UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ

Ingineria și managementul afacerilor în industrie

Referat
INDICATORI DE URMĂRIRE A PROIECTELOR

Prof. Univ. Dr. Ing. Corneliu Neagu

Managementul Operational al Proiectelor 2

Master Anul II

Semestrul I

Masterand : Dragos Ionut Dima

Anul universitar 2020 - 2021

INDICATORI DE URMĂRIRE A PROIECTELOR

 1. Urmărirea duratei activităţilor
Una dintre metodele utilizate pentru urmărirea încadrării activităţilor în duratele planificate
este Metoda Derivei Avansărilor (MDA).

2. Urmărirea avansării tehnice

Urmărirea duratei activităţilor asigură o vizualizare externă a acestora, care nu permite
determinarea procentului de produs realizat. De aceea, pe lângă urmărirea duratei, se impune şi
urmărirea avansării tehnice a activităţilor, respectiv a cotei parte din produs realizat până la
punctul de avansare analizat.
Evaluarea avansării tehnice se face astfel:
 cu prilejul unui punct de avansare oarecare i, se măsoară cantitatea de muncă
consumată de resursă (de exemplu, - zilepersoană, ore-maşină etc.) până la momentul
respectiv;
 la punctul de avansare respectiv, se estimează sarcina necesară pentru a termina
activitatea analizată; este vorba, în fond, de restul de sarcină ce urmează a fi cheltuit,
pe care îl notăm cu R
 suma Ci+Ri, exprimată în costuri, reprezintă bugetul reevaluat al activităţii
respective, la punctul de avansare i (sau estimarea curentă a bugetului).
 Avansarea tehnică (ATi) poate fi definită ca raportul dintre cumul Ci şi estimarea
curentă Ci+Ri
Urmărirea avansării tehnice se bazează pe metrici de avansare specifice fiecărei activităţi
în parte (de exemplu, nr. de bolţuri rectificate). Avansarea proiectului, în ansamblu, este
rezultatul avansării tuturor activităţilor componente.

3. Norma C şi indicatorii săi

La începutul deceniului 1980-1989, trei mari ordonatori de credite pentru proiecte din SUA –
Departamentul Energiei (Department of Energy), Departamentul Apărării (Department of
Defense) şi NASA (National Aeronautic and Space Administration) au definit un cadru comun
de urmărire a avansării proiectelor. Acest cadru s-a concretizat prin elaborarea normei C/SCSC
(Cost/Schedule Control System Criteria).
Norma C se sprijină pe trei indicatori fundamentali:
 BALP (Bugetul Alocat Lucrărilor Planificate)
 BALE (Bugetul Alocat Lucrărilor Executate)
 BRLE (Bugetul Real al Lucrărilor Executate)

4. Reprezentarea grafică a indicatorilor normei C

În abcisă se ia durata previzională a proiectului, împărţită în perioade semnificative (jaloane
cheie). În ordonată se prezintă cumulul cheltuielilor previzionale, perioadă după perioadă, în
unităţi monetare (sau în sarcini). Ordonata ultimului punct al curbei reprezintă bugetul
previzional total alocat proiectului. Curba însăşi arată distribuţia acestui buget în timp. Această
curbă este denumită, datorită alurei sale, curba în S a proiectului. Cu cât panta tangentei la curbă
este mai mare, cu atât cheltuielile în perioada respectivă sunt mai importante.
Cu prilejul fiecărui punct de avansare (sfârşit de perioadă) se trece pe grafic cumulul
cheltuielilor reale (BRLE).
 5. Evidenţierea abaterilor
Reprezentarea, pe acelaşi grafic, a indicatorilor normei C, permite evidenţierea a trei
categorii de abateri: de producţie, de costuri şi de durate.
Abaterea de producţie reprezintă exprimarea în costuri a lucrărilor restante până la data
punctului de avansare. Această abatere se determină ca diferenţă între ordonatele curbelor BALP
şi BALE.
Abaterea de costuri reprezintă diferenţa dintre costul lucrărilor efectuate şi costul de referinţă
ce corespunde punctului de avansare. Dacă curba BRLE este situată deasupra curbei BALE
atunci lucrările efectuate până la punctul de avansare, costă mai mult decât a fost planificat. Cu
alte cuvinte, proiectul prezintă o derivă de la bugetul planificat.
Abaterea de durată, spre deosebire de celelalte două anterioare, se măsoară pe direcţia
abscisei. Semnificaţia acestei abateri este următoarea:
Ordonata curentă a curbei BALE exprimă cheltuielile cumulate, prevăzute iniţial, pentru
lucrările ce s-au realizat până la punctul de avansare curent.
Pe curba BALP acest cumul corespunde, de regulă, unei alte date. Diferenţa dintre această
dată şi cea a punctului de avansare curent reprezintă tocmai abaterea de durată.

6. Metoda indicilor de realizare a proiectului

Cu ajutorul celor trei indicatori, BALP, BALE şi BRLE, se poate determina, în orice
moment, atât modul în care a fost îndeplinit programul planificat, cât şi modul în care au fost
cheltuiţi banii alocaţi pentru program.
Măsura în care a fost îndeplinit programul înseamnă a compara “ce am planificat să fac“
(BALP) cu “ce am făcut“ (BALE).
Dacă “ce am făcut“ este mai mult decât “ce am plănuit să fac“, înseamnă că ne aflăm înaintea
programării (proiectul este în avans). Invers, dacă “ce am făcut“ este mai puţin decât “ce am
plănuit să fac“, atunci ne aflăm în urma programării (proiectul este în întârziere).
Îndeplinirea programului planificat poate fi determinată cu ajutorul a două variabile: VP
(Variaţia Programării) şi IRP (Indicele de Realizare a Producţiei).