Sunteți pe pagina 1din 22

Pereti structurali de beton armat

1) Pereti – Elemente de constructii de suprafata, plane sau curbe, cu


doua dimensiuni predominante (lungime si inaltime in raport cu grosime)

- sunt supusi preponderent la compresiune

Compresiunea este efectul simultan a doua forte egale si de


semn contrar care actioneaza asupra unui corp solid pe
aceeasi directie in sens convergent, avand tendinta de a-l
scurta.

- sprijina (se descarca) pe fundatii, pe alti pereti, pe grinzi, pe stalpi si


chiar pe plansee.

- Pe pereti sprijina (se incarca de la) alti pereti, grinzi, stalpi si


plansee.
Din punct de vedere al rolului structural, peretii pot fi:

-pereti neportanti (purtati);

-pereti autoportanti – au fundatii proprii si isi sustin


propria greutate. Pot fi amplasati la subsol, la parter, la
constructiile fara subsol sau pe mai multe niveluri la peretii de
inchidere ai halelor industriale.

Din punct de vedere al rolului functional, peretii pot fi:

-pereti de inchidere;

-pereti de compartimentare;

-pereti pentru protectie contra incendiilor.

Exigentele la care trebuie sa raspunda peretii sunt:

-rezistenta si stabilitate;

-izolare fonica;

-izolare termica;

-izolare impotriva apei si a aerului;

-rezistenta la foc;
Din punct de vedere al formei in plan, peretii pot fi:

-pereti izolati-necuplati (dreptunghiulari cu sau fara


bulbi, la unul sau ambele capete);

-sisteme deschise de pereti cuplati (pereti dispusi


perpendicular-talpi);

-sisteme inchise de pereti (tuburi simple sau multiple).

Din punct de vedere al golurilor, peretii pot fi:

- pereti plini;

- pereti cu goluri izolate sau dispuse aleator;

- pereti cu unu sau mai multe siruri de goluri suprapuse.

gol mic - gol fereastra de baie

gol mijlociu - gol usi interioare

gol mare - gol usi- fereastra, gol interior fara


buiandrug.

2) Pereti structurali de beton armat

Peretii structurali sunt solicitati si dimensionati la incarcari in


planul lor
Actiunea - orice cauza capabila de a produce intr-o constructie stari
de solicitare mecanica.

Actiunile sunt reprezentate in calcule prin incarcari in cadrul carora


sunt definite sisteme de forte, deplasari impuse si deformatii
impiedicate.

Actiunile ce solicita peretii din b.a. pot fi:

Forte;

-Verticale

-Repartizate

Repartizate de volum (greutate proprie)

Repartizate liniar (efectul planseelor)

-Concentrate

Actiunile grinzilor, greutatea elementelor de


fatada

-Orizontale

Repartizate de volum (forte reale seismice)


Repartizate liniar (presiunea vantului)

Concentrate (forte seismice conventionale)

Deformatii impiedicate;

-curgerea lenta a betonului

-contractia betonului

-variatiile de temperatura

Deplasari impuse;

-cedari de reazeme.

Din punct de vedere al tehnologiei de realizare, peretii din b.a. pot fi:

- pereti monolit; realizati cu cofraje fixe

realizati cu cofraje mobile


(glisante, pasitoare)

- pereti prefabricati;
Prevederi constuctive

-Peretii portanti din b.a. se realizeaza din beton de clasa


C12/15÷C25/30.

-Grosimea minima a peretilor portanti din b.a. este g ≥ 150 mm si b ≥


Hg / 20;

15cm. (monoliti) si 12cm. prefabricati.

-Armaturi utilizate PC60, PC52, OB37 si STNB

-Dimensiunea bulbilor
hp ≥ 250 mm si hp ≥ 2b

-Dimensiunea talpilor

ht ≥ 150 mm si ht ≥ He/4

-dispunerea diafragmelor din beton armat

Pentru a se evita realizarea unor structuri cu centrul de greutate


mult distantat de centrul de rigiditate, si astfel evitarea efectelor de torsiune
generala, diafragmele de beton armat se vor pozitiona simetric fata de axele
de simetrie si cat mai aproape de contur. Se va evita realizarea unor centre
de rigiditate locale, falsa simetrie si dispunerea nefavorabila.
(*) – Clasa minima de beton conform standardului SR EN 206:2002 este C 8/10;

(**) – Clase de rezistenÆa la compresiune conform NE 012-1999 care nu se regasesc in SR EN


206:2002

CALCULUL PERETILOR STRUCTURALI DIN BETON


ARMAT
- Zona cea mai solicitata a peretilor portanti din b.a. se afla la baza lor.

- Distributia eforturile la baza unei diafragme este prezentata in figura


urmatoare.

Incarcare gravitationala uniforma

N= Σqi
σN=N/Ab
Ab= gx 1

Incarcare gravitationala neuniforma

N= Σqi
ΣN=N/Ab
Ab= gx 1
Incarcare din vant

pv=
qvxd

Incarcare din seism


- coeficient seismic global corespunzator modului
de vibratie r;

- coeficient de importanta a constructiei in functie de


clasele de importanta;

- coeficient functie de zona seimica de calcul a


amplasamentului;

- coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibratie,


functie de compozitia spectrala a miscarii seismice pe
amplasament;

- coeficient de reducere a actiunii seismice tinand seama


de ductilitatea structurii, de capacitatea de redistributie a
eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de
rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de
amortizare a vibratiilor, altele decat cele asociate structurii
de rezistenta;

- coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem


cu un grad de libertate corespunzator modului propriu r;

- rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga


structura (determinata in gruparea speciala de incarcari);
Si = S

Incarcare generala

G =Gp +
Σq
M =FxH
σG= G/Ab
σM= M/Wb
σ = σG± σM

Pereti din zidarie


Dimensiunea caramizilor este:

• Caramida plina (CP) 63 x 115 x 240 STAS 457-80

• Caramida cu goluri verticale (GVP) STAS 5185/2-80


88 x 140 x 290

183 x 240 x 138

183 x 180 x 365

88 x 115 x 240

188 x 240 x 290

1. Tipuri de zidarii (Cod de proiectare pentru structuri de zidarie,


indicativ 'CR6-2006”

- ZNA zidarie simpla / nearmata – zidarie care nu contine suficienta


armatura pentru a fi considerata zidarie armata.

- ZC Zidarie confinata - zidarie prevazuta cu elemente pentru


confinare de beton armat pe directie verticala (stalpisori) si
orizontale (centuri).

- ZC + AR Zidarie confinata si armata in rosturile orizontale –


zidarie confinata la care, in rosturile orizontale, sunt prevazute
armaturi in cantitate suficienta

- ZIA zidarie cu inima armata – perete alcatuit din doua ziduri


paralele avand spatiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu
mortar de beton, cu sau fara legaturi mecanice intre straturi.

- ZUC zidarie de umplutura asociata cadrelor

- Pereti de zidarie de umplutura nestructurali.

Grosimea minima perete structural de zidarie tmin=240mm.

Hetajtmin ≤ 12 ZNA

Hetajtmin ≤ 15 restul
2. Teserea caramizilor.

Se urmareste evitarea creerii unor rosturi verticale. Diferitele forme de


asezarea caramizilor se exprima prin raportul de tesere.

-l/h ≥ 0.8

valoarea minimal/h = 0.4

adicasuprapunerea va fi cel putin ¼ din lungimea caramizii.

3. Marca caramizilor si a mortarelor

Inaltime Nr. Marci minime de caramizi si de mortar in functie de gradul de protectie


a constr. nivelur antiseismica a constructiei
i
H (m) n 6 7 8 9
Marca Marc Marca Marc Marca Marc Marca Marc
caramid a caramid a caramid a caramid a
a morta a morta a morta a morta
r r r r
H<4 1 50 10 50 10 50 25 75 50
4<H<9 3 75 25 75 25 75 50 100 50
9<H<12 4 75 25 100 25 100 50 - -
12<H<1 5 100 25 100 50 - - - -
5

4. Inaltimea si numarul de niveluri

Gradul de protectie Inaltimea (H) in metri si numarul de niveluri (n) pe


antiseismica categorii de structuri
Tip fagure Tip celular Tip sala
H n H n N
6 15 5 15 4(5) 12
7 15 3 12 3(4) 10
8 12 4 10 3 8
9 9 3 7 2 -

5. Lungimea tronson pentru un teren de fundare normal

Tip de planseu Grad de protectie antiseismica


6 7 8 9
a)Planseu prefabricat sau prefabricat cu 50 50 50 50
suprabetonare
b)Panouri sau semipanouri monolitizate 60 60 50 40
c)Fisii prefabricate cu bucle monolitizate 60 50 50 -
d)Fisii prefabricate fara bucle sau grinzi cu 60 50 - -
corpuri de umplutura fara suprabetonare

6. Distanta maxima admisa intre peretii structurali si aria maxima


apanourilor de pereti.

Tip Inaltimea Nr Distanta maxima lmax in m.


planseu maxima a maxim
constr. de Aria maxima Amax in m2
niveluri
Grad seismic
6 7 8 9
a,b 4 1 14/18 12/40 10/36 8/28

6 3 12/42 12/36 10/32 6/18

16 5 12/36 10/32 - -
c 4 1 12/40 10/36 8/28 -

9 3 10/36 10/32 6/21 -

15 5 10/32 8/28 - -
d 4 1 8/30 6/21 - -

9 3 8/24 6/18 - -

45 5 6/18 - - -
8.Dimensiunile minime ale plinurilor de zidarie

Caracteristici si pozitia plinurilor Pozitia UM Marimea in functie de gradul


peretelui 6 7
<9m 9-15m <9m 9-1
Aria plinurilor peretilor in Exterior % 2.5 3.5 3.5 5
sectiune orizontala pe fiecare din
cele doua directii principale in +
raport cu aria construita
interior
Suma latimilor plinurilor de Exterior % 40 45 45 5
zidarie raportata la lungimea
totala a peretelui respectiv Interior % 65 70 70 7
Latimea plinurilor de zidarie Exterior m 0.90 1.20 1.20 1.
simpla
0.75 1.00 1.00 1.
-de colt

-intermediar
Latimea plinurilor de zidarie interior m 0.75 1.00 1.00 1.
simpla
sa
-la margine
1/2h
-intermediar
SISTEM FAGURE

Pereti desi. Celula separa incaperile principale ale cladirii.

Se recomanda la constructiile pe terenuri sensibile.

Hnivel ≤ 3.2m.

Distanta intre pereti ≤ 5.00m.

Aria celului ≤ 25m2.

SISTEM CELULARI

Pereti relativ desi. Celula separa unitatile functionale ale cladirii.

Hnivel ≤ 4.00m.

Distanta intre pereti ≤ 9.00m.

Aria celului ≤ 75m2.

DIMENSIUNILE SPALETILOR
(a1+a2+a3)/l ≥ 5%-6% pereti exteriori

(a1+a2+a3)/l ≥ 7%-8% pereti interiori

lungimea de plinuri pe o directie / lungimea constructiei pe aceeasi


directie.

at1+(b+c)t2+(d+e)t3 ≥ 5-6%AB

Arie de plinuri pe o directie / aria constructiei pe aceeasi directie.

ACESTE VERIFICARI SE FAC PE FIECARE DIRECTIE IN


PARTE.

Pozitia centurilor.

-la nivelul fiecarui planseu

-la cote intermediare (intre plensee), la constructii cu pereti rari si la


constructii de tip sala pentru a se respecta suprafata maxima a unui
spaletin
Pozitia stalpisorilor.

-la capetele libere ale fiecarui perete

-de o parte si de alta a fiecarui gol cu suprafata mai mare de 2.5m2.

-la toate colturile si intrandurile de pe contur.

-in lungul peretelui a.i. distanta intre stalpisori sa nu depaseasca 4m


(celular) 5m(fagure).

-la intersectia zidariilor daca cel mai apropiat stalpisor se afla la mai
putin de 1.50m.

- in toti spaleti care nu au lungimea minima prevazite de norme.

MANSARDE

Mansarda nu se considera etaj daca sunt indeplinite concomitent


urmatoarele conditii.

1)Densitatea minima a peretilor 6%

at1+(b+c)t2+(d+e)t3 ≥ 6%AB

2)Pereti perimetrali nu depasesc 1.25m.

3)Peretii de compartimentare foarte usori.

4)Sarpantele de lemn nu dau impingeri in peretii perimetrali.

5)Zidaria peretilor mansardei sunt confinati.

6)La partea supeioara prezinta centuri din b.a.