Sunteți pe pagina 1din 6

IFRIM ELENA,AMG

GRUPA 1

DEZVOLTAREA ENCEFALULUI

In sectorul extremitatii craniale a embrionului, tubul neural se largeste si


formeaza o vezicula cerebrala, subimpartita incomplet ventral in 2 teritorii:
arhencefal si deuterencefal. Foarte curand se instaleaza stadiul cu 3 vezicule
cerebrale. Vezicula anterioara poarta numele de prozencefal, cea mijlocie de
mezencefal, iar cea posterioara de rombencefal, care se continua posterior cu
tubul medular.

Ulterior, vezicula prozencefalica se imparte in telencefal si diencefal.


Rombencefalul se imparte in metencefal si mielencefal. Mezencefalul nu se
divide si astfel se realizeaza stadiul cu 5 vezicule cerebrale. Ultimele 3 vezicule
vor forma trunchiul cerebral. Telencefalul se dezvolta imens si se dedubleaza
simetric formand emisferele cerebrale.

Din telencefal se formeaza la baza, nuclei de substanta cenusie-corpii striati,


iar din peretii laterali si dorsali-paliumul sau mantaua, impartit in 2 emisfere
printr-un sant interemisferic. Histologic se constata ca (in special la mamifere)
emisferele cerebrale au substanta cenusie la periferie alcatuind cortexul, iar la
interior substanta alba. Printr-o inmugurire in partea anterioara a emisferelor
se vor forma lobii olfactivi in sens larg (lob, tractus, bulb).

Din diencefal formeaza creierul mare, predomina neuronii senzitivi, se dezvolta


veziculele optice si bulbii olfactivi pentru cele doua simturi. Diencefalul va da
nastere la:

talamus,metatalamus,subtalamus,hipotalamus

Din mezencefal se formeaza: in partea ventral-pedunculii cerebrali, iar din


tavan-tuberulii bigemeni sau tuberculii cvadrigemeni.

Din metencefal se formeaza: puntea cu cerebelul (nucleii nervilor V,VI,VII),


nucleii vegetativi lacrimali si salivari.

Din mielencefal se va forma bulbul rahidian si vor pleca nervii IX,X,XI,XII.


MIENCEFALUL

Prin evolutia mielencefalului se formeaza bulbul rahidian. La nivelul bulbului


rahidian se regasesc elementele structurale ale maduvei dar dispozitia
arhitecturala si topografica a acestora este modificata. Astfel datorita
departarilor peretilor laterali de linia mediana lama dorsala a veziculei
mielencefalice se intinde si ia forma triunghiulara. Mezenchimul suprapus si
vasele adiacente vor transforma aceasta regiune in lamina tectoria a
ventriculului IV, segmentul bulbar. Lamele fundamentale si lamele alare vor
forma planseul ventriculului IV, segmentul bulbar, ce cuprinde nucleii
somatomotori, visceromotori, somatosenzitivi si viscerosenzitivi ai nervilor
cranieni IX, X, XI, XII. Substanta alba cuprinde, intocmai ca si la maduva
spinarii, cai ascendente senzitive, cai descendente motorii, si cai de asociatie.
Canalul ependimar urmand dezvoltarea mielencefalului se largeste, este impins
posterior, ia o forma triunghiulara si formeaza segmentul bulbar al ventriculului
al IV-lea.

METENCEFALUL
Prin dezvoltarea metencefalului se formeaza puntea si cerebelul.Puntea se
dezvolta, ca si bulbul rahidian, din lamele fundamentale si partial din lamele
alare.

Din lama dorsala se va forma lamina tectoria respectiv portiunea pontina a


tavanului ventricolului al IV-lea.Nucleii zonei motorii de la nivelul lamelor
fundamentale sunt nucleii de origine ai nervilor V, VI si VII.Nucleii vegetativi
sunt: nucleul lacrimo-muco-nazal si nucleul salivator superiorNucleii senzitivi
sunt reprezentati de nucleul tractului trigeminal (V) si nucleii acustici.In luna a
IV-a la nivelul puntii apar fibrele corticospinale si corticopontine. Substanta
cenusie a substantei reticulate se dezvolta din lama dorsala, printr-o migrare a
celulelor din fanta rombica.

CEREBELUL

Se dezvolta, incepand cu saptamana a 6-a, din portiunea dorsala a lamelor alare


ale metencefalului.

Prima portiune a cerebelului care se formează este paleocerebelul care


reprezintă funcțional centrul cerebelului.

Ulterior cerebelul se dezvolta in 3 segmente: in luna a III-a se dezvolta o


formatiune dispusa median, ce se numeste vermis, in luna a IV-a apar doua mase
laterale reprezentate de emisferele cerebeloase, care se dezvolta formand
neocerebelul care asigura reglarea miscarilor voluntare sub coordonarea
scoartei cerebrale. In timp ce paleocerebelul se maturizeaza in viata
intrauterina, neocerebelul isi definitiveaza maturizarea dupa nastere. In luna a
IV-a atat pe vermis cat si pe emisferele cerebeloase apare relieful lamelar,
alcatuit din fisuri ce delimiteaza lobuli, si din santuri fine ce delimiteaza lamele
cerebeloase.

Din punct de vedere structural neuroblastii sunt dispuse pe 3 straturi: stratul


ependimar, stratul mantalei, stratul marginal. In acelasi timp se constituie
nucleii cerebelului: nucleii dintati, nucleii nodosi, nucleii emboliformi acesti nuclei
sunt situati, topografic, la nivelul emisferelor cerebeloase, nucleii fastigiali, care
sunt dispusi la nivelul vermisului.

In fazele ulterioare ale dezvoltatorilor substanta cenusie se dispune la


suprafata cerebelului in timp ce substanta alba se dispune in interior. Substanta
alba se dezvolta odata cu stabilirea conexiunilor cerebelului si formeaza 3
perechi de pedunculi cerebelosi: pedunculii cerebelosi inferiori ce realizeaza
legatura cu maduva spinarii si bulbul, pedunculii cerebelosi mijlocii ce stabilesc
legatura cu puncte, pedunculii cerebelosi superiori ce realizeaza legatura cu
mezencefalul.

MEZENCEFALUL

Se dezvolta din cea de a 3-a vezicula cerebrala.

Dezvoltarea sa este asemanatoare cu cea a segmentului medular a tubului neural.


Astfel prin dezvoltarea lamelor fundamentale si a celor alare cavitatea
ependimara devine canalul lui Sylvius.
La nivelul lamelor fundamentale se dezvolta nucleii de origine ai nervilor cranieni
III, oculomotor si IV, trohlear.

Din lamele alare se dezvolta nucleii tectali ai tuberculilor cvadrigeminali.

La sfarsitul celei de a 3-a luni se dezvolta nucleul rosu, iar din regiunea
corespunzatoare coloanelor laterale ale maduvei spinarii se dezvolta nucleii
vegetativi accesori ai nervilor oculomotori.

Substanta alba se formeaza din valul marginal, pe masura formarii cailor


descendent motorii si a cailor ascendent sensibil.

La nivelul mezenfalului acestei cai de conducere sunt concentrate, topografic, in


pedunculii cerebrali.

DIENCEFALUL

Se dezvolta din prezentefal impreuna cu telencefalul.

In diencefal si in telencefal predomina dezvoltare lamelor alare deci a neuronilor


senzitivi.

Din peretii veziculei prozencefalice se dezvolta doua organe de simt: veziculele


optice si bulbii olfactivi.

Din diencefal se dezvolta mase de neuroni senzitivi care vor constitui talamusul,
epitalamusul, metatalamusul, subtalamusul si hipotalamusul cu neurohipofiza.

Posterior se dezvolta epitalamusul si glanda epifiza.

Metatalamusul se formeaza din celule ce au migrat din masele talamice si


cuprinde corpii geniculati laterali si cei mediali alcatuiti din neuroni senzitivi ce
reprezinta statii de releu al cailor vizuale si acustice.

Din lamele alare se dezvolta nucleii talamici alcatuiti din mase de neuroni.
Talamusul devine, functional, cel mai important releu polisenzitiv ce se afla
interpus intre receptori senzitivi si cortexul cerebral.

S-ar putea să vă placă și