Paris

—  Capitala Franței  —

Ville de Paris

În sensul acelor de ceas: Muzeul Luvru, Arcul de

Triumf, spre La Défense, Panorama Parisului de pe

fluviul Sena cu podul Pont des Arts și Turnul Eiffel

Drapel
Stemă

Poreclă: La ville lumière

Motto: Fluctuat nec mergitur

Paris

Paris (Franța)

Poziția geografică

Coordonate: 48°51′24″N 2°21′3″E

Țară  Franța

Regiune Île-de-France

Cod INSEE 75056

Cod INSEE 75

Atestare secolul al III-lea î.Hr. 

Numit după Parisii[*]

Subdiviziuni 20 Arondismente

Guvernare
  - Primar Anne Hidalgo (Partidul Socialist, 5

aprilie 2014)

Suprafață[2]

 - Oraș 105,4 km²

Altitudine 28 m.d.m.

Populație (2007)[1]

 - Oraș 2.193.031 locuitori

 - Densitate 24.948 loc./km²

 - Urbană 10.142.825 locuitori

 - Metropolitană 12.672.000 locuitori

Fus orar CET (+1)

 - Ora de
CEST (+2)
vară (DST)

Cod poștal 75116

Prefix telefonic 1

Localități înfrățite

 - 17 orașe înfrățite listă

Prezență online

Paris este capitala și cel mai mare oraș din Franța. Orașul este traversat de fluviul Sena, în nordul
Franței, în mijlocul regiunii Île-de-France (cunoscută și ca regiunea Paris). Orașul în limitele sale
administrative (cele 20 de arondismente) este în mare parte neschimbat din anul 1860, având o
populație de 2.211.297 locuitori (ianuarie 2008), iar zona metropolitană Paris are o populație de
12.089.098 locuitori (ianuarie 2008). Este una dintre cele mai populate zone
metropolitane din Europa. Parisul a fost unul dintre cele mai mari orașe ale lumii occidentale pentru
aproape 1000 de ani, înainte de secolul al XIX-lea și cel mai mare oraș din lume între secolele XVI-
XIX.
Parisul este astăzi unul dintre cele mai mari centre economice și culturale din lume, iar influența
sa politică, educativă, divertisment, mass-media, modă, știință și arte contribuie la considerarea sa
drept unul dintre cele mai importante orașe din lume.[3][4][5][6] Acesta găzduiește sediul mai multor
organizații internaționale, cum ar fi: UNESCO, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică, Camera Internațională de Comerț sau informalul Club Paris. Parisul este considerat
unul dintre cele mai verzi[7] și mai locuibile[8] orașe din Europa. De asemenea este unul dintre cele
mai scumpe.[9][10].
Paris și regiunea Paris, cu 552.1 miliarde € în 2009, produc mai mult de un sfert din produsul intern
brut al Franței.[11] Conform estimărilor pentru 2008, aglomerația din Paris este cea mai mare din
Europa[12] sau al doilea cel mai mare[13] pol economic urban european și al șaselea ca mărime din
lume[14]. Regiunea Paris are cea mai mare concentrație de studenți (în învățământul superior)
din Uniunea Europeană[15], este prima în Europa în ceea ce privește capacitatea de cercetare și
dezvoltare [15] și este considerată una dintre cele mai bune regiuni din lume pentru inovație[16]. Cu
aproximativ 17 milioane de turiști străini anual,[17] Paris este cel mai vizitat oraș din lume. Parisul și
regiunea sa conțin 3.800 de monumente istorice și patru Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO.[15]

Etimologie
Numele Paris derivă de la primii săi locuitori, tribul galic cunoscut ca Parisii. Orașul era
denumit Lutetia (mai complet, Lutetia Parisiorum, „Lutetia Parisii-lor”), în perioada romană între
secolul I și al VI-lea, dar în timpul domniei lui Iulian Apostatul (360-363) numele orașului a fost
schimbat în Paris.[18]
Se crede că numele provine de la numele tribului Parisii care provine din cuvântul galic parisio care
înseamnă „oameni muncitori” sau „meșteșugari”.[19]
Parisul are multe porecle, cea mai cunoscută fiind „La Ville-Lumière („Orașul Luminilor”),[20] nume
care se datorează în primul rând faimei orașului pentru faptul că era un centru de educație și al
ideilor în epoca iluminismului și mai târziu datorită adoptării iluminatului stradal.[21] De la mijlocul
secolului al XIX-lea Parisul este cunoscut sub numele de Paname,[22] în argoul parizian.
Cântărețul Renaud a popularizat termenul în rândul generațiilor tinere în albumul din
1976 Amoureux de Paname („Îndrăgostit de Paname”).
Locuitorii Parisului sunt cunoscuți în limba română ca „parizieni” și în limba franceză
ca Parisiens (Pronunție în franceză: /paʁizjɛ/̃ ). Parizienii sunt adesea numiți peiorativ Parigots (Pronunție în
franceză: /paʁiɡo/), un termen folosit pentru prima dată în anul 1900 , de către cei care trăiau în afara
[23]

regiunii Paris.

Istorie
Île de la Cité și Île Saint-Louis

Nucleul istoric al Parisului este Île de la Cité, o insulă mică locuită în antichitate de tribul parisiilor
(parisii în latină), care întemeiaseră în zonă un mic sat de pescari. Astăzi cea mai mare parte din
insulă este ocupată de impresionantul Palais de Justice și de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula
este conectată cu sora sa mai mică, Île Saint-Louis, care este ocupată de edificii construite
în secolul XVII și XVIII. Caracteristicile majore ale Parisului sunt cheiurile străjuite de copaci de-a
lungul Senei - în special malul stâng cu vânzătorii ambulanți de cărți (faimoșii buchiniști), podurile
istorice care traversează Sena, celebrele bulevarde precum Champs-Élysées precum și numeroase
alte clădiri și monumente reprezentative, dintre care multe sunt înscrise în Patrimoniul Umanității
stabilit de UNESCO.
Parisul a fost ocupat de un trib galic până când au ajuns aici romanii în 52 î.Hr.. Invadatorii se
refereau la ocupanții anteriori ai orașului ca parisii, însă au numit orașul Lutetia, care înseamnă „loc
mlăștinos”, „loc argilos” (din lutum, „lut”). Aproximativ cincizeci de ani mai târziu orașul s-a extins și
pe malul stâng al Senei, în actualul cartier latin, și a fost numit "Paris".
Ocupația romană s-a încheiat în 508, când Clovis I a făcut orașul capitala
dinastiei Meroviengienilor a francilor. Invaziile vikingilor din secolul IX au obligat parizienii să
construiască o fortăreață pe Île de la Cité. În cursul uneia dintre invazii, Parisul a fost cucerit de
către vikingi, sub conducerea lui Ragnar Lodbrok, care a primit o recompensă uriașă pentru a pleca
pe 27 martie 845. Slăbiciunea ultimilor regi Carolingieni a dus la creșterea puterii conților
Parisului. Odo, Conte de Paris a fost ales ca rege al Franței de către lorzii feudali, în timp ce Carol al
III-lea avea pretenții la tron. Până la urmă, în 987, Hugo Capet, conte de Paris, a fost ales de lorzii
feudali după moartea ultimului urmaș carolingian.
În cursul secolului al XI-lea orașul s-a întins pe malul drept al Senei. Secolele XII și XIII, care includ
domnia lui Filip al II-lea Augustus (1180-1223), sunt notabile pentru creșterea orașului. Drumurile
principale au fost pavate, primul Luvru a fost construit ca fortăreață și mai multe biserici, inclusiv
catedrala Notre-Dame, au fost construite sau începute. În anul 1160 se înființează la Paris școala
superioară de filozofie și teologie, care în anul 1253 devine universitatea "Sorbona", după numele
fondatorului ei Robert de Sorbon (1201-1274). Între cei mai renumiți profesori ai Universității din
Paris s-au numărat Albertus Magnus, Bonaventura, Toma de Aquino și Meister Eckhart. În cursul
secolului al XIII-lea ai multe școli de pe malul stâng au fost unite în cadrul Sorbonei. În Evul
Mediu Parisul a prosperat ca centru intelectual și comercial, cu o întrerupere temporară în timpul
epidemiei de ciumă din secolul XIV. În anul 1622 episcopia Parisului a devenit Arhidieceza de Paris.
Sub domnia regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, regele Soare, de la 1643 la 1715, reședința regală
s-a mutat la Versailles.
Revoluția franceză a început cu luarea cu asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintre conflictele
din anii următori au avut loc între Paris și zonele rurale ale Franței.
În 1870 războiul franco-prusac s-a încheiat cu un asediu al Parisului și al Comunei Parisului, care s-
a predat în 1871 după o iarnă de foamete. Turnul Eiffel, cel mai cunoscut simbol al Parisului, a fost
construit în 1889 într-o perioadă de prosperitate cunoscută ca La Belle Époque.

Populație istorică
 1801:543.000
 1831: 714.000
 1851: 1.053.000
 1881: 2.240.000
 1901: 2.661.000
 1926: 2.871.000
 1968: 2.590.771
 2007: 2.193.031[1]
Paris: evoluția demografică între 1801 and 1926
1801 1851 1881 1926
547 800 1 053 000 2 240 000 2 871 000

Administrație
Parisul este un departament al Franței (Paris, 75), parte din regiunea Île-de-France. Parisul este
împărțit în douăzeci de arondismente. Aceste arondismente sunt numerotate în spirală, cu primul
arondisment în centrul orașului.
Până în 1964, departamentul 75 era "Seine", care conținea orașul și suburbiile înconjurătoare.
Schimbarea acestei organizări a dus la crearea a trei noi departamente care formează un inel în
jurul Parisului, deseori numite la petite couronne (coronița): Hauts-de-Seine, Seine-Saint-
Denis și Val-de-Marne.
Primul primar ales din epoca modernă a fost Jacques Chirac, ales în anul 1977. A fost succedat de
către Jean Tiberi (1995–2001), apoi Bertrand Delanoë (2001–2014). Actualul primar este Anne
Hidalgo, aleasă 5 aprilie 2014.

Geografie
Este situat în partea central-nordică a țării, pe fluviul Sena, în aval de confluența acestuia cu Marna.
Suprafața sa este de 1450 de km pătrați.
Altitudine: min. 28 m; max. 131 m. Înălțimea Parisului variază din cauza dealurilor în mai multe
arondismente:

 Montmartre - 130 metri peste nivelul mării

 Belleville - 35 metri peste nivelul mării
 Ménilmontant
 Buttes-Chaumont
 Passy
 Chaillot
 Montagne Sainte-Genevieve
 Butte-aux-Cailles
 Montparnasse (dealul a fost nivelat în secolul al XVIII-lea)

 Transport
Parisul este deservit de două aeroporturi: Orly, la sud de Paris, și Charles de Gaulle, la nord de
Paris, situat în localitatea Roissy-en-France, unite de linia B a rețelei RER.
Parisul este dotat cu o rețea densă de metrou, numit Métro. De asemenea, orașul este străbătut
de RER (Rețeaua Expresă Regională), ce face legătura între diferitele departamente din jur, și în
zonele periferice de tramvai. În plus există o rețea de căi ferate: din cele 6 gări pariziene pleacă
zilnic trenuri pentru navetiști, trenuri naționale și TGV-uri (Train à Grande Vitesse)
(numit Thalys sau Eurostar pentru Belgia, Olanda, Germania, respectiv Marea Britanie).
Orașul este și nodul principal al rețelei de autostrăzi și este înconjurat de o șosea largă circulară
numită Boulevard Peripherique. Intrările și ieșirile de pe Peripherique sunt numite "Portes" (porți),
fiindcă acestea corespund cu porțile orașului. Majoritatea acestor porți au parcări unde neriveranii
sunt sfătuiți să-și lase mașinile. Traficul parizian este renumit pentru încetineală și pentru pericolul
pentru integritatea caroseriei. Primăria a luat măsuri pentru fluidizarea traficului în comun (autobuze,
taxi-uri), creând culoare speciale pentru acestea.

Monumente și clădiri
 Turnul Eiffel - simbolul Parisului.
 Arc de Triomphe - monument din centrul Place de l'Étoile, comemorând victoriile Franței și
onorând pe cei care au murit în luptă.
 Les Invalides - Muzeu și loc de veci pentru mulți soldați francezi și pentru Napoleon.
 Conciergerie - închisoare foarte veche unde mulți membri ai regimului monarhic au stat înainte
de moartea lor la revoluția franceză.
 Palais Garnier, sediul Operei din Paris.
 Catedrala Notre-Dame, pe Île de la Cité
 Biserica Saint-Merri, supranumită „Notre Dame la petite”, monument din secolul al XII-lea
 Clădirea Samaritaine - galerii comerciale de la începutul secolului XX.
 Sorbonne - universitate faimoasă, fondată în Evul Mediu.
 Statuia Libertății - o versiune mai mică a statuii din portul din New York pe care Franța a dăruit-o
Statelor Unite în 1886.
 Pantheonul din Paris - biserică și mormânt al celor mai mari personalități ale Franței.
 Sainte-Chapelle, capelă din secolul al XIII-lea.
 Église de la Madeleine - biserică
 Place des Vosges - piață din districtul Marais creată în timpul domniei lui Henric al IV-lea
Muzee
 Luvrul - un muzeu enorm care găzduiește foarte multe opere de artă, inclusiv pictura Mona
Lisa și statuia Venus din Milo.
 Muzeul Orsay - un muzeu de artă găzduit într-o gară din secolul XIX convertită, și care conține
în special opere impresioniste.
 Centrul Georges Pompidou, cunoscut și ca Beaubourg - o clădire neobișnuită care găzduiește
muzeul de arte moderne și un centru cultural cu o mare bibliotecă publică. Lângă această
clădire se află și atelierul Constantin Brâncuși.
 Musée Rodin - o mare colecție de opere ale celui mai celebru sculptor francez.
 Musée du Montparnasse în vechea reședință a artistului Marie Vassilieff de la Avenue de Maine
nr. 21, detaliază istoria comunității artistice din Montparnasse.
 Musée Cluny, cunoscut și ca Musée National du Moyen-Age, găzduiește o mare colecție de artă
și obiecte din Evul Mediu, inclusiv ciclul de tapiserii Doamna cu licornul.
 Musée Picasso
Cartiere, străzi și alte zone
 Montmartre - zonă istorică pe o colină, unde se află și Basilique du Sacré-Cœur și care este
faimoasă și pentru cafenelele și atelierele multor artiști importanți.
 Champs-Élysées - faimoasă stradă din lume, un bulevard de obicei plin de turiști.
 Rue de Rivoli - magazine elegante pentru turiști; mergând către Place de la Bastille se poate
vedea și Opera din Paris.
 Place de la Concorde - piața din care pornește Champs-Élysées, cunoscută în trecut ca Place
de la Revolution, locul obeliscului și al ghilotinei.
 Place de la Bastille - actuală piață, este locul unde se afla Bastilia până la Revoluția Franceză.
 Montparnasse - zonă istorică de pe malul stâng al Senei, faimoasă pentru ateliere, restaurante
și cafenele; aici se află și turnul Montparnasse de la al cărui al 56-lea etaj (196m) se poate
admira o superbă priveliște a Parisului. Sau puteți urca pe terasa aflată la 210m de unde, în
zilele senine, se poate privi la 40 km depărtare. În apropiere este și Gara Montparnasse,
important nod feroviar și de metrou.
 Cimitirul Pere Lachaise - unul dintre cele mai populare obiective pariziene, conține mormintele
multor francezi faimoși, cât și ale unor oameni faimoși din toată lumea, care au ajuns să trăiască
în Franța (inclusiv români).
 Cimetière de Montmartre
 Cimetière de Montparnasse
 Cimetière de Passy
 Les Halles - zonă comercială care include și un nod important de metrou.
 Le Marais - zonă șic de pe malul stâng al Senei cu două comunități numeroase, homosexuală și
evreiască.
 Cartierul latin - unde se găsesc Pantheonul și Sorbonne.
Viața de noapte
 Le Lido - cabaret de pe Champs-Élysées faimos pentru spectacolele exotice și unde, ca soldat
american în permisie cu niște prieteni, Elvis Presley a dat un concert ad hoc.
 Bal du Moulin Rouge, Le Crazy Horse Saloon, Les Folies Bergère - cluburi de noapte faimoase.
În aglomerarea urbana
 Disneyland Resort Paris - parc de distracții din estul orașului.
 La Défense - complex major comercial, de birouri și teatre; tot aici este amplasat și Grande
Arche.
 Palatul de la Versailles - fostul palat regal în orașul Versailles din sud-estul Parisului (23 km).
Cea mai mare atracție turistică a Franței.
 Bazilica Saint Denis - catedrală gotică și necropolă a monarhilor francezi, aflată la Saint Denis,
în nordul Parisului.

Evenimente
 iulie 1789 - Asaltul Bastiliei
o Familia regală este forțată să revină din Versailles la Paris
 1814 - Parisul ocupat de armatele celei de-a șasea coaliții, după căderea lui Napoleon
 1815 - Parisul este ocupat din nou, de data aceasta de către a șaptea coaliție, după trecerea
celor o sută de zile.
 1855 - Expoziția Universală din 1855
 1856 - Are loc Congresul de la Paris
 1867 - Expoziția Universală din 1867
 19 septembrie, 1870 - începe asediul Parisului de către armata prusacă. Va dura până la 28
ianuarie 1871
 28 ianuarie, 1871 - Cade Comuna din Paris
 1878 - Expoziția Universală din 1878
 1889 - Expoziția Universală din 1889 - Turnul Eiffel
 1900 - Expoziția Universală din 1900
o Este inaugurat Metroul din Paris în iulie (la început o singură linie, ce străbătea Parisul de la
est (Porte de Vincennes) la vest (Porte Maillot).
 1925 - Expoziția Internațională de Arte Decorative și Industriale moderne din 1925
 1931 - Expoziția Colonială Franceză din 1931
 13 iunie, 1940 - Naziștii intră în Paris
 1968 - revoltele studențești din 1968 în Paris, combinate cu o serie de greve ale muncitorilor din
țară amenință să dea jos guvernul Charles de Gaulle.
 1999 - Deschiderea Bibliotecii Naționale Franceze