IAC anul I / 2009-2010

UAUIM / Catedra de Istoria & Teoria Arhitecturii

IAC | Introducere în arhitectura contemporan

observaii examen februarie 2010
criterii de notare ale subiectelor

I. Postmodernismul reia elemente de vocabular

i sintax ale limbajului arhitectural clasic. Explicai recursul
postmodernismului la tradiia clasic? Construii-v rspunsul cu ajutorul exemplelor!

Observaii preliminare:
- subiectul privea în principal chestiunea limbajului arhitectural (dup cum reiese din enun)
i nu problema urban.
Chiar dac prezentarea introductiv a problemelor urbanistice a fost apreciat
i, cu atât mai mult, au fost punctate
legturile dintre problema urbanistic
i cea a limbajului arhitectural, rspunsurile care s-au limitat la discutarea
condiiei ora
ului funcionalist
i critica acestuia au fost depunctate ca ocolind subiectul propriu-zis al întrebrii;
- un rspuns complet nu poate eluda o scurt prezentare a limbajului promovat de MM,
i îndeosebi, a Stilului
Internaional ca variant srac
i simplificat a primului.

Astfel, critica acestui limbaj se coaguleaz în jurul unei idei principale – responsabilitatea modernismului pentru
anihilarea legturii cu istoria prin respingerea culturii
i a tradi iilor locale. Astfel, vocabularul formal promovat de
acesta recurge la forme repetitive a cror semnifica ie (dac exist) nu se las îneleas decât în sfera restrâns a
culturii de specialitate. Limbajul MM nu se raporteaz la istorie sau la context, este greu de asimilat de ctre
societate, nu exprim nimic omului de rând.
Conform observaiilor lui Charles Jencks (The Language of Postmodern Architecture, 1977) arhitecturii moderniste
i se repro
eaz:
1˚ lipsa de comunicare: inabilitatea ei de a vorbi într-un limbaj (fr cuvinte) inteligibil
i interpretabil, capabil s
comunice oamenilor semnificaii legate de scopul cldirii în discuie;
2˚ abstractia excesiva: incapabil s propage mesaje simbolice în anii 1970-80 arhitectura modern era descris în
mod curent ca inexpresiva
i plicticoas pentru c nu miza pe “complexitate
i contradictie” (Robert Venturi,
Complexity and Contradiction in Architecture, 1966);
3˚ absenta memoriei, ruptura cu istoria.

Pandantul criticilor lui Jencks sunt condiiile pe care acesta le reclam arhitecturii postmoderne:
1˚ arhitectura trebuie s fie capabil s comunice, s fie îneleas de toi oamenii, nu numai de “speciali
ti”;
2˚ cldirea este îneleas ca “purttoare de semnificaie”
i îndreapt atenia ctre o dimensiune mai profund a
disciplinei;
3˚ cldirea trebuie s fac referin la istorie, deci la ceea ce exist în jurul ei, natural
i construit.

De aceea, postmodernismul face apel la limbajul clasic – mai uor de în eles (atât de oamenii de specialitate, cât i
de oamenii de rând). Larga rspândire a limbajului clasic îi confer autoritatea tradiiei
i posibilitatea reînnodrii cu
aceasta. În acela
i timp, tot prin rspândirea sa în ora
ele istorice europene, dar nu numai, vocabularul clasic
reprezint contextul fizic în care noua arhitectur trebuie s se încadreze: înelegerea
i preluarea vocabularului su
formal reprezint în acest sens
i o reorientare teoretic în sensul considerrii edificrii ca proces continuu, evolutiv

i lent, încadrat în mod constructiv în durata lung a istoriei,

i mai puin în termenii radical revoluionari ai MM.

Exemple posibile: Strada Novissima, Charles Moore, James Stirling, Hans Hollein, Philip Johnson etc.

I. De ce spunem c Mi
carea Modern este mai mult decât un stil? Care este relaia Mi
crii Moderne cu
Stilul Internaional?

Observaii preliminare (
i nu numai):
- subiectul este compus din dou întrebri complementare. Rspunsurile care au privit doar una dintre cele dou au
fost depunctate în consecin;
- rspunsurile pertinente (cuprinse ad litteram în cursul tiprit) ar fi discutat în cazul primei întrebri dilemele
privind definirea arhitecturii moderne
i ar fi punctat felul în care termenii asociai (funcionalism, raionalism, Stil
Internaional) împing spre o înelegere reductiv a MM care o separ de programul su de avangard
i de rdcinile
ei profesionale, politice
i sociale mult mai adânci. În acest sens, definirea MM ca stil oculteaz importana
momentului pentru definirea unor noi moduri de a face
i de a gândi arhitectura,
i trimite explicit strict ctre o
revoluie formal;

1
 IAC anul I / 2009-2010
UAUIM / Catedra de Istoria & Teoria Arhitecturii

- în ceea ce prive
te a doua întrebare, rspunsul trebuia s puncteze legtura istoric dintre expoziia de la MoMA
i
curatorii ei (Philip Johnson
i H-R. Hitchcock)
i cartea care i-a urmat, intitulat chiar The International Style.
Demersul de sistematizare al celor doi autori a caracteristicilor generale ale noii arhitecturi observate, odat îneles
ca dogm de aplicat în practica arhitectural, devine restrictiv
i srac. Acestea sunt caracteristicile generale care vor
fi preluate
i folosite pân la epuizare îndeosebi în practica arhitectural post-belic, conducând, în final, la
falimentul teoretic al modernismului.
Astfel, mi
crile de avangard împreun autointitulate Mi
carea Modern, prin întâlnirile diver
ilor reprezentani
(Weissenhof Siedlung)
i constituirea unei instituii comune care s reprezinte, s promoveze
i s dezbat
arhitectura modernist (CIAM-urile) – toate aceste etape au participat la conturarea
i afirmarea prin expozitia The
International Style, a unei aparente unitati stilistice. În aceasta, cutrile insistente ale unui nou stil – cel care urma
sa reprezinte valorile lumii moderne – s-au oprit asupra unui numr restrâns de asemnri morfologice
i asupra
câtorva principii sintactice slabe, definite mai ales prin negarea celor clasice. Odat gsit, Stilul Internaional a fost
preluat
i folosit pân la epuizare – cu precdere dup cel de-al doilea Rzboi Mondial – pierzând în final caracterul
inovator
i revoluionar care caracterizase avangardele
i începuturile interbelice ale practicii profesionale moderne.

Vezi de asemenea cursul tiprit/online capitolele:

III Marea schimbare. Mi
carea Modern
B. Arhitectura modern, rspuns la mutaiile secolului XIX
3. Dileme privind definirea arhitecturii moderne
4. O definiie mai comprehensiv
5. Termeni asociai – confuzii terminologice
C. Mi
carea Modern. Moment de fractur
7. Nuclee ale MM
8. Pretenia demiurgic
i universal a MM

II. Care au fost momentele când se folose

te în edificarea Bucuretiului un limbaj arhitectural derivat din
tradiia clasic? Plasai în timp
i caracterizai succint perioada (sau perioadele) istoric identificat! Da i
exemple!

Este vorba de trei mari perioade:

- de la sfâr
itul sec.18, începutul sec.19 pân la primul Rzboi Mondial – primele preluri din tradiia clasic ca
importuri stilistice diverse
i concomitente, accentuate dup 1831 prin importul con
tient
i programatic al
eclectismului de factur Beaux-Arts;
- 1945-1956 – negarea limbajului modernist ca decadent în perioada stalinist. Limbajul realist-socialist, “coninut
socialist în forme naionale”, continu linia de cutari stilistice mai conservatoare;
- 1974-1989 – ultima parte a conducerii Ceau
escu constituie o perioad în care un alt dicteu politic, “neo-stalinist”
ridic din nou problema unui “stil naional”.

Dincolo de detaliile care puteau completa acest rspuns în sensul caracterizrii perioadei
i a exemplelor care puteau
fi aduse în discuie ca argumente (conform cerinei) motivul principal de depunctare la acest subiect a constat în
caracterul su incomplet: nu toate cele trei perioade au fost corect identificate.

II. Care au fost momentele când se folose

te în edificarea Bucuretiului un limbaj arhitectural derivat din
MM? Plasai în timp
i caracterizai succint perioada (sau perioadele) istoric identificat! Da i exemple!

Este vorba de alte dou perioade:

- anii 1930 – preluarea limbajului modernist, mai ales la nivel morfologic (mai puin sintaxa). Modernismul
interbelic românesc este o reac ie la neoromânesc i marcheaz o alt fa a dorinei de sincronizare cu Occidentul.
Ptrund primele elemente, dar doar la nivel de cldire/fa ad (nu ora);
- anii 1960 – limbajul Stilului Internaional devine oficial – sub semnul economicitii
i al raionalitii. Acest
“modernism tutelat” se bazeaz pe critica din considerente economice a realismului socialist. În aceste condi ii
modernismul introdus prin filtrul autoritii sovietice este adoptat la o scar nemaiîntâlnit care mizeaz
i pe
principiile urbanismului liber (ansamblurile Balta Alb, Dr. Taberei).

Dincolo de detaliile care puteau completa acest rspuns în sensul caracterizrii perioadei
i a exemplelor care puteau
fi aduse în discuie ca argumente (conform cerinei) motivul principal de depunctare la acest subiect a constat în
caracterul su incomplet: nu au fost corect identificate ambele perioade.

2
 IAC anul I / 2009-2010
UAUIM / Catedra de Istoria & Teoria Arhitecturii

subiect comun
Facei o paralel între proiectul manifest Plan Voisin (Le Corbusier)
i proiectul de reurbanizare a
Chandigarh-ului (Rodrigo Perez de Arce)!

Subiectul miza o cunoa

terea
i înelegerea celor dou proiecte a
a cum au fost prezentate la curs. În acest sens,
cazul cel mai frecvent de rspuns incomplet a fost cel care nu proba cunoa
terea exemplelor specifice
i se
mulumea s enune principiile generale ale urbanismului liber
i, respectiv, criticarea acestuia din perspectiv
postmodern.

A
adar a fost apreciat o scurt descriere a Plan Voisin – demolarea Parisului de la nord de Sena, construirea
imobilelor curciforme etc. (posibil de pus în relaie cu principiile urbanismului liber)
i o scurt decriere a
organizrii de la Chandigarh în viziunea lui Le Corbusier: centrul politic
i administrativ separat de zonele de locuit,
împarirea acestora în sectoare, urbanismul centralizat ca gest auctorial de trasare a unui ora
ex nuovo etc.

Proiectul de reurbanizare al lui Rodrigo Perez de Arce vizeaz revenirea la un ora tradiional în sensul unei
succesiuni de sedimente, de straturi i interven ii ce îmbog esc peisajul urban.
Perez de Arce propune trei tipuri de transformri în cadrul unui proces unitar, menit s îmbine vechiul cu noul:
reciclarea elementelor arhitecturale, reaproprierea ruinelor i a fragmentelor de esut urban, preluarea limbajului
clasic în transformarea cldirilor locuite.
Prin aglomerarea cu noi construc ii, se reiau tipologiile esutului tradi ional (strad, insul, pia ). Spa iul capt noi
valen e – public, semipublic, privat. “Obiectele autosuficiente” ale lui Le Corbusier se întrezresc între cldiri, sau
sunt puse în eviden  de pie e sau deschideri largi între insule.
În acest sens, Perez de Arce adaug un al doilea strat peste proiectul lui Le Corbusier, deopotriv în sensul
interveniei unui al doilea autor, cât
i al interveniei distanate în timp de fondarea iniial – Chandigarh se
apropie în acest fel din start de condiia ora
ului tradiional de a fi o acumulare de intenii creatoare
separate în timp în straturi distincte de intervenie.

3