flecare semnlficind ce puterl avetl (ce puteti face). Prln autecunoastere ~i obsevare atenta, veli aetuallza ~i vlzuallza puterile pe care Ie aveti ,I cars, prln crefitere Iii asoclere, va fae un centru de puteri. Repeta1l zilnlc. aeest exercillu :ri veIl vades ca puterile va cresc, va simtiti mal bins.

43

. .

Psihotest



44

Cel'C6l4/or Itlln/lfic Marian. CALUSCHI, 'nstitutu'de $tllnje Socio-UllUlne 'a,i

Desenatl!ill vizualizatl apol familia dv. (sau cercul de prletent aproplall) ca un centru de puterl.

D~pA 0 s!pUiminA vA vetl 81m~1 euternlclljl n-o sa va mal Ii sal I ,antr&naiCI tn capcanele ~xcursillor de autotorturA.

A~eptam v~ti de Ia eel care, prln antrenament. all reU!i1t sa. va. infringe\1 tearna 'ii neincrederea in 1011&le proprll. •

....................... , .... Propunindu-fl stlmularea flexlbllltiiV' mlntale la copli! lntre 4 'ii 14 ani prin exerc~iI 'il probleme de semantica pslhologica, lucrarea ~aparuta Ia Editura Tehnlca in condi.iI grafice deosebite - asta 0 rl'lpllca origlnata la slstemul clask:: al activitatilor preljcolare ,I §colara. Sa . adreseaza, deopotrlva, cadrelor dldact;lce Iji p:irlnCilor, dar III speclaUftlior din domenlile pslhologiel !}I pedagogis!.

y

Ll.lcrarea - avind atU un caracter leoretlo oil ~I un caraeter aplioatlv • sa I'9ferii. la un fen omen pslhlc normal: frsgilitatea afecUvA, lenomen care in anumlte impreJursri poate ewlua spre anormal.

SubJectli Investigatiel aplicatlve au fost reprezentat! de sluden1i, autcarea presupunind ci la aceasta virsl! fragilitatea afectMi flste relevantA sub aspectul Implicallilor ~I formeldr pe care Ie poate lua.

•. C._TU

11 Ph' t.!\;~ .1~ J (J J~i tt;\ 'j~J :;(j,);\LA

...

Autoru~· pro]. unlv, dr.

N.C. Matel- propune 0 nouA structurA edueallonahl ~I a noui tehnolog'le dldactloA, urmArlnd dezvoltarea la etevi a capaoitiillior Intelectuale superloare. Pe de alIA parte, lucrarea are §I earacter de compendiu al psihologiei invitlrli, de ghid metodologic ai teoriilor din acest domeniu. fUnd deosebit de utilA cadrelor dldactice penlru orientare metodologica ~1 pentru pregitlrea examenelor in vederea ob~nerli gradelor dldactlce.

Pentl'U a aj1a acest lucflU, ri1spundeli prin da sau nu la eele zece Intrebal'i de mai joss

\

J'

Psihotest

Aoordali-vA1, puner daci a~i raspuns eu da Ia intrabarlle 2, 3, 5, 6, 7,1 10 ,I 1 punct daca ati raspuns cu nu la intreoorlle 1, 4, 8 ~i 9.

FaceV totalul punctelor obVnute.

, • Dad all obllnut 9 sau 10 puncte: ~ir:teri. incante9t~bll, 0 persoana foarle er;n0,:flva " camplexa1a, care se plerde ell u§unnta (complet) in fata eelel mal neinsemnate situa,ii 1'101. Esta nevele de toarte pulln pentru a va destablllza emotional.

• Dad B1Job1lnllt intre Ii ,I 8 pu.ncte: '111 se intimplaadesea sa va "plerd&l'" CIl fir ea. Aceasta dsplnde de imprejurari IIi de persoane. ln' acele moments, vise intTmpla sa nu ' v,a srm'~1 in ,Iargul dv.

• Dac8 atl obt1nut intra 3 ,I 5 pynete: unsorl va simlitl in larg,ul dv.: sintellslgur(a) Ijr avetl Incrsders in tartale propril. Dar, daca clneva va tulbura sail va provoaca, va pieR:leli stapinirea de sine (II Intratl in panic&'

. Daci all obllnut mal pllllin de 3 puncte::

I1U este UiOr sa va tulbure ~;I sol va emotloneze clneva, Indlferent daca. este yorba de' luerurl . neinsemnata aau de problema Imporlante. Sintetl ccntrarlul unel perscane tlmorate Ii" pulin slgura pe ea. •

Traducere ,I adaptare: 45

LiB DSCEI ~~.....;

- - - - - ----

Parapsihologie .'

- - --

W1~~ o Casandra

alcani

48

tmplinise 7 ani, intr-o zl de vara cu cerulaooperit de nori grel ca prevasteau fuituna, un putemlc virtal de vint, iscat I1ng8 grupul de copll cu cars. se juca,a~ ridicat-o lnasr ,I a purtat-o pe Ol distantS. de aproape 2 km, dupa care a aruncat-o Tn cTmp, aooperind-o cu pletre, crengl smulse din

I copacl, nlsip ,I praf. De atunel, ln po11da lngrljfrilor ,I tratamentelor de totul felut, ochllel n-au

I mal ",izut niciodata lumina soarelui. De la acaa ne1e,rlcitainttmplare au trecut. paste 20 de ani, fara sa fl adus vreo schlmbare 1n "lap: al. Pele mijlocul anu11941 insa, In dupa-amlaia unal :dla de simbatirl, 59' pare, dln-alntaa ai a aparut "un

barbat neclJnoscut, 1n81t ~I de 0 frumusete' dumnezeiasca;·, spunindu-I: MFoarte curind totul

La aoest s1ir,a da secol ,I, tetodata, de sa va intoarce ell susul Tn los Tn aeeasta lume. mileniu,. multera vHtorul ll se pare ce~os, Vor muri mu~1 oamenl, tu Tnsa val ramlne aiel ,I nesig;ur, vulnarabll. ~i pantru cit ar vraa val proroel despr,e vii iii despre mor'lL Nu te totUifsa ~re PEl' ca care sa apuca pentru B, ocori tame, au vol fl ahituri de line iHi vor -ioptr ce aventualele nenorocirl il a r,auii Tn demarsurila t.rebuie sa spuf", Pesta cUeva lunl a Izbucn11 ,

I lor, nu putlnisTnt Gal ce cauta raspune il tn- rizholu1. A~ ii-a tncaput cariera de vlz.lonara 'II, drumare 18 astrologl, prazicatori, vrsjitoare, de atunci, Ump de peste patru dacenli, a ghicit

pel'SOana avtnd calitAt' paraoormaJa. I viitorul. -

Vanga- 0 "aut.oritate" appoape necontestatA ' Vlzlonari il prorocl au existat 1n toata tim-

tn domanlu, despta al.cirel har s-a auzlt 1n purile; vorbose despre al mlturile ,llegendsle.

I Tntreaga lums - este 0 bulgaroalcaoarta, acum Dar V.anga !;I-a lnftiptuit "mlnunile~ in zilaie . toarte bitrTna. Despre ea, presa monl:iiala a noastre: a investlgat tracutul- indepartat ii mal publicat numereassarflcole, a aparut 0' carte 1n aproplat -, a cunoscut prezentul ~I 8. p.!Itruns p1ni ~ra sa natalA!f,i alta in SUA il s-a realizat chla.r il d,eparta 111 vlltor, CS ,11n cele mal aseuns. un film documentsr. Rt9iedlnta 81 se alia Is ungh6re ale sufletf)lor calor care I s-au adrasat A poalele unul rnunta - KoJuh -, dlncolo de care vindecatsuferinte pslhlce,1 fizics,a preflgurat este Gracia, tntr-e reglune ranumlta pentru destinul aseta de mil de oa.meni (numalln anul livezlle sale, de radii ,i viUe care producsfruguri 1986, de exempru. numarur.celor care l-au cerut negri. ajutorul a. fast de 10.2000), dar ,I al unor ora~,

CiUunul a,azat tn valaa acum sacata a popoare ~I state, Sa spune ciil ar fl prezls t fostulul rlu Struma se numa~t8 Rupite. Vanga Tnfr1ngerea Germanialin eel de-al II-lea razboi I trAla~e acolo Tn aproplerea mal multor lzvOare • mondlal, preeum ,I evanlmentela din CehQstennalll" ~nconJurata de blbilid ~I ~rpj venil'lOi:l ~I Iovacla din 1968, "Destinale' noastre slnt dinalnte prezlce vlitorul, rnai exact prezlcaa: acum, vlrsta I hotarlts III flecare am i,lurmeaza calsa sa. Eo,I sinAtates nu-l mal permit sa iPrimeasca am fast pusa aiel. Cel cs vin la mine au nacazun ·vlz.itatori. RUpita estelocul unde, dupa cum ii eu 1rebUie sa-I ajut.llntind mina calor rBUic~i ,1 SPt:.rl8 sa,dorMesc "fatale" ds daasupra noasfni disperati, Ie arat 1ncotro trebuis sa maarga. UtliI, il peate tl desluiit Mglasul" earu:ia trebule sa ne ~ eel mal mul~, gaseso a,poi ealea cea. draapta, a~iI' supullem. iOupa parerea Vangal, valea seaca. a - nu", spunsa Vanga in cadrul unai intilnlri Cl,l fostului riu ascunds MO mare tainaft, la care, 1n ziari~tl bulgari §i ru§i. Ea citellta, de asemenea., trecut, veneau sa I S8 Tnchlne numElro~i palerinl, gindurll.s oamanllor, indifeumt del dlstanta. Adelar 1n ultimH 40 de ani i-a furnizatei energialli seert reprodueea esaa ee gin!Iise unul sau allul putsrs. "Acesta 'estp un lee cu toWI d905ebit - dlntre oaspel1 in tlmp ea v,enea spra casa ei din adallg~ aa; pa deasupra lui trece il drurnul Ruplte, al carel prag a fast treout, 1n IrastlmpLl~ pa~riloJ calatoaracare, seaduna aiel. Tn numar calor patru daCBrlii, atft de slmpli muritOri, cit ,i dB Toar1e mare, ant la dUcare spre, ctt ~i la: personalltali poli1ice,~tlinllfica, ar1lsti.e etc. iii 1ntoarcere din tarils calde. De ee se opresc aiei, nimenl clintre eel care au ajuns pina la aa nil a nu iltlU." pleca:t fara .sa fi fast luat in seama. Am spUS: "tel

Vanga s-a nascut Tn anu11911. La virsta de ca au ajuns pina la ea,", deoareoe 1n ultlmul 3, ani a ra.mas or1ana de ma.ma, lar c1nd inca nu deeenlu. 111 Jumitate, autorlUillle statulul c;.



In

, '

lransformasera lntr-o serloasa sursa de venit, percepinci de Ia vlzltatori taxe, de regula in valuta convertiblla,. nu teemat modeste. Ce-l drept, 0 parte din bani Ii fost toloslta pentru construqla unal ~Ie as1altate ~I a unul hotel chiar tn aproplen~a casdl sale.

Vang'l t-au sollcitat audien~a, printre al\il, S(;snarlstullullan Semionov §i actorul Veacesliw TiI'!ooov, eel care a interpretat rolul principal in , fllmul -17 clips ale unel primavarl", scrlltoril rusl Serghel Mlhalkov ,I Leonid Leonov .,1 chiar unul dlCltrs temutii conducato'rl sovietlci din epoca stagna,ril. Pe V. Tlhonov l-a intrebat, PEl un ton rastlt. Imediat os l-a slmtit prezellta: "De ce nu a'i lndepllnrt rugamlntea bUnulul tau prieten luri Gagarln1 ~111 blne,cind aplecat in ultlmul sau zbor de ince~care, a venit sa-,I ia ramas bun ,I ti~a.zls ca el nu mal are timp, dar ts roaga pe line sa clJmparl un csas de~eptator, pe care saI coosidarlcadou din partea lui, sa-I tii pe biroul tal.l,ca sa-II amlntsasca de sl". Actorul a. fast atit de sUrrprlns de lntreba.r9. inert i s-a fa.cut de-a dreplul rau, apol a conffrmat ci[,lucrurlia sa pa- 1resusera lntocmai, dar ca in daruta creata de moansa ,cosmont;tutulu! nu §I-,a mal aminlit de C6aS. Vanga a continuat insa, 5punind: "Trsbula sa tt~i cu totU ca. luri Gagarin nUr a murit, 91 a fost luar. Dar de cafre' cine ~i unde se afla acum, n-a preolzat

Uudmllel Jlvkova I·a prezis, la un moment dat un accident de automobil ~I accldentul a avut a.pol toe, dar, dupi cum sa ~tJe, nu acel avenlment rutler I-a eauzat rneartea, Din casa unul' vecln batrYn a disparul, intr-o buna .zl, 0 legatura Tn eare avea 15' monade de aur, past rate pentru zlle negra, ce fusese ascunsa lntr-o perna. Cind • onwl a descoperit Ilpsa acastela, s-a dus la prlmitis ,I a depus-p!1ng.ere tmpotriva vecinuiui sau, care 1n acsa zl tUsese la Ell eLI 0 treaba oarepare. Dup4 acaea a Tntrebat-o lfl pe Vanga daea a procedat bine, Ea I-a raspuns: "Te-al gribit si rsciaml un om clnstl1. Du-te Tn \lOP ron ,I cauti in·trals!a cu ovaz pentru magaru~, Acolo sa aria galbenli tal, pe care l-au g~Sit .nepotii cind s-au jucat Tn patul tau". l?1 asa a fast.

Unul cunoscut om de' ~tllnta bulgar l-a vorbit ' desprB modul in care era organizatavia\8 pe teritoriul tarii in secelul al XII-lea, atit de arna- . nuotl\ lnclt parea ci clte~te, dintr-o carte. Acesta a Ir~unoscut cii multe, luc~uri spuse de Vanga nu-] fuseseri cunoscute, de~1 este oonslderatca filnd eel mal mara speciaUst in .Istorla acelel I 8PQGi. 0 doctorfli din Moscova a dor1t ~Ieasa fia , prinitB de prazicatoare. Vanga" dupii cs a stabilit "laga1ura·, l-a vorbit claspre tamaduitorli antlcl §i

rnetodela lor de tratament. Plecind, medlcul nu '[ncata sa sa mire: de unde cuno~ea sa numele uncr vraet care au trait in urma cu sutll de ani? Unui serlltor care abla incepuse sa serle un nou roman i-a spus prlntre altele: "Ideaa ta de a cmerl arelna la sf7'r~itul cartH nu asta buna. 1n 'Illata nu se intimpla asa. Lad famela sa tra\asca, numai asa cartaa va 11 a:precla1I!i~, NI§te muneltor! tineri care Iucrau la restaurarea un.el mlnastiri au ~urat de accio mai multe icoane de, mare valoare. Vanga I-a demasca:t,. descrHnd eu a prezlcie ulmltoare modul in care au procedat ~I cum aveau de gind sa valorifice prada. EI au fost

prin~i 1n mai put1n de 48 de are, '

"Eu vorbesc cu mortii - declare Vanga lnfr-un intervfu, raspunzind la lntrsaarea cum reu~e~te sa faca toate acastea -, dar §i cu oamanii vanit1 din alte lurnl, Ea spune ca planeta de pe care Yin alClratere,,1rii 59 nume§ta Vam1im "I eate a trela dupa pamint. Ace~tla 0 iau, uneari, cu 61 ~Io due pe tiirtmul lor. "Aoolo aste atit de frumos, lnctt nu am cuvlnte sa descrill, spune ea. Alt9Qri 0 transportti 7n difer~e puncta ale globulur, caea ce 0 indreptale:;;te' - dupa. par~rea 81 - sa declare: ·Sint prezenta in puncte!s cele mal fierbintl ale planetei noastrs: vad IIi varsarea de singe, "I catastrofele naturale, fl nenorocjrlle. Vol noaptea

47

- 48

- -

Pa ra psihologie

- -

dorml1l, larsu risfolesc cartaa vla~1 pe Parnint ~I trlleac tragedHle tutJuror Q.amenllor". Vorblnd ,despre vamfleml, il descrle ca fUnd transparen1i, -arata calmsglnlale oamenilor reflectate in spa. PlrullQr esta moale precum puful puler de rata il formeaza III jurul capului a aureola. Scot BUIlete rare, pTelungl. meiod!oase. parca un cor ar cinta psalmr.

Vanga a j,noeput sa vorbeasca despra. pianata Vamflm fl JocultorJl acesrela, care 0 Majutlii" sA prezlcA vlitorul (Ia morli apeleaza numal pentru trecut). abla in anul1979.Atuncl aC6litla I I-ar fl spus, ca "lumaa \18 suferl multe transformarl: varena§te. ,apei sa va dlstruge din nou. , Echlllbrul se va Jnstal'a numal clnd nel I (vamflemU) Ie vom putea vorbl oamenUor. insa, acest rucru se va intimpla abla peste v reo 200 de anl-, "cind acsste fllnle vln la Vanga pentru a-l comunlca cava important, ea sa agitA, devine palidA" llpli., le~lna ,I yorbe§te eu 0 voce puternlca, total dlferlta de veeea el obhinulta.

. Cuvlntele ,I 1razels po care Ie pronunts nu au nlmlc comull ell modul el de, a se exprlma", sustins nepoata sa - Krasimira Stolanova -, autoarea. ca",il despre celebra prezl.catoare. tnsemn1irl despre mlsterloasa planet! Vamfimar fl ramas, se pare., de la lnvalatil unel clvlUzalll antlce, caaa sumerlenf:lor, care au trait ICU patru mil de anlinal11e' de Hristos. lar din ,ca:loulele unui ,

I ,astronorn turkmen- ()dak Odekov - facute in anul i 1988, rerese ci 0 datala 3 600 de ani pozftia PAmintulul devine fsvorabila pantru ·sondarea~

planetsi X, cum nume§te 01 planem Vamfim. I

lrnr-e zlla. Vanga a venit un barbal care I-a Mari.mt" ofoale de hirtle 7ngiilbenlt1. Po aceasta se puteau vedea 10 r'indwri de somne oe pireau hlerogHfe, lar deasupra acestera nf'ito Unl! ~es~ale parca ds un copil neindemlna:tlc .. Omul spunea ca a aratst hirtia. respective mal multor profesori de Ia Sofia. dar ca nlel unul n-a inleles nlmlc. deoarecEi - zteeau el' - semnele de po acea hirtle,nu se aseamanli cu ntcl a seriere ounoscuta. lainceput Vanga .8 refuzat sa stea I ,de voma eLI e~ dar nlel nu I,it spus sa piece. a~a cum facea uneorl dnd prezenp cuiva 0 deranja. Dlmpotriva. dupa 0 lunga ticsrs, a zls: ~Este vorba desprsl eeva foarte im,ponant, dar ceva 08 I nlmenl dlntre vol nu poate j,ntelege. Tex.t.ul ~i harta flU se refera I'a \lreo, comoara ascLinsa. SemnEl ldenticesEI afla sapate pEl tata interioara a capa.cului unul sarcofa.g lngropat adinc in pimint, nu departe de aiel. Acel sareofag ~ conSln,e InformatH doespre Istorla lumli, pS 0 perioadi de 2 .000 de ani in urma §I 2 000 de ani in viltor. Voi nu puteti gasi loeul unde se afla

sareofagul, n-a sosh inca tlmpul". liotu,l. peste eiteva lunl, tara sa: fie intrebata. 'Ilanga a Indlcat un lee in munll, la baze. unel stlnel ce b·eb.ule prlvttA. ii'll zlua de 5 mal, cind pe supmfapi. el cad prlmele raze de luna. Imedlat s-a organlzat 10 uexpedllie~ 190 care aU partlclpat I) pe.rsoane, de virste il profeail dlferlta. prlntre care ,I nepoata Vangal, medic de pratesls. Aceasta su6tlne ci. defl in noaptea de 5 Spte 6 mal 1979 cerlll era acoper~ de nori, ,i .plouatars. la un moment dat luna a lumlnat stinca tlmp de 20 del minute fl tOll eel prezen1' aeele au va.zut prolectate pe suprafata el, ca pe eerallul unul televlzor, doua figurl enerma, atit de clate iocit pirea ci in orlce moment se vor desprinde de stinca ,I sevor indrepta. spre el. Una dlntre flgurl reprezenta un bafrin cu pirul1ung p,jna la umerl "I imbraeamlntaa pina la pimint. tn rnlna draapta i.ntlnsa inainta linea un obleet ce pareaa fi un apar.at. Cea 'de-a deua flgura amlntea de un tinar faraon, a§9zat intr-un jl~. cu pieloarale intlnse 'in fa~a ii eu milnilea§ezate pe genunchL Pe cap purta.o casca inalta. lar deasupra urechllor avea nl!lte antene ... IJ\poi cerul s-a lntunecat din nou, f1gurlle au dlsparut. lar mernbrll mleulul grup, sp,eriatl de rnearts, au pornit mal mull. decit grabill spre casa. Dar pentru el, intimplarea a constltult 0 marturle a faptulul ea V,anga are, Tntr-adevar, legaturi cu lumaa de dlneolo, de deasupra ii de' sub pamint.

Pdmefe incsrcih:1 de a studia "fenomenul Vanga~ de pe pozltll ,tllnlifice, s-au intreprins inca in urma cu 25 de anl, Academlcianul Gh. Lozanev, pe atunel dllrectorullnstltutulul de Sugastologle. Tmpreuni cu 0 echlpa de psi· hologl ,i psihlatri au discutat eLI mil de persoane care au benefIclat de "servicllJew VanglU .. EI au inreglstmt pe banda de magnetofon peste 7 000 de cazurl ulrnlteare prln ,exactitatea ,pre~icernor, au fIIm.d sute de intilniri ale el eu vlzltatoril. Tn ccncluzle, al a declarat In tata unul grup de zlarl§tI strainl urmatoa.rele: "Reeunoa§terea realltiilli, percep~1a. ~i premonilla VangAI deploesc. de departe, gran.il,ele coincldenlel; ea 'gh~eft9 intimplari Oi fapis care s-au petrecut in trecut ,I prezlee altele ee, yor avea loe in vlitor in proporva de S(Wo, ceea, ee este toarte muir.·

*

Jl.cum, dupi mal muk de 40 de anI in care a ghlclt.a prazls. Ii vlndecat. a statult. a avertlzat, I

Vanga a davenit 0 legenda. •

ViQrics' PODINA

- -

Psihotest

VI sa intimplA sa nu rezolvall, va schimbal.1 adasea parelasind "in asr", anumite pro- rile?

blame sau dosare? DA CJ 0 NU

DA 0 0 NU

4.

l' .

Reu§~l sii ducet1la indeplinire tot ceea ee intreprlndell?'

DA 01 CJ NU

Vi place sa. Intratl in miez.ul lucrurlJor §I sa va ingrljlll de eele mal mlci detalij?

DA CJ 0 NUl

5.

2.

Faceli eu Ilfurinl~ concosji?

D'A 0 0 NU'

Vi 5-a intimplat ca tenaeltetea dv. sa surprinda?

DA CJ 0 NU·

6.-

7.

All dus la bun stir,it anumite proiecte saU lucrari dupa mai muHe lunl de cind fe-ali inceput?

DA CJ 0 NU

8.

Memoria dv .. va joacA adesea ,

feste? '

DA CJ a NU

9. I

Este greu sa vA dislragA eineva alentls aau sa va perturbs atunel clnd averl 0, Idee precls~ tn mints?

oA a a NU

10.

Va recuno8!iletl cu u§urlnt! greieille atunel cind vi 58 lntimpla sa grei~1 '11 idelle dv. repro2!:lnta cauza acestor gre§eU?

DA 0 0 NU

'.

Vel; affa, poate. rasj>unzind prjn da sa~ nu la cele zece intrebdri ale

1 t~stulul pe care vi-' propunem. SuccesJ

Acordatl-va 1 plmct daca. all raspuns cu da .• Deei all obllnut lntre 3 ,I ·6 puncta: vi

la intrebatile '. 4, 1, 9 ,I 10 !Ii 1 punct data. a.tl S9 intimpla sa llrmati cu rigurozitat9 0 anumltl'i .

raspuns eLI nu la intrebarile 2, 3, 5, 6 I}I S,. liole de conduita. Totu,J. citeodata, il asculta&1

FaceV totalul punctater obllnute. pe ceilalll pel'ltru a Ie afla punctul de vedere,

• Dacii 811 abllnut 10 punct,e: nu nurnal ' chlar daca nu Ie urma~i' metoda de lucru sau ca ave~ Idel f·erma, dar §tiJI sa. Ie impartal}~1 it modul devlala.

altars atunei eind este nevole. . • Dad all a.btln ut . mal pulln de 3

• Dac8_ 8JI obl'ntltintre 7 ,I 9 puncte: nu ' puncta: avel1 macar anumlte Idel bins contu-

Bste uior sa fiil prins(a) 1n culp.a §i sa fili rate in legatur6 eu luerurlle Impo.rtanle ale 49.

,determln.at(a) sa va s.c:.hl.mbali parerea eau existenlel? •

stra1egfa, Sfntelioon§tilncios (c<lnvtincioasa) ,I Traducer. f/,adsptsre: ....;;...- _ _;

tenaee. LIB DECEI

-

Psihotest -

--- - - - ---

Aeesali sltuelle lml provoaci:

0: nlel un dis-contort 1: un dlscol1fort Important

2: destul de· multa anxietate 3:panlca

1.A,vorblTn tala unul grup de persoane.

2'_A imp~rta~1 santlmentela Intlme in cureul unul tete·a·t.tte.

3. A Intervanl pantru ,8 v& comunica punetul de vedere in timpul unei discUlii.

'ndlcoU. p,'n eifre de la 0 la J. care sfnt crcilm (J' nu in urmd cu un on sau chiar 0 I

lund): _. .

• Intensftotea dlsGonfonuiur reslmtlt rn situIWa II1diand. in prima coJoand

. • rendlnra de' Q eww rx:e0st4 situOfie in a dOUG coloan4

Cd este vorber de a sitUOlie cu care nu r-aIf con(ruDUlt nt:lodat4 moglnap-vd pur ,I ,/mplu cum anum! v~a,' fI comp'orta£ In *'atia respeaivd ,I cum anume CJ(i Ii evib:Jt-o.

Tncere iii evlt IIC8asti altualle: 0: nlciodali

1:. rareorl 2:adesea

3: de flacers dati

".

4. A cere eulva care vorbe'ite cu voce tare, la , clnematograf, sa. taca,.

,

5. A, fl ebservat de clneva atund cind lueral' , ceva.

6. A merge la 0 petreeere Linde nu clmoa~tetl

dec1t Ioarte pullna lume. -

7 .' A tslsfona la 0 mare institU1iel pentru a cera [nformall1.

,B. A refuza' 0 parsoana care va cere sa il face,1 un sarvlelu.

9 .. A intilnl :p, cineva important sau cu 0 Junqla 1na[ll.

10. A angala Q conversa~ie eu persoane pe care I'ILl le- eunoa§t,eti.

11. A serie, a mtnca, a bea sau a merge in tata alter persoane.

',2. A duee incwol1a magazin un lucru pe care I I.a~ cumparat, dar care nu vi mal place.

_. 13. A susllne un examen eral, un test de aptl- 50 tudlne, un Interviu de angajare.

--~

I 14. A dlscuta banaUtall (despre vrame, de

exsmplu) cu veclnli. '

,

-.

, 1 r.

- Psihotest

Traducers ,i ad.plaN:

LiaDECEI

, 51

.Iriterpretarea rezultatelor 'Gradu1 dv. de teama

Pentru a afla Importanla pe care 0 joaca In vlala dv. teama de cellalF, faceti totalul punetelor pecare le-atl inseris in cele douazed ,I opt de casule ale celor doua coloane, Vetiobllne un scor cuprlns intre 0 §i 84.

Dac. atl ob1lnut mal pulln de10 puncte:

Sa pare ca nusimtili nlciodaUi disconfort in fatacelorla1ti. Sintellslgur(a) ca all fost sinI cor(a) cu dv. imjiva? Peate ca sinteti un reprezentant cu totul aparte 81 speciel umana!

Daca all obtlnuHntre 10,129 de puncte:

Din crnd in cind, resimtijl a u§oara anxletata in fala celorlalti. AceasUi reaelie asta normala,

dar ea poate duee la altera.rea unora dlntre relaliile dv. socials, mal ales daca atl trecut de mai mults ori ·cltrele 2 ,13 in casusele tabelului.

Dad atiobt1nut intre 30 ,150 de puncte:, Se pare ca va temall de multe dlntre confrunUirUe eu c9ilal1' 'iisufer1l1 din aceasta cauza. Ce ar ff sa va hotari~1 sa rezelvajl aceasta problema?

Da,ci atl obllnut mal. mull de 50 de puncte: Reslmlil1 mu,ita. anxletate in relatille ,eu ceilaltl §I acestlucru va afecteaza in mare parte vlata. Ar fl blne sa consultatl un medic , sau un pslholog.

Tipul dv, de tearna

Cunoa~teV acum masu~aincare vii temeil'

I de ceilalti. Dar de fapt ce anume ascunde acesta teama? Pentru a Iltl,in fine, de. ee I anuma va esta eel mal multfrlca in contact Ie eu calla1li, cit 111 in contlnuare analiza punctaJelcr obt1nute, situalie cu situalie.

All obtlnut eele mal multe pun.cte I. sltualme nr. 1; 3.7, 9 ,113: Inajnte de, toate, va este teama satl11 evaluat(a) de ceUaltL , Aceasta 1nseamna ca va esta teama oa va yor aprecia negativ propria persoana sau ceea ce all facut

All obllnut eele mal multe puncte la sltuatlne nr. 2, 6,.10 ,114~ ceea ce va. nel\ni~te§<te, in primul rind. esta sa. faceti martUTislll altora. Aceasta inseamna ca aT putea sa vi cunoasca mal blna triirnein.time, personalitatea dv.

All obllnut eele mill multe puncte la sltualllle nr. 4, 8 ,112: ceea ce va sparla eel mai mult este sa valmpuneli in fala c910rla111, Adlea sa va punejlln valoare drepturiJe, sa trabulasca sa va,apar.all oplnlile.

Al1 obt1nutcele mal mull. puncte I •• I~ tuallUe nl'. 5 ,111: eeea ce va pune intr-o sl· tuatie neplaeutii 9ste prMrea. celorla~i;ceea ee contea1.a pent.ru dv.aste atanlla pe care v-« arata, •

Test extras din cartea dr. Christophe Andra §i dr, Patrick Legeron, La peur des autres, Ed. Odlla Jacob, publlcat in revlsta Femme actuel/fiJ, 573/1995.