Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice

Departamentul Economie, Marketing și Turism
Disciplina: Logistica comerțului exterior

Proiect de investigare
Zonele economice libere din Republica Moldova

A efectuat: Tudos Natalia,

Grupa: MK1901
A verificat: Bulat Veronica,
dr., lect. univ.

Chişinău, 2021
Cuprins
Introducere
Subiectul I : Conceptul zonelor economice libere în Republica Moldova
Subiectul II: Investiții
Subiectul III : Contribuția zonelor economice libere în economia
națională
Concluzii
Bibliografie
Introducere
Actualitatea și importanța problemei abordate
În prezent, societatea trece prin perioada numită „a consumurilor”, iar agenţii economici, pentru
a se menţine într-un mediu cu o concurenţă înaltă, sunt nevoiţi fie să se acomodeze la aceste
condiţii prin elaborarea de noi produse, fie să optimizeze producerea bunurilor deja existente.
Pentru realizarea acestor scopuri, este necesar de efectuat investiţii. Un rol deosebit în activitatea
investiţională îl are plasarea acestor investiţii luând în consideraţie mai multe condiţii favorabile.
În economia mondială, dezvoltarea economică diferă nu doar de la ţară la ţară, ci chiar de la
regiune la regiune. De aceea, fiecare guvern duce o politică investiţională proprie, cu scopul
atragerii investiţiilor, deoarece anume investiţiile sunt sursele ce asigură dezvoltarea
socioeconomică şi tehnico-ştiinţifică a oricărei regiuni sau a unei ţări. Zonele economice libere
(ZEL) reprezintă instrumente eficiente de dezvoltare regională şi de atragere a investiţiilor.
Crearea ZEL-uriloe este urmată de urmatoarele obiective: economice, sociale şi tehnicoştiinţifice
Zonele economice libere joaca un rol important în economia mondială, fiind zone de concentrare
a capitalului, producției,tehnologiilor avansate și a unei infrastructuri moderne. Scopurile creării
zonelor economice libere pot fi diverse, însa idea principală în ansamblu este unica pentru toate
zonele. Acestea sunt chemate să intensifice relațiile economice externe, sa creeze condiții
avantajoase pentru investitorii străini și locali.
Zonele libere bine organizate sunt capabile să influențeze pozitiv asupra teritoriilor din
vecinătate, dândule un imbold de dezvoltare economica. Totodată, organizarea ZEL-urilor nu
este un mijloc universal de ameliorare a situației economice din țară. Cu toate acestea, practica
internațională arata că, activitatea bine organizată și gestionată a ZEL-rilor poate aduce rezultate
economice apreciabile, cu urmări benefice pentru economia, națională în ansamblu.
Zonele economice libere din Republica Moldova își desfășoară activitatea în conformitate cu
prevederile Legii nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere, Legile privind zonele
economice libere și actele normative de punere în aplicare a lor.
Pe parcursul anului 2020 pe teritoriul Republicii Moldova au activat 7 zone economice libere
(zone ale antreprenorialului liber), care înregistrau 36 subzone. Pe parcursul anului 2020 au fost
create 2 subzone noi, și anume în cadrul ZEL „Bălţi” – 1 subzonă și ZAL PP ”Valkaneș” – 1
subzonă.
Activitatea economică în perioada 2020 s-a desfășurat în condiții de criză, provocată de
pandemia COVID-19. Conform situației din 31 decembrie 2020 în 7 zone economice libere erau
înregistrați 222 de rezidenți. Față de perioada similară a anului precedent, numărul rezidenților a
crescut cu 14 rezidenți sau cu 6,7 %.
Scopul lucrării : Cercetarea zonelor economice libere din Republica Moldova
Obiectivele lucrării sunt:
-Studierea conceptelor teoretice a zonelor economice libere din Republica Moldova
-Analiza investițiilor
-Analiza contribuției a zonilor economice în libere la economia naționala
Cuvinte-cheie: investiții, zonelor economice libere , economia națională.
Subiectul I : Conceptul zonelor economice libere în Republica Moldova

Zonele economice libere sau zonele antreprenoriatului liber (ZEL),  conform   Legii
nr. 440 din   27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere , sunt părţi ale
teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic,
strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini
sunt permise, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în
condiţiile legii.
 
Zonele economice libere sunt create în scopul accelerării dezvoltării social-economice
a anumitor teritorii şi a ţării în ansamblu prin:
 
a) atragerea investiţiilor autohtone şi străine;
b) implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne;
c) dezvoltarea producţiei orientate spre export;
d) aplicarea experienţei avansate din domeniul producţiei şi a managementului;
e) crearea locurilor de muncă.
 
Zonelor libere, în scopul realizării obiectivelor asumate, li se acordă regimuri
preferenţiale de stimulare a activităţii de întreprinzător. De asemenea, zona liberă
poate fi alcătuită din cîteva subzone. 

Zona liberă reprezintă cea mai complexă formă a regimurilor vamale suspensive.
Conceptul de ZEL este un instrument politic util pentru ţările ce intenţionează să dezvolte un
sector de producţie orientat spre export, dar care nu au capacitatea administrativă şi tehnică
necesară pentru a dezvolta un sistem naţional care să permită exportatorilor importul liber de
taxe, a echipamentelor şi materialelor. În practica internaţională, facilităţilor de natură vamală le
sunt asociate facilităţile de natură fiscală.
Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra
profitului realizat în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă.
Acestea sunt condiţii necesare stimulării investiţiilor străine, nu însă şi suficiente. Pentru
asigurarea succesului, pe lângă facilităţile acordate zonei libere, trebuie să existe condiţii
avantajoase combinării capitalului cu ceilalţi factori de producţie (forţă de muncă, materii
prime), precum şi o infrastructură corespunzătoare.
Experienţa zonelor libere la nivel mondial a demonstrat că un element care frânează lansarea şi,
ulterior, dezvoltarea lor este deplasarea exagerată a profitului spre activitatea de depozitare, în
defavoarea activităţilor de prelucrare industrială, orientate spre export Principalele caracteristici
ale ZEL Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la producerea de bunuri şi servicii, la „crearea”,
dar şi la „devierea” de comerţ, la liberalizarea schimburilor de mărfuri şi servicii. Principalele
caracteristici ale ZEL sunt:
 Amplasamentul zonei libere;
 Statutul juridic şi legislaţia din cadrul ei;
 Obiectul de lucru;
 Activitatea;
 Administrarea
Amplasamentul sau aşezarea geografică este principalul factor care determină apariţia şi
dezvoltarea unei ZEL. Amplasamentul zonei este, de regulă, restrâns la o suprafaţă de teren,
limitată de frontiere naturale sau artificiale şi situată în apropierea sau în interiorul unei căi de
transport (port maritim sau fluvial, aeroport, cale ferată), prin care se tranzitează un volum mare
de mărfuri de export şi import. Panama şi Hong Kong sunt exemple aproape perfecte ale unei
situaţii ideale pentru comoditatea transporturilor şi comunicaţiilor. Chiar şi Elveţia, care aproape
în întregul ei este o zonă liberă, deşi nu are ieşire la mare, posedă în schimb mijloace de transport
şi comunicare excelente, terestre şi aeriene.
Statutul juridic al zonei este reglementat prin legi şi diferite acte normative, care permit accesul
mărfurilor în regim vamal liberalizat şi fără restricţii de cantitate, cu condiţia ca acestea să nu fie
prohibite de legislaţia ţării respective. Abordarea legislaţiei şi conţinutul Legii cu privire la
zonele economice libere nr. 440/2001 depinde de obiectivele ei şi de gruparea responsabilă cu
iniţierea şi dezvoltarea zonei. În general, scopul legii este „de a asigura înfiinţarea, controlul şi
conducerea zonelor libere şi problemele legate de acestea”. Legea desemnează un administrator
cu responsabilitate integrală asupra zonei libere. Această lege nu trebuie să specifice detaliat
toate tipurile de activităţi ce se pot desfăşura în zona liberă. Ea poate conţine unele criterii de
evaluare a proiectelor. Toţi operatorii din zonă vor primi licenţe (autorizaţii) din partea autorităţii
zonei libere.
Obiectul de lucru al zonei îl constituie mărfurile care port fi introduse în cadrul acesteia, în
special reexportul, în scopul unor prelucrări din care să rezulte alte mărfuri pentru export.

Activitatea în cadrul zonei include o gamă variată de operaţiuni la care sunt supuse mărfurile.
Cele mai frecvente activităţi întreprinse sunt:
 Activităţi de restaurare a mărfii:
o Cântărire
o Sortare
o Asamblare(combinare)
o Ambalare
o Depozitare
 Activităţi industriale:
o Prelucrare (activă sau pasivă)
o Fabricare
o Producţie
o Transformare
 Activităţi comerciale (marcare şi comercializare)
 Activităţi de cercetare şi transfer de tehnologie
 Operaţiuni de tranzit şi reexport.
Administrarea activităţii zonei revine, de regulă, unui organ specializat – administraţia
(Autoritatea) ZEL, pe baza unor norme de funcţionare emise în baza legislaţiei specifice
instituite de autorităţile ţării de reşedinţă. În cazul unor ţări în care funcţionează mai multe zone
libere, există un organism naţional cu rol de „autoritate” pentru fiecare zonă aparte. Formele
organizatorice ale „autorităţilor” sunt relativ diversificate ca, de altfel, şi competenţele lor.
Diferite agenţii guvernamentale, cele mai importante fiind administraţiile vamale, Ministerul
şi/sau Agenţia responsabilă de dezvoltarea ZEL, organizaţia responsabilă cu planificarea fizică şi
controlul mediului înconjurător au rolul de a promova şi controla promovarea şi dezvoltarea
ZEL.
O administraţie vamală eficientă şi relativ onestă este importantă, astfel aceasta asigură
investitorilor lucrul independent.
În alte cazuri, administraţia zonei poate primi rolul de supervizor al vămii sau chiar
responsabilitatea acestuia. Administraţia vamală poate fi creată ca un compartiment al ZEL, dacă
este necesar. Vama poate fi implicată de la început în realizarea proiectării ZEL, inclusiv în ceea
ce priveşte legislaţia. Personalul vamal al zonei trebuie să beneficieze de o pregătire specială.
Poziţia lor tradiţională este de a preveni contrabanda sau importurile fără documente adecvate, în
timp ce accentul în ZEL trebuie pus pe rapiditatea mişcării mărfurilor

Obiectivele, avantajele şi eficienţa Zonei Economice Libere

Dintre obiectivele strategice ale ZEL, în ansamblul economiei naţionale (economiei ţării-gazdă)
sunt menţionate, de regulă:
 atragerea de capital şi de investitori străini;
 creşterea volumului de mărfuri exportate şi a calităţii acestora;
 valorificarea mai bună a potenţialului uman şi absorbţia şomajului prin crearea de noi locuri de
muncă;
 introducerea de noi tehnologii, perfecţionate şi competitive;
 atragerea producătorilor unor mărfuri deficitare pe piaţa mondială;
 valorificarea mai bună a potenţialului geografic şi economic al zonei;
 realizarea unui impact favorabil asupra economiei naţionale (a ţării-gazdă) şi regionale.

Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la producerea de bunuri şi servicii, la dezvoltarea

comerţului, la liberalizarea schimburilor de mărfuri şi servicii. Ele influenţează alocarea
resurselor şi rezultatele activităţii economice în regiunea în care se află. Teoria comerţului
internaţional demonstrează că eliminarea barierelor vamale din cadrul ZEL conduce la creşterea
schimburilor şi specializarea în producţie, care au drept consecinţă prosperitatea colectivităţii
respective.

În general, mărfurile intrate într-o ZEL sunt supuse unor activităţi de: transbordare; transformare;
fabricare; tratare; calibrare; administrare; cântărire; sortare; depozitare; ambalare; marcare;
stocare; etichetare; expediere etc.

Zonele Economice Libere sunt amplasate pe suprafeţe de teren care aparţin statului respectiv sau
au fost expropriate legal, limitate de frontiere naturale sau artificiale, situate în imediata
apropriere a unei căi de transport (nod de cale ferată, port fluvial sau maritim, aeroport) şi prin
care se tranzitează un volum mare de mărfuri. Pe glob, distanţa medie de ZEL faţă de centrul
capitalei statului respectiv sau faţă de aeroportul cel mai apropiat este de 9-11 km.
La constituirea unei Zone Economice Libere, ţara-gazdă face diverse investiţii, a căror valoare
nu poate fi recuperată în timp scurt. Profitul firmelor străine este, de cele mai multe ori, repatriat
şi nu reinvestit local. Încasările din export ale ţării-gazdă reprezintă în majoritatea ZEL 20-40%
din valoarea totală a exporturilor acestora. Rezultă că o mare parte din valoarea exporturilor ZEL
se transferă în afară. Ponderea importurilor în desfăşurarea activităţilor ZEL este variabilă şi
depinde de gradul de integrare a acesteia în economia naţională respectivă, uneori ajungând până
la 30% din totalul cheltuielilor iniţiale de constituire.
 Din partea rămasă economiei locale, majoritatea de 70% reprezintă valoarea salariilor primite de
personalul local şi până la 25% – taxele plătite de firmele străine pentru teren, clădiri, servicii,
taxe favorizante pentru investitori. Veniturile provenite din intrări de mărfuri de provenienţă
locală sunt, în general, foarte mici. După experienţa în timp şi spaţiu, realizată în ZEL, cel mai
important avantaj al activităţilor desfăşurate constă în scutirea de impozit pe venitul obţinut din
operaţiunile desfăşurate în interiorul acesteia. Perioada minimă este de 5 ani, iar cea maximă de
20 de ani, pentru care se acordă scutiri de impozit. Se mai practică reduceri la impozitul pe venit,
reducerea totală sau parţială la impozitarea beneficiilor reinvestite (de regulă, 5 ani), iar
investitorii străini sunt scutiţi de plata impozitului pe proprietate, a impozitului pe circulaţie etc.
Alte avantaje importante oferite de ZEL constau în :
 importul de mărfuri cu scutire de taxă vamală;
 anularea controlului asupra preţului;
 angajarea liberă a forţei de muncă
 oferirea unor avantaje suplimentare privind mărimea chiriei solicitate, stabilirea termenelor de
plată etc.
Analizând funcţionarea ZEL, principalele dezavantaje constatate sunt :
 funcţionarea unor societăţi care fac investiţii mici în zonă, obţinând în schimb o rată mare a
profitului;

 posibilitatea introducerii unor produse nocive

 protecţia socială şi salariul plătit sunt, de regulă, mai reduse decât în ţara-gazdă;

 riscul nerecuperării investiţiilor efectuate de ţara-gazdă etc.

Zone economice libere din Republica Moldova

 Zona economică liberă Bălți

 Zona economică liberă Chișinău
 Zona economică liberă Tvardița
 Zona economică liberă Ungheni
 Zona economică liberă Valkaneș

Prin legislație au fost introduse unele restricții referitoare la activitatea rezidenților zonelor
libere.
În prezent, sunt permise doar trei genuri de activitate:
a) producția industrială a mărfurilor destinate exportului, cu excepția producției alcoolice;
b) sortarea, ambalarea, marcarea și alte asemenea operațiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul
vamal al Republicii Moldova;
c) genurile auxiliare de activitate (servicii comunale, de depozitare, de construcții, de alimentație
publică etc.).
Subiectul II: Investiții

Valoarea totală a investițiilor realizate în cadrul zonele libere pe parcursul întregii activități a lor,
până la data de 31 decembrie 2020, a constituit 458,9 mil. dolari SUA, sporind în anul 2019 cu
6,1% sau cu 26,2 mil. dolari SUA.

Figura 1. Valoarea investițiilor realizate în zonele economice libere de la momentul

constituirii zonei libere până în anul 2020, mil. dolari SUA

Din volumul total al investițiilor 222,3 mil. dolari SUA revin ZEL „Bălţi”, 91,4 mil. dolari
SUA - ZEL „Ungheni-Business”, 73,7 mil. dolari SUA - ZAL „Expo-BusinessChișinău”,
18,8 mil. dolari SUA - ZAL PP „Taraclia”, 19,0 mil. dolari SUA - ZAL „Tvardiţa”, 24,8
mil. dolari SUA - ZAL PP „Valkaneş” şi 8,9 mil. dolari SUA - ZAL PP „Otaci-
Business”(figura 1).
Potrivit INFOTAG cu referire la raportul Ministerului Economiei, majoritatea investiţiilor au
fost atrase de ZEL "Bălţi", 222,3 milioane de dolari, şi ZEL "Ungheni Business", 73,7
milioane de dolari. În medie, fiecare dintre cei 222 de rezidenţi ai celor şapte zone economice
libere din ţară au investit în dezvoltarea lor 118,9 mii dolari.
Volumul anual al produselor şi serviciilor prestate a depăşit 10 802 miliarde de lei, dintre care
94% sunt produse industriale. Veniturile din vânzările de produse industriale produse în zone
au scăzut cu 6,8% faţă de 2019, până la 10 225 miliarde de lei.
ZEL a produs în principal cabluri electrice pentru maşini, plăci ceramice, covoare, fire de lână
şi sintetice, mobilier, vinuri şi coniacuri. Aproape 89% din mărfuri au fost exportate.
În decursul anului, rezidenţii din ZEL au achitat taxe şi impozite de 630,9 milioane de lei,
ceea ce reprezintă cu 3,9% mai mult decât în 2019.
Dosarul INFOTAG: În Moldova există şapte zone de liber schimb: "Ungheni-Business",
"Expo-Business-Chişinău", "Bălţi", "Vulcăneşti", "Tvardiţa", "Otaci-Business" şi "Taraclia",
care au 36 de subzone. Pe parcursul anului, numărul angajaţilor în aceste zone a scăzut cu
aproape 2 mii, până la 16,2 mii, iar salariul mediu al acestora a crescut cu 2,6%, ajungând la
aproape 7,7 mii lei pe lună.
 Tabelul 1. Valoarea investițiilor în zonele economice libere (cumulativ de la începutul activităţii)

Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Valoarea investițiilor – 124,7 128,7 144,5 169,4 197,9 212,0 230,0 284,1 348,6 396,9 432,7 458,9
de la începutul
activității, mil. dolari SUA

în % faţă de anul precedent 104,0 103,3 112,3 117,2 116,9 107,1 108,6 124,0 122,7 113,9 109,0 106,1

Valoarea investițiilor – în 4,8 4,0 15,5 24,9 28,5 14,1 18,0 54,1 64,5 48,3 35,8 26,2
anul curent, mil. dolari SUA

în % faţă de anul precedent

Structura investițiilor pe zone economice libere, %

ZEL "UngheniBusiness" 28,4 24,4 25,0 29,1 28,2 29,2 28,5 24,4 21.3 19,4 19,3 19.9

ZAL "Expo- 39,1 38,1 35,0 30,6 27,2 25,6 23,7 22,7 20.1 18,3 16,6 16.1
BusinessChişinău"

ZEL "Bălţi" x 5,2 10,6 13,2 19,8 21,4 25,2 33,6 41.9 46,2 48,0 48.4
ZAL "Tvardiţa" 9,9 9,7 8,8 8,3 7,8 7,9 7,3 5,9 4.9 4,3 4,2 4.1
ZAL PP 8,4 8,5 7,9 7,9 7,6 7,2 6,9 5,7 4.8 5,1 5,6 5.4
"Valkaneş"
ZAL PP 12,1 11,7 10,4 8,9 7,6 7,1 7,0 6,0 5.1 4,5 4,3 4.1
"Taraclia"
ZAL PP "OtaciBusiness" 2,1 2,4 2,3 2,0 1,7 1,6 1,5 1,6 1.9 2,2 2,1 1.9

Figura 2. Investiții medii pe rezident

realizate în anul 2020, mii
USD/rezident
Se constată că aproape jumătate din investițiile realizate în cadrul zonelor economice libere
(48,4%), au fost înregistrate în cadrul ZEL „Bălți”.
În medie la un rezident, în anul 2020 revine o investiție realizată de circa 118,9 mii dolari
SUA. Cea mai mare valoarea a acestui indicator a fost înregistrată în ZAL „Tvardița” (207,0
mii dolari SUA), urmat de ZEL „Ungheni-Business” (187,4 mii dolari SUA), ZEL „Bălți”
(185,4 mii USD/rezident).

Activitatea de producere

Ținem să menționăm că, în zonele libere creşte ponderea activităţii industriale (excepție anii
de criză 2009 și 2020), care a devenit genul prioritar de activitate. În anul 2020 valoarea totală
a mărfurilor produse şi serviciilor prestate în zonele libere a constituit circa 10802,7 mil.
lei, din care ponderea producției industriale a constituit 94,%.

Figura 3. Evoluția venitului din vânzări a producției industriale

în zonele libere, mil. lei
Venitul din vânzările producției industriale (în prețuri curente) în total pe zonele libere în
anul 2020 s-a micșorat cu 6,8% faţă de anul precedent şi a constituit 10225,4 mil. lei. Cea mai
mare parte a producţiei industriale fabricate în zonele libere în valoare de 9388,7 mil. lei sau
91,8% a fost exportată.
În total 88,7% din valoarea mărfurilor și serviciilor produse în zonele economice libere în
anul 2020 au fost exportate, ceea ce a constituit 9577,8 mil. lei sau cu 8,1% mai puțin decât în
perioada similară precedentă. Ponderea exportului rezidenților din cadrul zonelor economice
libere din total exporturi ale economiei naționale a înregistrat 22,3% în anul 2020,
constatându-se o creștere a ponderii cu 1,08 p.p. față de anul precedent. Stocurile de producție
industrială în 2020 s-au majorat neesențial cu 0.2% în comparație cu anul 2029, cifrându-se la
559,9 mil. lei.
 Tabelul 2. Dinamica venitului din vânzări a producției industriale în zonele
libere
Indicatori 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Modificarea venitului din vânzări a producției industriale (în prețuri curente):
în % faţă de anul -20,2 43,3 42,4 17,8 20,8 27,7 10,7 10,4 49.1 53,9 7,9 -6,8
precedent
În valori absolute, - 249,6 425,7 597,3 357,4 493,0 791,9 389,1 418,4 2174,3 3559,4 799,5 742,3
mil. lei
Ponderea venitului din vânzărilor producției industriale după destinația livrărilor din venitul total din
vânzări a producției industriale:
livrate la export, % 68,3 76,5 82,1 83,5 85,0 81,1 83,2 81,8 88.4 91,3 91,9 91,8
livrate în 20,1 14,5 11,1 7,0 4,5 3,2 2,6 2,6 2,0 1,4 1,25 2.1
Republica
Moldova, %
livrate altor 11,6 8,9 6,8 9,5 10,5 15,7 14,2 15,6 9,7 7,3 6,28 6.1
rezidenţi ai zonelor
libere, %

În pofida faptului că, începând cu anul 2010 în legislaţie au fost anulate restricţiile privind
livrarea mărfurilor (serviciilor) din zonele libere pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova, din tabelul 3 se poate observa o tendinţă clară referitoare la diminuarea ponderii
livrărilor producţiei industriale pe piaţa internă ca efect al creșterii ponderii livrărilor exportate.
Tabelul 3. Ponderea venitului din vânzări a producției industriale realizat de zone economice
libere din total vânzări a producției industriale (%).

Zone libere 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
ZEL 42,1 38,8 46,1 46,7 45,8 43,0 43,6 49,3 33,3 22,7 21,1 21,4
"UngheniBusiness"
ZEL "Bălţi" x 5,6 10,8 12,1 17,2 30,5 37,6 32,2 51,2 66,6 67,7 66,9
ZAL "Tvardiţa" 15,5 17,8 12,9 22,4 18,5 11,6 4,9 4,2 2,9 1,8 2,0 2,6
ZAL PP 12,1 14,8 11,1 7,3 9,3 7,7 7,3 6,9 4,8 2,8 2,9 3,4
"Valkaneş"
ZAL "Expo- 29,0 22,8 18,8 11,3 9,2 7,2 6,5 6,9 6,4 5,8 6,0 5,1
BusinessChişinău"

ZAL PP 1,2 0,2 0,3 0,1 0,0 0,0 0,0 0,2 0,9 0 0,01 0,1
"OtaciBusiness"
ZAL PP "Taraclia" 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,2 0,5 0,3 0,3 0,5

Rezidenții zonelor libere au produs cablu electric izolat, cablaj electric industrial, articole din
cablaj electric pentru autoturisme, placi ceramice, covoare, fire de lână, fir sintetic, mobilă,
plasă din fibră de sticlă, vin de struguri, divin, salam etc.
 Totodată, în anul de raportare valoarea totală a venitului din vânzări a rezidenților care
desfășoară activitate comercială externă s-a micșorat cu 18,4% în comparație cu anul
precedent și a constituit 168,2 mil. lei.
Un alt gen de activitate permis în zonele economice libere este sortarea, ambalarea,
marcarea şi alte asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al
Republicii Moldova. Acest gen de activitate s-a desfășurat doar în ZAL „Expo-Business-
Chișinău”, valoarea vânzărilor aferente lor constituind 110,7 mil. lei, înregistrând o micșorare
de 35,4%. Această micșorare se datorează inclusiv și faptului că în anul precedent această
activitate a fost desfășurată și în ZEL ”Bălți”.
Tabelul 4. Venitul din vânzări aferent genurilor auxiliare de activitate în zonele libere

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Venitul din
vânzări pe
genuri
auxiliare de 387,
56,6 68,0 274,4 108,1 141,6 105,5 123,7 1186,9 1347,0 1122,3 297,7
activitate, 5
mil.
lei (în preţuri
curente)

în % față de 100,7 121,9 397,6 40,0 131,0 74,5 117,2 9,6 ori 113,5 83,3 34,5
anul 76,8
precedent
Printre genurile auxiliare de activitate, permise de către legislaţie, se evidenţiază activitatea
de construcţie, serviciile comunale, activitatea de arendă şi alimentaţia publică. În anul 2019
valoarea serviciilor prestate în cadrul genurilor auxiliare de activitate a însumat 297,7 mil. lei,
din care cotele preponderente revin serviciilor de arendă – 166,7 mil. lei, construcție – 56,6
mil. lei, alimentație publică – 34,8 mil. lei, servicii comunale – 15,3 mil. lei, alte cheltuieli
(servicii de consultanță, etc.) – 14,2 mil. lei.
O descreștere semnificativă de 58,5% față de perioada precedentă a înregistrat serviciile ce țin
de construcții. Astfel, descreșterea venitului din vînzări pe genuri auxiliare de activitate, se
datorează in mare parte acestui fapt.
630.9
607.3
563.5

410.4

216
176 180.4 185.5
121.9 123.6 123.1 144.8 111.6 130.1 153.5 165.2
77.1

Figura 4. Valoarea impozitelor, taxelor și altor plăți obligatorii calculate, mil lei.
Valoarea totală a impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii calculate în anul 2020 a
constituit 630,9 mil. lei sau cu 3,9% mai mult comparativ cu perioada similară a anului
precedent. Această majorare ar putea să se datoreze în mare parte modificărilor legislative,
potrivit cărora, de la 1 ianuarie 2020, sunt calculate contribuții de asigurări sociale de stat
obligatorii la acordarea tichetelor de masă.
Din valoarea totală de impozite, taxe şi alte plăţi obligatorii calculate (impozit pe venit, TVA,
contribuții de asigurări sociale, prime de asigurare medicale obligatorii, etc.), ponderea cea
mai mare revine rezidenților ZEL „Bălți” (68,0%), ZEL „UngheniBusiness” (14,9%) și ZAL
„Expo-Business-Chișinău” (10,3%).

Subiectul III : Contribuția zonelor economice libere în economia națională

Conform Legii nr.440/2001, zonele economice libere se creează în scopul accelerării
dezvoltării social-economice a anumitor teritorii şi a economiei naționale în ansamblu prin
atragerea investiţiilor autohtone şi străine, implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne,
dezvoltarea producţiei orientate spre export, aplicarea experienței avansate din domeniul
producţiei şi a managementului, și crearea locurilor de muncă. În scopul estimării contribuției
zonelor economice libere la dezvoltarea economiei naționale, s-a realizat analiza comparativă
a indicatorilor de eficiență și de rezultat înregistrați în cadrul zonelor libere cu indicatori
similari obținuți la nivel de economie națională1. Conform datelor din tabelul 6, se constată că
contribuția zonelor economice libere la dezvoltarea economiei naționale înregistrează, în mare
parte, o dinamică ascendentă.
Tabelul 6. Ponderea indicatorilor economici din zonele economice libere din valoarea
indicatorilor economiei naționale

Astfel, se observă că exporturile realizate de către rezidenții zonelor economice libere în anul
2020, înregistrează o pondere de circa 22,3% din exporturile totale ale țării. În comparație cu
perioada similară a anului precedent, acest indicator denotă o ușoară creștere de circa 1,08 p.p.

1
Activitatea de bază a rezidenților zonelor economice libere naționale se referă la producerea
producției industriale. Prin urmare, circa 15,8% din salariații antrenați în industria națională
sunt angajați în cadrul rezidenților zonelor economice libere. Circa 2,8% din salariații
economiei naționale se estimează că sunt încadrați în activitățile zonelor economice libere.
Majoritatea investițiilor realizate în cadrul zonelor economice libere sunt cele aferente
investițiilor în active imobilizate (investiții pe termen lung în mijloace fixe, inclusiv investiții
capitale, etc.). Investițiile realizate în cadrul zonelor economice au înregistrat o evoluție mai
lentă decât investițiile în active imobilizante realizate la nivel de economie națională. Astfel,
față de anul precedent ponderea s-a diminuat cu circa 0,64 p.p.
Ritmul de dinamică în 2020 față de 2019 a unor indicatori comparați din cadrul zonelor
economice libere, denotă o dinamică variată comparativ cu nivelul înregistrat pe economie
națională. Astfel, se constată că exporturile și numărul mediu de salariați, înregistrate de
zonele economice libere denotă descreșteri relative mai mici decât cele observate la nivel de
economie națională. Salariul mediu lunar al angajaților din zonele economice libere a
înregistrat în perioada de raportare o creștere mai temperată comparativ cu dinamica
înregistrată de salariul mediu lunar din sectorul real al economiei naționale. De asemenea, un
ritm de dinamică negativ au înregistrat indicatorii precum investițiile, impozitele și taxele
achitate la bugetul de stat (fără contribuțiile și primele de asigurări obligatorii și altele) avînd o
viteză de descreștere mai mare decît cea înregistrat la nivel de economie națională.

Figura 5. Ritmul de dinamică a unor indicatori din zonele economice libere și economie
națională în anul 2020 comparativ cu anul 2019 (%).

Concluzii
 • Pe parcursul anului 2019 au activat 7 zone economice libere, cu constituirea în cadrul
acestora a 2 subzone noi;
• Criza pandemică COVID-19 a afectat semnificativ activitatea rezidenților ZEL,
determinând, în perioada de raportare comparativ cu perioada similară precedentă,
micșorarea veniturilor din vânzările producției industriale cu 6,8%, reducerea cu 8,1% a
valorii mărfurilor și serviciilor produse în zonele economice libere și exportate, precum și
micșorarea activității comerciale externă cu 18,4%;
• Rezultatele economice ale zonelor economice libere naționale denotă un grad de
concentrare preponderent în cadrul a 3 zone economice libere (ZEL „Balți”, ZEL
„Ungheni-Business”, ZAL "Expo-Business-Chişinău");
• Contribuția zonelor economice libere la dezvoltarea economiei naționale deține ponderi
remarcabile;
• Indicatorii economici precum exporturile, numărul mediu de salariați și investițiile au
înregistrat dinamică negativă comparativ cu anul precedent, cu toate acestea viteza de
descreștere pentru acești indicatori este una mai mică fața de cea înregistrată în economia
națională;
• Salariul mediul lunar al angajaților rezidenților ZEL a înregistrat o dinamică pozitivă însă
cu o viteză mai mică decît cea înregistrată pentru creșterea salariul mediului lunar din
sectorul real al economiei naționale;
• Impozitele și taxele (fără contribuțiile și primele de asigurări obligatorii și altele) achitate
la bugetul de stat de către rezidenții ZEL au înregistrat o dinamică negativă, cu o viteză de
micșorare mai mare decît cea înregistrată la nivel de economie națională.

Crearea ZEL constituie un instrument eficient al politicii statului pentru atragerea investițiilor
și crearea locurilor de muncă în diverse regiuni ale statului. Efectele scontate în urma creării și
activității ZEL sunt:
- creșterea economică a regiunilor în care funcționează zonele libere;
- atragerea investițiilor autohtone și străine în sectorul de producție industrial;
- crearea unui număr mare de locuri noi de muncă;
- majorarea semnificativă a volumelor de impozite și taxe încasate și reducerea încălcărilor
fiscal
- implementarea tehnicii și tehnologiilor moderne, experienței de producție înaintată și a
managementului;
- majorarea esențială a volumelor fabricate de producție industrială pentru export;
- reducerea barierelor birocratice pentru pătrunderea pe piață a noi întreprinderi și practicarea
activității de antreprenoriat;
- reducerea economiei tenebre.
Activitatea zonelor libere trebuie să influențeze pozitiv asupra soldului balanței comerciale a
țării, ceea ce va permite de a soluționa problemele strategice de dezvoltare a economiei
regionale și naționale

Bibliografie
https://mei.gov.md/sites/default/files/activitatea_zel_in_anul_2020.pdf
http://www.infotag.md/economics-ro/291975/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Zone_economice_libere_din_Republica_Moldova