Sunteți pe pagina 1din 2

Blocaje în comunicare

şi modalităţi de prevenire a acestora

Prof. Miclău Maria


Gg. Şc. „Tudor Vladimirescu”, Şimian
Secţiunea: Metode de depăşire a barierelor în comunicare

Comunicarea interpersonală este caracteristica cea mai importantă a omenirii şi cea mai
mare realizare a sa. Este abilitatea oamenilor de a transforma vorbele fară noimă în cuvinte, prin
care ei sunt capabili să-şi facă cunoscute dorinţele, ideile şi sentimentele.
Este un proces deosebit de complex de care depinde „structura reuşitelor, miracolelor sau
dezastrelor umane".
Nu suntem singuri. Suntem fiinţe sociale, trăim împreună, avem nevoie unii de alţii.
Comunicăm ca să: ne cunoaştem, ne împărtăşim emoţiile, schimbăm informaţii, construim relaţii.
Profesorul clasic, personaj sobru şi autoritar, distant şi sever, doct şi infailibil, care
„predă" un set de cunoştinte, apoi „pretinde", examinează şi notează. Arma sa cea mai de temut
este catalogul şi uneori alte sancţiuni care au scopul de a obţine ceea ce vrea de la elevi. În plan
educativ mânuieşte, cu uşurinţă data de repetie, un set de principii morale seci şi dogmatizate
cărora elevii trebuie să li se supună. Acest model intercalează în relaţia profesor-elev o distantă
ca „de la cer la pamânt", comunicarea fiind univocă, de la profesorul care ştie aproape totul, la
elevul care nu ştie aproape nimic. Acest profesor nu va coborî niciodată din „sfera sa înaltă", va
fi misterios şi greu accesibil şi asta pentru că este nepregătit pentru o relaţie de comunicare cu
elevii. El nu are puterea de a se racorda la problemele elevilor, de a lăsa la o parte inhibiţii şi
false pudori.
Profesorul democratic, cel mai bun dintre profesori, este reformator, va cere „formaţie şi
nu informaţie", se va implica într-o relaţie permisivă şi democratică, deschisă şi amicală cu
elevii. Între aceştia se instaurează un climat de comunicare liberă, deschisă şi complexă. Acest
model de profesor va şti să „coboare ştiinţele din empireu", va şti să-şi momească elevii cu o
retorică a utilităţii practice, a aplicaţiilor multiple şi neaşteptate ale disciplinei sale. Va şti să
înlăture riscurile pe care le presupune relaţia de comunicare apropiată cu elevii: familiarismul şi
eroarea în formularea soluţiilor şi sfaturilor date elevilor.
Blocajele comunicării pot avea o asemenea intensitate, încât între informaţia transmisă şi
mesajul perceput să existe diferenţe vizibile. Comunicarea ineficientă cauzează singuratate,
conflicte, probleme în familie, insatisfacţii profesionale, stres psihologic, boli fizice şi chiar
moartea, atunci când comunicarea este complet întreruptă.
Modalităţi de ameliorare a comunicării
• utilizaţi mesaje adresate la persoana I (limbajul responsabilităţii), focalizate pe ceea ce
simte emiţătorul şi pe comportamentul interlocutorului, prevenind astfel reacţiile defensive în
comunicare; procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emoţiile şi descrie
comportamentele fără a face evaluări şi atacuri la persoană;
• fiţi spontan în exprimarea opiniilor personale, încercaţi să nu vă impuneţi punctul de
vedere. Manipularea este o forma de comunicare care transmite mesajul de non-acceptare şi
neîncredere în deciziile luate;
• ascultaţi cu atenţie, ascultatul activ este o modalitate de a asculta şi a răspunde care
duce la îmbunătăţirea inţelegerii reciproce şi la depăşirea obstacolelor în comunicare.
Comunicarea empatică conţine mesaje de înţelegere, compasiune şi afecţiune faţă de interlocutor;
• evitaţi stereotipurile şi prejudecăţile deoarece conduc la opinii negative despre ceilalţi,
sunt cauzele unor acţiuni şi emoţii negative, duc la discriminare, violenţă şi genocid;
• lăsaţi interlocutorului posibilitatea de a face o evaluare negativă a acţiunilor sau
atitudinilor sale, critica nu duce neaparat la schimbarea celeilalte persoane;
• utilizaţi mesaje care să ajute interlocutorul în găsirea de alternative, posibilităţi de
rezolvare a unei situaţii. Deseori sfatul este perceput de cealaltă persoană ca o insultă la
inteligenta sa, ca o lipsă de încredere în capacitatea persoanei respective de a-şi rezolva singură
problema;
• evitaţi ameninţările, insistând în aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei
probleme/situaţii veţi genera sentimente negative;

BIBLIOGRAFIE
1. Abric, J., Psihologia comunicării, Editura Polirom, Iasi, 2002;
2. Baban, A., Consiliere educaţională, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001.

S-ar putea să vă placă și