SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului din fragmentul de mai jos.

SCENA a II-a
SORCOVĂ, LUCA LACRIMĂ, NASTASIA
NASTASIA (s-a oprit în prag și îngână): Ce-ntuneric!
SORCOVĂ (intră, din bucătărie, cu lampa aprinsă): … și eu care credeam că Nastasia plânge de ochii lumii
(a pus lampa pe masă) și face nuntă cu… (O vede pe Nastasia și, admirativ:) Brava! Bine-ai adus-o din
condei! Brava, Nastasio!
NASTASIA (o miră și o doare fericirea lui Ion Sorcovă).
SORCOVĂ (i se risipește entuziasmul și luptă să-l adune, râde în silă): Ei, lasă, nu te mai face n-aude-n-a-
vede, că pricepem noi! Bănuiam eu! Bănuiam eu că pui ceva la cale!... E bine ce faci! Merită! Un ucigaș
ca el…
NASTASIA (a tresărit): Care… el?
G. M. Zamfirescu, Domnișoara Nastasia

Fragmentul din Domnişoara Nastasia, de G. M. Zamfirescu, este un text dramatic care prezintă o
secvenţă dintr-o scenă în care are loc un schimb de replici între două personaje. Dialogul dramatic este
însoţit de o serie de notaţii ale autorului (didascalii) care se adresează deopotrivă actorilor, regizorului în
vederea montării spectacolului, dar şi cititorului pentru înţelegerea acţiunii şi pentru conturarea
personajelor.
Notaţiile „s-a oprit în prag”, „intră, din bucătărie” şi „a pus lampa pe masă” evidenţiază mişcarea
scenică a personajelor şi contribuie la înţelegerea acţiunii. Verbul „îngână” se referă la componenta
paraverbală a comunicării şi redă modul de rostire a replicii. Alte didascalii au rol în construcţia
personajelor. De exemplu, evidenţiază relaţiile dintre ele – „admirativ”, „o miră și o doare fericirea lui
Ion Sorcovă” – sau redau starea lor de spirit: „i se risipește entuziasmul și luptă să-l adune, râde în silă”,
„a tresărit”.
Astfel, notaţiile autorului completează dialogul dramatic, contribuind la înţelegerea acţiunii, a
conflictului şi la caracterizarea personajelor.