1 . IGIENA AERULUI
- conţine un strat de azot format de acţiunea razelor ultraviolete, care protejează suprafaţa
pământului de acţiunea razelor ultraviolete;
1
- vaporii de apă lipsesc.
Apoi urmează heterosfera - un strat care începe de la mezopauză şi se întinde până la 2000
km. Se caracterizează prin:
După unele clasificări, mai departe este exosfera - până la 3000 km, apoi magnetosfera - până
la 5000 km.
Dintre toate zonele atmosferei, troposfera are influenţa cea mai mare asupra organismului.
4. Unii factori fizici din atmosferă determină particularităţile climaterice ale diferitelor zone
geografice și acţionează în mod indirect asupra organismului uman.
2
Aerul atmosferic se caracterizează printr-o serie de fenomene şi procese fizice care
acţionează permanent asupra organismului. Aceste fenomene sunt denumite factori fizici
ai aerului.
Aceşti factori fizici sunt: temperatura, umiditatea, presiunea atmosferică, fenomenele
electrice, aeroionizarea, câmpul magnetic etc
Temperatura aerului suferă variaţii atât zilnice, cât și lunare sau anuale. Aceste variaţii se
datoresc variaţiilor de intensitate a radiaţiei solare şi căldurii emanate de sol. Temperatura
aerului este influenţată de anumiţi factori ai mediului, ca de exemplu:
- existenţa suprafeţelor de apă, deoarece timpul de încălzire între apă şi sol este diferit;
- nebulozitatea atmosferei;
2. Temperatura aerului are acţiune şi asupra poluării atmosferei prin curenții de aer verticali şi
orizontali.
5. Regimul de temperatură al unei zone geografice sau al unui climat favorizează un anumit
tip de morbiditate, astfel temperaturile scăzute generează afecţiuni respiratorii, iar cele
crescute determină maladii digestive, infecţioase şi, în special, parazitare.
3
Pentru a-şi menţine constantă temperatura normală, corpul omenesc trebuie să piardă
permanent, în medie, o cantitate de căldură echivalentă cu cea produsă concomitent în
procesele metabolice din organism.
În general, corpul omenesc poate fi privit în mediul său ambiant ca o incluziune mai
caldă, care cedează în jur din căldura sa.
Prin umiditatea aerului,un alt factor fizic, se înţelege cantitatea de vapori de apă care
se află în aerul atmosferic. Aceştia provin, în cea mai mare parte, din evaporarea apelor de
suprafaţă şi din straturile superficiale ale solului, de pe plante şi din respiraţia animalelor şi
din unele procese tehnologice.
Dacă umiditatea relativă este mică, sub 30%, apare uscăciunea aerului. În acest caz se
observă o evaporare intensă a umidităţii mucoaselor căilor respiratorii superioare, provocând
senzaţia de uscăciune a bronhiilor, faringelui etc.De asemenea, creşte pierderea apei prin
procesul de transpiraţie şi respiraţie.
Dacă umiditatea relativă este mare, peste 60-70%, este redusă termoliza şi cu atât mai
mult, cu cât este mai mare temperatura aerului, deci, termoreglarea este influenţată negativ.
Când temperatura aerului este scăzută, umiditatea este mare, termoliza creşte, și în acest caz
căldura se pierde prin iradiere şi convecţie.
4
neuropsihice. Influenţa mişcării aerului asupra metabolismului termic se manifestă prin
mărirea pierderilor de căldură, mai întâi toate pe seama convecţiei, deoarece aerul care se
mişcă îndepărtează de corp cele mai apropiate straturi încălzite, iar locul lor este ocupat de o
altă masă de aer.
Curenţii de aer din exteriorul încăperilor au, de obicei, o intensitate mai mare şi aceștia
caracterizează clima teritoriului.
În igienă, curenţii de aer au mare importanţă atât prin acţiunea care o exercită asupra
schimbului de căldură dintre organism şi mediu, cât şi prin faptul că influenţează clima şi
participă la realizarea fenomenelor de impurificare şi autopurificare a aerului rece.
Aerul pur este teoretic un amestec de gaze și anume, oxigen și azot în proporție de ¼.
În realitate este un amestec de gaze format din Azot( 78-79 %,) Oxigen( 20-21 %), Dioxid de
Carbon( 0,03-0,04 %) și alte gaze: argon, neon, ozon etc.
Prin actul respirator se modifică compoziția aerului și cantitatea de vapori de apă, aerul
5
Nu considerăm atmosfera poluată decât în măsura în care substanțele prezente în
1. Suspensiile din aer, care cuprind poluanții dispersați în aer, sub forma de substanțe
în stare de agregare lichidă sau solidă.
Sursele de poluare a atmosferei se pot clasifica în: surse naturale și surse artificiale sau
- erupțiile vulcanice
- erodarea solului
- procesele de combustie
- transporturile
- procesele industriale
6
Din punct de vedere al efectului(acțiune) direct, agenții poluanți pot fi clasificați în
următoarele grupe:
- poluanți iritanți
- poluanți asfixianți
- poluanți sistemici
- poluanți cancerigeni
- poluanți fibrozanți
- poluanți alergizanți
Poluanții iritanți - sunt reprezentați de gaze iritante și suspensii. Efectul lor dominant se
realizează la nivelul aparatului respirator putând produce întoxicații acute cu leziuni ale
mucoasei oculare și ale căilor respiratorii.
Se poate constata : creșterea semnificativă a mortalității, sau alți iritanți pot duce la agravarea
bronșitei cronice.
Efectele cronice care apar sunt: bronșitele cronice, emfizemul pulmonar, astmul bronșic.
Poluanții asfixianți - cuprind acele substanțe al căror efect patogen predominant îl reprezintă
hipoxia sau anoxia, prin blocarea centrilor respiratori, ai transportului sau utilizării oxigenului
în procesele metabolice.
Poluanții fibrozanți – cuprind grupe de substanțe care, pătrunse în plămân, determină reacții
7
Poluanții alergizanți – sunt responsabili de creșterea frecvenței bolilor alergice și în mod
deosebit a alergiilor respiratorii. Factori alergizanți sunt polenul, produșii volatili, praful din
casă, toate acestea dezvoltă astmul bronșic.
1. Măsuri legislative:
- Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sănătății populației, cuprinde sarcinile și obligațiile
rețelei sanitare în acest domeniu.
3. Dezinfecția aerului
4. Educația sanitară să fie inițiată de timpuriu, acasă în familie, în mediul școlar, la medicul de
familie, în cadrul diferitelor workshop-uri pe această temă la care ar trebui să participăm toți
oamenii, cât mai des, sau chiar și din surse mas-media.
8
Criteriile de calitate a aerului urmăresc evitarea poluării, deci limitarea concentrațiilor din
atmosferă sub pragul la care se produce alterarea stării de sănătate.
Aerul joacă un rol epidemiologic important constituind calea de transmisie pentru un număr
9
- Temperatura aerului
- Umiditatea aerului
- Radiațiile ultraviolete
Unii bacili au o rezistență relativ mare (bacilul Koch și Difteric), alții au o rezistență scăzută
(virusul rujeolei-Paramixovirus).
- Ventilația
- Curățenia
- Dezinfecția aerului
Clima este definită ca totalitatea factorilor fizici și biologici caracteristici pentru o anumită
regiune și care acționează asupra omului. Ceea ce caracterizează clima sunt factorii
meteorologici.
În grupul mare al acestora trebuie făcute diferențieri între noțiunile de climă și vreme.
Clima este reprezentată de suma factorilor care caracterizează din punct de vedere
meteorologic un teritoriu (temperatură, precipitații, umiditate, vânt, etc). Are stabilitate foarte
mare un timp și suferă modificări apreciabile.
În zona polară –se constată un număr redus de boli infecțioase (foarte mulți
microbi,bacterii,virusuri nu rezistă la temperaturi foarte scăzute), care se manifestă sub forme
grave.
În zona temperată - sunt frecvente bolile microbiene și cele virotice, bolile reumatismale și
inflamatorii și bolile cronice și degenerative.
AUTOPURIFICAREA AERULUI
10
• Mecanisme de autopurificare:
- factori meteorologici
- factori topografici
- vegetația
- suprafețele de apă
- elementele urbanistice
• Inversie termică-se produce atunci când la altitudine există un strat de aer mai cald (mai ales
toamna și la sfarșitul iernii) și curenții verticali nu se mai produc;
Noul coronavirus detectat în China este strâns legat de virusul SARS din 2003 și pare
să aibă caracteristici similare. Potrivit experților ECDC, virusul poate provoca simptome
11
ușoare, asemănătoare gripei, dar și boli severe, precum pneumonia. Persoanele cu afecțiuni
cronice existente par să fie mai vulnerabile la complicații. Afecțiunile preexistente raportate
până acum includ hipertensiunea arterială și alte afecțiuni cardiovasculare, diabet zaharat,
afecțiuni hepatice și alte boli respiratorii.
-Tuse
1.Spălați-vă des pe mâini cu apă și săpun timp de 20 de secunde. In cazul în care nu aveți la
indemână apă sau săpun, folosiți o soluție pe bază de alcool.
2. Acoperiți-vă gura și nasul cu un servețel de unică folosință când tușiți și strănutați. Aruncați
servețelul după fiecare utilizare și spălați-vă pe mâini. In cazul în care nu aveți la îndemână un
șervețel, tușiți sau strănutați în pliul cotului.
3. Evitați pe cât posibil contactul strâns cu persoanele care au febră și tușesc. Mergeți la
medic dacă aveți febra, tușiți și aveți dificultăți de respirație.
ATITUDINEA RESPONSABILĂ
Fiecare dintre noi poate contribui pentru a împiedica răspândirea virusului. Respectarea
indicațiilor de autoizolare pentru persoanele care au călătorit în zone cu risc și limitarea
contactului social pe cât posibil, sunt măsurile de baza pe care le putem lua cu toții.
Medicamentele antivirale sau antibioticele se iau doar cu recomandare medicală. Informează-
te doar din surse oficiale si nu răspândi informații neverificate.
IN SPAȚII PUBLICE
Evitarea zonelor aglomerate. Nu îți atinge nasul, ochii și gura dacă nu ți-ai igienizat mâinile în
prealabil. Evită să tușești sau să strănuți în palme, alege pliul cotului sau un servețel de unică
folosință. Incearcă să limitezi contactul cu persoane care prezintă semne de infecție. Folosește
masca de protecție , obligatoriu dacă prezinți simptome sau intri în contact cu persoane
bolnave. Spală-te pe mâini de îndată ce este posibil cu apă și săpun timp de 20 de secunde.
IN MIJLOACELE DE TRANSPORT
12
Evită pe cat posibil orele de vârf. Dacă te afli într-un mijloc de transport în comun încearcă să
păstrezi distanța de cel puțin 1 metru față de ceilalți pasageri. Incearcă să apelezi la metode
alternative de transport: bicicleta sau trotineta. Poartă cu tine o soluție de dezinfectat mâinile
și spală-te pe mâini de îndată ce este posibil.
LA BIROU
Aerisește și igienizează biroul și suprafețele din jur cu dezinfectant pe bază de alcool. Evită pe
cât posibil să atingi suprafețele comune și să dai mâna cu alte persoane. Ai grijă la igiena
mâinilor, spală-te des cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde. Amână pe cât posibil
călătoriile. Evită întâlnirile sau folosește mijloacele de comunicare la distanță. Izolează-te
dacă ai simptome de răceală sau gripa.
Autoizolare timp de 14 zile dacă ai călătorit în zone cu risc chiar dacă nu prezinți simptome.
Anunță medicul de familie dacă ești în autoizolare, sună medicul de familie dacă ai o
suspiciune sau dacă ai simptome asociate unei afecțiuni respiratorii.
Sună la 112 dacă ai fost în contact cu un pacient cu coronavirus sau dacă ai simptome.
Așteaptă sosirea ambulanței pentru a te transporta la centrul de boli infecțioase unde medicul
infecționist va stabili diagnosticul, efectuarea testului anticovid, eventual internarea sau
izolarea la domiciliu.
Bibliografie curs
www.who.int
www.cnscbt.ro
www.ecdc.europa.eu
Teme
Fiecare va face 2 referate cu teme diferite, pentru care va primi astfel 2 note și 1 notă la
stagiul practic.Referatele le veți trimite pe adresa de email carmenzinastoica@yahoo.com și
le veți prezenta la curs. Prezentarea referatului 10 minute max. , eventuale discuții pe baza
referatului.
13