Fişa de lucru I

Se dă textul:
“15 iunie 1934, vineri
Am fost la şcoală pentru examenul meu de literatură franceză, dar examenul a fost
amânat pentru ziua de 19, adică în ajunul examenului de matematici. E îngrozitor ce mă aşteaptă.
Nici o zi de repaos. Câte un examen în fiecare zi. De azi până vinerea viitoare nu voi mai putea
dormi mai mult de două ore din 24, nu-mi mai rămâne un mint de visat. Trebuie să fac drumul
între şcolă şi casă şi să învă învăţ, învăţ.

Ora 2
Trebuie să învăţ şi n-am poftă. Ar trebui să mă culc puţin ca să pot învăţa apoi. Dar nu
mă pot culca. Rătăcesc de colo, colo. Nu învăţ, nu citesc, nu fac nimic.Nu sunt veselă, nu sunt
tristă.

16 iunie, 1934
Am rugat să fiu trezită la ora 4 dimineaţa. Am fost trezită, dar nu m-am sculat decât la 5.
Învăţ la engleză. Gânduri sinister, remuşcări, temeri se abat asupra-mi şi mă muncesc...

Ora 10
Engleza am lichidat-o fără catastrofă.

20 iunie
Mâine greaca şi ştiinţele naturale. Mi-e peste cap. Am terminat azi cu matematicile. Totul
a mers nici prea bine, nici prea rău. Faţă de pregătirea mea, rezultatul e uluitor.
(Jeni Acterian, Jurnalul unei fiinţe greu de mulţumit)

Cerinţe.

1. Precizează scopul textului suport .

2. Stabileşte dacă textul operează cu persoane/personaje?
3. Identifică emiţătorul conform informaţiilor din text. Identifică gradul de
implicare al acestuia în discursul realizat.
4.Numeşte tipul discursului (ficţional/nonficţional pe baza a două argumente-
referent, persoane/personaje).
5. Precizează pe baza a două argumente care este funcţia limbajului manifestată
pregnant în text .
6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileşte dacă textul este literar,
nonliterar (ce tip) sau de graniţă. Prezintă două argumente.
 Fişa de lucru II

Se dă textul:
“1.Gramatica este un ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor şi la
îmbinarea lor în propoziţii şi fraze. Din această definiţie rezultă că există douăfeluri de reguli
gramaticale, care repezintă cele douăpărţi constitutive ale gramaticii: morfologia şi sintaxa.
Morfologia cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor şi lamodificările formale ale
cuvintelor studiate pe părţi de vorbire; sintaxa cuprinde regulile privitoare la îmbinarea
cuvintelor în propoziţii şi fraze.
2. Între cele două părţi constitutive ale gramaticii există o strânsă legătură care se
manifestă în diverse feluri.
Pe de-o parte, morfologia serveşte sintaxaîn sensul că sintaxa foloseşte modificările
formei cuvintelor pentru a le îmbina între ele, pentru a exprima raporturile dintre cuvintele unei
propoziţii. Astfel, în munca e frumoasă şi frumuseţea muncii cele două forme flexionareale
cuvântului muncă îndeplinesc funcţii sintactice diferite: subiect în primul exemplu, atribut în al
doilea. Tocmai de aceea este necesar ca studiul morfologiei să nu se reducă la însuşirea formelor
cuvintelor, ci să se ocupe şi de întrebuinţarea acestor forme, de exemplu de valorile formelor
cauzale.
Pe de altă parte, morfologia se serveşte de sintaxă, întrucât flexiunea se realizează uneori
şi prin îmbinări de cuvinte, cu mijloace analitice.”
(Gramatica limbii române, Editura Academiei Române)

Ceinţe:

1. Precizează scopul textului suport .

2. Numeşte domeniul de cunoaştere abordat.
3. Identifică emiţătorul conform informaţiilor din text.
4. Prezintă tipul discursului (ficţional/nonficţional) pe baza a două argumente
(referent, persoane / personaje).
5. Selectează şase termeni din câmpul semantic al cuvântului gramatică.
6. Transcrie din text o definiţie şi trei conectori logici.
7.Pornind de la elementele identificate anterior stabileşte dacă textul este literar,
nonliterar(ce tip) sau de graniţă.
 Fişa de lucru III

Se dă textul:
“Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
TITLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de invatamant.
……………………………………………………………………………………………………..
(2) Invatamantul asigura cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutul istoric si de traditiile poporului roman.
(3) Finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, sustinute de
stiintele educatiei si practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant.
Art. 5. - (1) Cetatenii Romaniei au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamant,
indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa, nationalitate, apartenenta politica sau religioasa.
(2) Statul promoveaza principiile invatamantului democratic si garanteaza dreptul la educatia
diferentiata, pe baza pluralismului educational.

Art. 6. - Invatamantul general obligatoriu este de 8 clase. Frecventarea obligatorie a invatamantului de 8

clase inceteaza la varsta de 16 ani.

Art. 7. (1) Invatamantul de stat este gratuit.

(2) Pentru unele activitati se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prezenta lege.
(3) Invatamantul de stat este finantat de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Fondurile destinate
invatamantului sunt nominalizate distinct in bugetul de stat si in bugetele locale.
(4) Invatamantul poate fi finantat si de catre agenti economici.
(5) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si
alte surse legale.
(Legea învăţământului)

Cerinţe:

1. Precizează scopul textului suport .

2. Prezintă particularităţile de structură ale textului.
3. Identifică emiţătorul conform informaţiilor din text.
4. Numeşte tipul discursului (ficţional/nonficţional) pe baza a două argumente.
5. Stabileşte dacă limbajul utilizat este preponderent denotativ /conotativ.
6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileşte dacă textul este
literar/nonliterar sau de graniţă.
 Fişa de lucru IV

Se dă textul:
“Odaia era albă ca un culcuş de fecioară. Apusul îşi filtra agonia prin două ferestre înalte,
schiţând pe parchet două romburi de lumină portocalie, care cuprindeau picioarele patului într-o
îmbrăţişare tremurătoare.
Un miros straniu de albeaţă respirau pereţii proaspăt văruiţi şi se cernea în unde subţiri
pe măsuţa cu trei scaune din ferestre, pe soba de teracotă din colţ, pe noptiera de la căpătâiul
patului şi chiar pe jilţul de paie în care veghea sora de caritate Dafina, îmbrăcată în şorţ alb, cu
bonetă albă pe creştet şi cu o cruciulită roşie. Din unghere răsăreau umbre sfioase, cenuşii,
înaintau domol, apoi brusc, se stingeau speriate parcă de tăcerea deasă ce căptuşea odaia şi
înghiţea tic-tacul grav al penduleiatârnate deasupra calendarului, pe fâşia de zid dintre cele două
geamuri.
În ochii surorii de caritate mocnea înduioşare şi nedumerire. Compătimea pe bietul
bolnav cu toată pasiunea, mai ales de când descoperise că e victima unei drame amoroase. Era
foarte blândă şi tot atât de sentimentală. Cârlionţii aurii răzvrătiţi îi alintau obrajii rumeni şi ochii
ei rumeni, albaştri, pâlpâiau în lacrimi:”
(L. Rebreanu, Adam şi Eva)

Cerinţe:

1. Precizează scopul textului suport .

2. Stabileşte dacă textul operează cu persoane/personaje
3. Identifică emiţătorul conform informaţiilor din text.
4. Numeşte tipul discursului (ficţional/nonficţional) pe baza a două argumente.
5. Selectează şase sintagme care să evidenţieze expresivitatea textului.
6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileşte dacă textul este
literar/nonliterar sau de graniţă.
 Fişa de lucru V

Se dă textul:

“La foarte scurt timp după moartea scriitorului Octavian Paler, editura Corint a publicat
volumul lui Daniel Cristea-Enache Convorbiri cu Octavian Paler. Ceea ce cred că atrage în
principal atenţia asupra lucrării este compoziţia bizară. Aruncând o privire rapidă asupra ei nu te
poţi dumiri dacă ai la îndemână o carte-dialog (aşa cum te aştepţi pornind de la titlu) sau un
jurnal. De fapt ai în mână şi una şi alta. Tendinţa către confesiune şi atenţia permanentă pe care o
acorda mişcărilor lăuntrice îl face pe Octavia Paler  să îşi dateze de la un punct intervenţiile,
adesea neîngrădite de întrebările criticului literar Daniel Cristea-Enache. Dialogului şi notiţelor
de jurnal li se adaugă mai apoi o serie de „paranteze eseistice prin care spiritul său mereu curios
introducea noi teme de reflecţie”, după cum precizează în stilul său foarte elaborat iniţiatorul
acestor convorbiri. Zic stil elaborat deoarece căutarea, preţiozitatea, fraza uneori contorsionată a
tânărului critic contrastează puternic cu scrisul lin, cuminte, odihnitor, întru totul matur al
bătrânului Paler (care să nu uitam că trecuse de pragul vârstei de 80 de ani).Convorbiri cu
Octavian Paler, cartea în care iniţiatorul dialogurilor apare cu maximă discreţie, are în mod cert
valenţe testamentare. Debusolaţi uneori, miraţi adesea, în răspăr cu lumea nepotrivită suntem,
alături de Daniel Cristea-Enache, martorii lucidităţii unui bătrân care se apropie, printre nelinişti,
de marea trecere.  Paler invită şi în această carte la meditaţie, la introspecţie, la analiză. Este o
invitaţie călduroasă care nu merită ratată.”

(O recenzie de Paul Siladi, publicata în

„TABOR”, nr. 6, anul 2007, Cluj-Napoca si
preluata pe OctavianPaler.ro cu acordul autorului.)

Cerinţe.

1. Precizează scopul textului suport .

2. Prezintă particularităţile de structură şi compoziţie ale textului?
3. Identifică emiţătorul conform informaţiilor din text. Identifică gradul de
implicare al acestuia în discursul realizat.
4. Numeşte tipul discursului (ficţional/nonficţional) pe baza a două argumente.
5. Stabileşte dacă limbajul utilizat este preponderent denotativ /conotativ.
6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileşte dacă textul este
literar/nonliterar sau de graniţă.
 Fişa de lucru VI
Se dă textul:
DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul ............................, domiciliat in .............. str. ............ nr. ..., inculpat, .............. parte vatamata/parte
civila/parte responsabila civilmente in dosarul penal nr. ....., declar apel peste termen impotriva sentintei penale
nr. ........., din ........... pronuntata de .................. prin care ................(se enunta solutia) si va rog sa constatati ca pot
declara apel peste termen si, admitand apelul, sa pronuntati ....................(una dintre solutiile prevazute de art. 379 C.
proc. pen.).

Judecarea apelului sa se faca cu citarea intimatului ......................., domiciliat in .............., str. ............, nr. ....

Motivele apelului:

In fapt, .......................................... In drept, imi intemeiez cererea pe dispozitiile art. 365 raportat la art. 379 C. proc.
pen.

Dovada motivelor inteleg sa o fac cu ..................................

Depun prezenta in ... exemplare.

Data ...................

Semnatura reclamantului,

........................

DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .....................

(Cerere de apel)

Cerinţe.

1. Precizează scopul textului suport .

2. Prezintă particularităţile de structură/compoziţie ale textului?
3. Identifică emiţătorul conform informaţiilor din text.
4. Numeşte tipul discursului (ficţional/nonficţional) pe baza a două argumente.
5. Stabileşte dacă limbajul utilizat este preponderent denotativ /conotativ.
6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileşte dacă textul este
literar/nonliterar sau de graniţă.
 Test formativ

Textul literar Textul nonliterar

Scopul .......... Scopul.......

.............

............

.............

Referentul ......... Referentul.........

Registre lingvistice utilizate Registre lingvistice utilizate

Expresivitate........ Expresivitate......

Discurs ........ Discurs......

Operează cu:........... Operează cu......

Funcţia........... Funcţia....

Tipuri de texte nonliterare:...................

....................

.....................

.....................

Tipuri de texte de graniţă..............................................

 Anexa 1

Se dă textul:

„Cu aceastã nouã înţelegere a lucrurilor şi cu o nemãsuratã ambiţie, el putu sã vadã lumea
de la conacul pãrintesc, familia lui, în adevãrata lor luminã. Taicã-sãu, maicã-sa, cei doi fraţi,
cele douã surori ş o mãtuşã, care n-aveau altã avere decât o pensie, trãiau toţi din moşioara de la
Rastignac. Acest domeniu cu un venit de vreo trei mii de franci, legat de rodul viei, trãia în
nesiguranţa în care trãieşte orice podgorie, prin însãşi natura produsului ei. Din acest venit
trebuia sã smulgã în fiecare an o mie douã sute de franci pentru Eugene. Infãţişarea acestei
necontenite strâmtori care îi fusese cu generozitate ascunsã pânã atunc, comparaţia pe care fu
silit sã o facã între surorile lui care i se pãruserã atât de frumoase când era copil şi femeile de la
Paris, care i se arâtaserã ca nişte frumuseţi de vis, viitorul îndoielnic al acestei familii numeroase,
care nu se întemeia decât pe el, zgârcenia încordatã cu care vãzu cã se adunau cele mai
neînsemnate roade ale pãmântului, bãutura care se fãcea în casã din drojdia care rãmânea în
teasc, toate îi înzecirã dorinţa de a se înãlţa cât mai sus”.
(Honore de Blalzac, Moş Goriot)

Cerinţe.

Pornind de la textul suport scrie o compoziţie de 15-20 de rânduri în care să susţii

încadrarea acestuia în categoria celor literare/nonliterare.