Sunteți pe pagina 1din 38

PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.

”NATUR BRAVO” 201


0

I.INTRODUCERE

1.1.DESCRIEREA ECONOMICO-GEOGRAFICA A LOCALITATII


1.1.1.Aşezarea geografică.

Primele ştiri despre aşezările raionului coboară la anii de domnie a lui


Alexandru cel Bun, care dăruieşte vornicului său Ivan Cupcici trei locuri pustii
pentru întemeierea noi sate. În anul 1439, la 15 iulie a fost pusă temelia aşezării
Veadineţ. Conform recensământului anilor 1772-74, în Edineţ erau doar 15
gospodării agricoli mari. În anul 1793 este atestată prima biserică. Raionul Edineţ
este situat în partea de nord a Republicii Moldova. Teritoriul lui cu suprafaţa
932,91 km2 este străbătut de auto magistrala Odesa-Brest. În partea de nord
raionul se mărgineşte cu raionul Ocniţa, la est – cu raionul Donduşeni, la vest –
raionul Briceni şi România, la sud – cu raionul Rîşcani. Suprafaţa totală a raionului
Edineţ constituie 93,2 mii hectare:

-terenuri agricole, inclusiv: arabil, vii, livezi: 62,3 mii hectare constituie terenuri
agricole, din care 59,1 hectare teren arabil, 0,03 mii hectare vii şi 2,8 mii hectare
livezi.

1.1.2.Populaţia.

1
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
Numărul populaţiei, conform recensămîntului din anul 2004, constituie
84072 persoane, inclusiv: în localităţile urbane – 25847 persoane, rurale – 58225
persoane. Populaţia economic activă o constituie 56,0 mii persoane.

1.1.3.Structura administrativ-teritorială.

Raionul Edineţ include 49 localităţi, organizate în 32 primării ale oraşelor


şi satelor (comunelor). În raion sunt 2 oraşe: Edineţ şi Cupcini, 11 comune –
Bleşteni, Brătuşeni, Burlăneşti, Cepeleuţi, Constantinovca, Cuconeştii Noi,
Hincăuţi, Parcova, Rotunda, Ruseni, Zăbriceni.

1.1.4.Situaţia social-economică şi financiară.

Raionul Edineţ, în complexul dezvoltării naţionale a Republicii Moldova, se


prezintă ca un raion agrar-industrial. Suprafaţa agricolă a raionului constituie
74556 ha. Economia, Agricultura, Industria Pe teritoriul raionului (conform
situaţiei la 01.10.06) activează 20946 agenţi economici (în perioada respectivă a
anului 2005 – 20122). Volumul producţiei industriale în preţuri medii ale anului
precedent, fabricat de întreprinderile de toate formele de proprietate din teritoriu
pe parcursul anului 2005, a constituit 377 milioane 410 mii lei sau 135 la sută
faţă de anul 2004. Indicele volumului producţiei industriale în preţuri curente, în
raport cu anul precedent, au constituit 131,1%. Dacă în anul 2004 s-a produs
producţie industrială în valoare de 236 milioane 889 mii lei, în anul 2005 volumul
producţiei a atins suma de 310 milioane 623 mii lei, sau cu 73 milioane 734 mii
lei mai mult. În volumul total al producţiei industriale, industriei prelucrătoare î-i
revin 99%. Din 10 întreprinderi industriale 7 au îndeplinit volumul producţiei în
preţuri curente. Au majorat volumul producţiei faţă de indicii înregistraţi în anul
precedent întreprinderile: S.A. „Maconi” 110,7 %, S.A. „Cupcini-Cristal” – 101,5
%, S.A. „InLac” – cu 40,7 %, Întreprinderea municipală „Reţelele termice” – 1,1
%, S.A. „Mina din Cupcini” – cu 7,1 %, S.A. „Tipografia” – 5,9 %, S.A. „Natur-
Bravo” – cu 4,3 %. Au micşorat volumul de producere Întreprinderea Individuală
„Astra” – cu 11,1 %, S.A. „Apromaş” – cu 8,2 % şi Întreprinderea Individuală
„Pavlovschii” – cu 49,9 %. S-a înregistrat creştere la 16 din 28 tipuri principale de
produse: producerea brînzeturilor proaspete s-a majorat de 9,3 ori, produselor
lactate (lapte prins, iaurt, smîntînă, lapte acru) – de 4 ori, producerea pietrişului şi
prundişului – de 3 ori, amestecuri de sucuri neconcentrate de fructe şi legume –
de 2,6 ori, producerea zahărului tos – cu 81,4 %, producerea pietrei pentru cioplit
şi pentru construcţie – cu 80 %, producerea energiei electrice – cu 53,2 %,
editarea ziarelor, revistelor şi altor publicaţii periodice – cu 41,7 %, legume
pregătite sau conservate cu oţet sau acid acetic – cu 40,1%, energie termică
produsă pentru a fi livrată – cu 39,4%, registre, registre contabile, carnete de
comenzi sau de chitanţe, agende şi articole similare– cu 29,7%, făină de grâu–cu
24,9%, legume, fructe şi ciuperci conservate cu oţet – cu 12,4%, băuturi
nealcoolice – cu 8,5%, unt – cu 8,0%.

2
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
1.1.5.Agricultura-Ramura de baza a economiei locale.

În anul 2005 volumul global al producţiei agricole în toate categoriile de


gospodării, în preţuri comparabile, a constituit 378,3 milioane lei, ceea ce
depăşeşte nivelul anului precedent cu 28,3 milioane lei sau cu 8%, iar în raport
cu anul 2000 producţia agricolă s-a majorat cu 18,5 %. În anul 2005 producţia
agricolă (în preţuri curente) a constituit 415,1 milioane lei, ce atestă o creştere
de 8,6%, faţă de anul precedent, iar faţă de anul 2000 – cu 24,5%. În structura
producţiei agricole poziţia dominantă îi revine producţiei vegetale – 75,1% (ce e
mai mult cu 14 % de cît în anul 2000), În 2005 s-a obţinut o recoltă de culturi
cerealiere şi leguminoase pentru boabe cu o cantitate de 108 mii 235 tone,
obţinându-se o majorare faţă de anul precedent de 18,4 mii tone, ori cu 20,4%
mai mult. Productivitatea medie la hectar a constituit grâu de toamnă – 35
chintale, orz – 31 chintale, mazăre – 22 chintale, porumb – 30 chintale. O
înviorare semnificativă se atestă la creşterea soii, volumul de producere a căreia
s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 5 mii 850 tone sau de 2,6 ori mai
mult, iar productivitatea medie la hectar a constituit 19 chintale faţă de 15
chintale în 2004. La fel, s-a majorat recolta cartofului cu 8,7 % şi legumelor cu
11,3%. Roada culturilor menţionate a crescut esenţial datorită administării
îngrăşămintelor minerale (în 2005 s-au întrodus 4,5 mii tone îngrăşăminte, în
comparaţie cu 2,8 mii tone în 2004), extinderii suprafeţelor prelucrate cu erbicide
de la 600 ha în 2004 pînă la 2200 ha în 2005. Creşterea volumului de producere
a dat posibilitate ca majoritatea agenţilor economici în anul 2005 să achite
datoriile şi obligaţiile faţă de proprietari. Achitarea cu grăunţoase de prima grupă
a constituit 150-600 kg de grîu şi orz la cotă. Suprafaţa terenurilor consolidate
constituie 33,6 mii ha, sau 64% din suprafaţa totală a terenurilor agricole. Se
observă tendinţa de extindere a terenurilor consolidate în primăriile Cupcini,
Hlinaia, Corpaci. Un moment pozitiv este şi faptul, că toţi agenţii economici, care
arendează terenurile agricole, activează în baza contractelor, încheiate în modul
stabilit şi înregistrate la primării sau oficiul teritorial cadastru. Cît priveşte arenda
bunurilor agricole (construcţii, tehnică, inventar agricol), care sînt înregistrate ca
proprietate cu drept comun, ele sînt folosite de agenţii economici în baza actelor
de predare-preluare. Sînt făcuţi primii paşi întru crearea infrastructurii de piaţă
pentru sectorul agrar – un compartiment de bază în realizarea politicii agrare. În
anul 2002 SRL „Crear-Seed” (Feteşti) a fondat o staţiune tehnologică de maşini,
care are la dispoziţie 11 tractoare, 1 combină şi maşinile agricole
corespunzătoare pentru acordarea serviciilor. În luna mai 2005 au fost fondate
încă 2 staţiuni tehnologice de maşini – Brătuşeni şi Cupcini. Aceste unităţi
agricole dispun de 12 tractoare şi maşini agricole corespunzătoare. La fel, în
raion activează 6 gospodării licenţiate pentru producerea materialului semincer:
3 – pentru culturile de câmp, 1 – pentru producerea cartofului, 2 – pentru
creşterea puieţilor de plante multianuale. În ultimii ani, accentul, este pus pe
revitalizarea livezilor. În această direcţie lucrează intensiv agenţii economici din
oraşele Edineţ şi Cupcini, satele Ruseni, Parcova, Brătuşeni, Terebna, care au
plantat cîte 20 şi mai multe hectare de livezi. Pe parcursul anilor 2004-2005
raionul a fost permanent participant la a VII-a şi a VIII-a expoziţie internaţională-
iarmaroc „ Moldexpo”, la care au participat asociaţiile „Edinagronord”,
„Agroinform”, Asociaţia raională de fermieri, şi unii agenţi economici din
agricultură.

3
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
1.1.6.Activitatea Fondurilor de investiţii în teritoriu.

În ultimii doi ani accentul de investiţii este pus pe gazificarea localităţilor.


Dacă în anul 2003 au fost gazificate doar oraşele şi satul Alexăndreni, în anii
2004-2005 au fost gazificate 15 localităţi Au fost finisate şi date în exploatare
gazoductele - branşament Cupcini – Zabriceni, Oneşti, Cupcini – Chetroşica Nouă,
Gaşpar, Bratuşeni – Stolniceni, Oneşti – Terebna. S-a construit gazoductul spre
satul Cepeleuţi. La gazele naturale au fost conectate satele Zabriceni şi Oneşti,
cu gazificarea şcolilor şi grădiniţelor de copii. Au fost finisate lucrările de
construcţie a gazoductelor prin sate cu gazificarea obiectelor de menire socială în
localităţile Chetroşica Nouă, Gaşpar, Stolniceni, Terebna, Brătuşeni. În prezent
sînt în stadiu de îndeplinire lucrările de construcţie a gazoductelor cu gazificarea
obiectelor sociale în satele Alexeevca, Şofrîncani, Constantinovca. Aceste lucrări
se înfăptuiesc cu finanţarea de către Fondul de Investiţii Sociale din Moldova şi
prin contribuţia populaţiei. Sînt alocate mijloace financiare pentru gazificarea
satului Trinca. Din toate sursele de finanţare, în total, în anul trecut la construcţia
gazoductelor - branşamente şi la gazificarea localităţilor au fost valorificate
mijloace financiare în sumă de 6 milioane 710 mii. lei, inclusiv:

-fondul de Investiţii Sociale – 4 milioane 180 mii lei,

-bugetul de Stat – 2 milioane 330 mii lei (din ele 0,9 milioane lei - acoperirea
cheltuielilor pentru lucrările îndeplinite în anul 2004),

-bugetul raional – 200 mii lei.

-contribuţia populaţiei constituie 776,0 mii lei. Continuă construcţia gazoductelor


- branşamente Cupcini - Parcova, Fîntîna Albă, Ruseni, Goleni şi spre satele
Hincauţi, Clişcauţi, Rotunda şi Poiana. O altă direcţie prioritară este
aprovizionarea localităţilor cu apă potabilă şi servicii de canalizare. Pentru
asigurarea oraşelor Edineţ şi Cupcini cu apă potabilă la reconstrucţia sistemelor
de alimentare cu apă şi canalizare în anul 2005 au continuat lucrările de
implementare a Proiectului de Economisire a Energiei Electrice (etapa II), susţinut
financiar de către Guvernul Danemarcii, care constă din trei compartimente:

1. Reabilitarea şi extinderea Sistemei de alimentare cu apă în oraşele Edineţ şi


Cupcini;

2. Reconstrucţia sistemelor de canalizare a or. Edineţ şi Cupcini;

3. Reconstrucţia staţiei de epurare a apelor reziduale.

În anul 2005 la construcţia acestor obiecte au fost valorificate mijloace


financiare în sumă de 4,15 mln. lei, inclusiv – 1,0 mln. de la bugetul de Stat, 3,0
mln. lei de la bugetul raional şi a Î.M. „Apă-Canal”, 130,0 mii lei - de la Fondul
Ecologic Naţional. Au fost construiţi 32,7 km. de apeduct şi 3,77 km. reţele de
canalizare. În rezultatul implementării proiectului considerabil s-a îmbunătăţit
aprovizionarea cu apă potabilă a or. Edineţ şi Cupcini, s-au redus la minimum
prejudiciile cauzate mediului ambiant. În anul 2005 cu suportul Fondului de
Investiţii Sociale din Moldova au fost începute lucrările de reconstrucţie a
sistemului de aprovizionare cu apă potabilă în satul Feteşti cu costul de 842,7 mii
lei şi lungimea de 12 km. Obiectul a fost dat în exploatare în luna iulie 2006. Din
Fondul ecologic au fost alocate mijloace financiare pentru restabilirea apeductului
din s. Şofrîncani în sumă de 80 mii lei, pentru reparaţia capitală a staţiei de
epurare Edineţ-Cupcini – 125 mii lei. Se întocmeşte documentaţia necesară

4
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
pentru restabilirea apeductelor din satele Gaşpar şi Goleni. O atenţie deosebită
se acordă reparaţiilor capitale a şcolilor din raion. Cu suportul financiar al
Fondului de Investiţii Sociale din Moldova şi contribuţiei populaţiei a fost reparat
capital, cu construcţia cazangeriei, gimnaziul din Lopatnic cu costul de 700,0 mii
lei. Prin aceiaşi metodă s-a reparat gimnaziul din Cuconeştii Noi – costul de 695
mii lei. La moment se desfăşoară lucrările de reparaţie a acoperişului, ferestrelor
şi uşilor la gimnaziul din s. Bădragii Vechi.

1.2.Istoricul intreprinderii SA NATUR BRAVO

Compania „Natur Bravo” SA este liderul ramurii de prelucrare a legumelor şi


fructelor, precum şi unul din cei mai mari exportatori ai Moldovei, activând în mai
multe segmente cheie precum producerea concentratului de suc de mere,
producerea conservelor de legume şi fructe, pastelor si piureuri.

Sediul central al companiei se află în or. Chişinău, capitala R. Moldovei,


iar unităţile de producere sunt amplasate în oraşele-le Cupcini şi Floreşti, zone
favorabile creşterii de legume şi fructe. La ambele fabrici ale companiei
sunt implementate şi certificate sistemele de calitate a produselor alimentare ISO
9001:2000 si HACCP. Sistemele au fost certificate de catre compania de
certificare “OQS”, Austria.

Având o experienţă de peste 40 ani de activitate în această ramură,


Natur Bravo creează produse utilizând atât recete tradiţionale, cât şi recete
proprii originale, producând practic toate tipurile de conserve din legume.
Capacităţile de producere de care dispune compania oferă posibilitatea
producerii într-un ciclu închis, controlul calităţii efectuându-se la fiecare etapă a
întregului proces tehnologic. Acest fapt permite îndeplinirea oricaror comenzi în
termene restrânse. Pentru producerea conservelor din fructe şi legume se
foloseşte doar materie primă naturală crescută numai în Moldova, fiind excluşi
din proces conservanţii şi coloranţii artificiali. Fabricile de conserve ale companiei
sunt utilate cu linii tehnologice moderne care permit producerea unui sortiment
vast de conserve - mai mult de 40 poziţii. Toate produsele sunt ambalate în
borcane de sticlă, cu metoda de închidere ”twist off”.

Actualmente „Natur Bravo” deţine o cotă de aproximativ 30% din piaţă,


exportând aproximativ 90% din producţia sa în ţările precum Russia, Kazahstan,
România, Tarile Baltice, Israel, Germania, Austria si alte tari.

Bazându-ne pe capacităţile de producţie ale companiei, drept an de


referinţă al începuturilor formării companiei se consideră anul 1962, când a fost
fondată fabrica de conserve din Floreşti. In anul 1973 a fost înfiinţata fabrica de
conserve din Cupcini. Experienţa bogată a celor doua fabrici, comasată într-o
companie unică permite companiei „Natur Bravo” să ofere produse competitive
atât pe piaţa locală, cat şi pe pieţele internaţionale. Acest lucru este confirmat şi
de numeroasele diplome şi medalii câştigate la diferite expoziţii de profil.

5
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
In octombrie 2005, 100% de pachet de actiuni a Natur Bravo SA a fost
procurat de fondul investitional Horizon Capital. Istoria modernă a companiei
“Natur Bravo” începe în septembrie 2009, atunci când Fondul de Investiţii Cast
Holding&Finance a achiziţionat 100% de acţiuni ale companiei de la fostul
actionar Horizon Capital . Devenind proprietar al 100% din pachetul de actiuni al
“Natur Bravo” SA, fondul investitional Cast Holding&Finance planifica sa aduca
“Natur Bravo” la un nivel absolut nou de dezvoltare prin implementarea
standartelor internationali in business, marketing, contabilitate si management
corporativ. Scopul principal este cresterea valorei “Natur Bravo” prin optimizarea
producerei, implementarea proiectelor de eficienta energetica si producere
curata, imbunatatirea si diversificarea vinzarilor si distributiei, promovarea marcii
de comert proprii in tarile CSI, Europa si SUA, si prin crearea sursei de materie
prima stabila si in crestere.

1.2.1.Fabrica din Cupcini.

Fabrica de conserve din or. Cupcini este unul din cele mai mari producători
din Moldova. Aproximativ 75 – 100 mii tone de fructe şi legume sunt prelucrate în
fiecare an şi sunt produse mai mult de 20 mii tone de conserve.

Fabrica a fost construită şi fondată în 1973 în baza ordinului Ministerului


Industriei Alimentare din USSR. Capacităţile de producere sunt echipate cu linii
noi de prelucrare şi turnare. Astfel, este posibilă producerea sucului concentrat
mai calitativ, turnarea sucurilor din fructe şi legume în ambalaj „Tetra Pak” de 1
litru şi ambalarea conservelor în borcane de sticlă cu metoda închiderii „Twist
off”. Sortimentul de bază al fabricii din Cupcini îl reprezintă legumele conservate
şi marinate, compoturile, gemurile şi magiunurile din fructe, pastele de tomate,
pastele de fructe, sucurile concentrate din fructe şi legume, precum şi produsele
congelate.

1.2.2.Planul intreprinderii.

Intreprinderea SA NATUR BRAVO, este localizata in extremitatea nordica a


oraselului Cupcini , r-l Edinet, intre 48®07’51.28” latit.N si 48®07’35.26” latit.S.
In imaginea alaturata se poate vedea pozitia fizico-geografica a intreprinderii
surprinsa cu ajutorul programului computerizat google earth:

6
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0

Fig.1.SA NATUR BRAVO vazuta din satelit.

Fabrica este amplasată în partea de Nord-Vest a Republicii Moldova, la


200 km de la or. Chişinău, în zona creşterii tradiţionale a fructelor şi legumelor.
Fabrica dispune de linie de cale ferată. Lungimea liniei pe teritoriul fabricii este
de 4 km, şi este deservită de către lucrătorii Fabricii. Suprafata de teren aferent a
fabricei este de 18,5 ha.

Viteza vintului in aceasta regiune este de 2,7m/s. Roza vinturilor pentru r-l
Edinet este expusa impreuna cu planul general al intreprinderii in imaginea
urmatoare:

II.STAREA APELOR

7
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
2.1.Procesul tehnologic de formare a apelor uzate
Prelucrarea legumelor si fructelor cuprind lunile de vara – toamna. Astfel materia
prima adusa la fabrica dupa care incepe procesul tehnologic de prelucrare:

1-se pun intr-un rezervor cu apa, se umezesc 15-20 minute si se scot pe benzi
transportoare unde se mai spala odata;

2-sortarea materiei prime:

Mazarea-

e adusa pastai, se spala, se separa boabele de pastai, se separa boabele dupa


marime,se mai spala odata dupa care se ambaleaza, si se sterilizeaza,
sterilizarea cu ajutorul aburului, dupa care se racesc

fasolele-

-se aduc, se taie virfurile ,se sorteaza dupa marime in masini speciale, se spala si
se supun sterilizarii;

Rosiile si castravetii-

8
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0

-ajung mai intii intr-u bazin de inmuiere in apa, se scot cu niste benzi
transportoare si se spala cu apa proaspata sub presiune, masina automata de
acest fel e prezentata in imaginea de mai jos.

Fig.2. Banda transportoare de spalare a fructelor si legumelor.

Sortarea se face manual de catre angajatii firmei, dupa care se pun in borcane de
sticla de 750ml-3l, aparte se pregateste apa marinata dupa care se adauga,
urmeaza capsarea, sterilizarea in coloane de sterilizare cu abur , ambalarea si
pregatirea spre realizare.

9
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
Schematic am putea prezenta procesul in felul urmator:

a.u a.u.
Inmuiere Spalare sortare Imbuteliere

apa apa
marinad apa
Solutie
marinad

a.u

sterilizare racire

abur
cazan

apa

Fig.3.Schema procesului tehnologic de formare a apelor uzate.

2.2.Caracteristica si cantitatea de ape uzate.


Cantitatea de ape uzate la o fabrica de conserve constituie in medie 9,6 m3 la
1000 borcane conventionale de 750ml. O buna parte din ape sunt refolosite p-u
inmuiere, in cazul e fata statia dispune de 2 turnuri de racire a apei folosite in
procesul sterilizarii si imbutelieirii. Turnurile de racire sunt echipamente care
racesc apa sau alte fluide prin inlaturarea a caldurii prin evaporare în atmosfera.
Ele pot utiliza evaporarea apei pentru a elimina caldura, racind astfel fluidul de
lucru pana aproape de temperatura termometrului
umed (bulbul umed). Aplicatiile frecvente in care
sunt folosite turnuri de racire apa includ:
refrigerarea apei circulate folosite în rafinarii de
petrol, uzine chimice, metalurgie, HVAC, raciri de
procese . Turnurile de racire pot varia de la
structuri mici montate pe acoperisurile cladirilor la
turnuri cu tiraj fortat de mari capacitati, modulare
sau construite la locatie pe bazine din beton.
Turnurile de racire apa sunt in mod normal pre-
asamblate in fabricile noastre, si sunt transportate
pe sectiuni la locul de montaj. Pentru aplicatii
speciale exista posibilitatea transportarii complet
dezasamblate si construirea la locul de montaj.

10
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
Cantitatea de apa refolosita poate ajunge la 72 m3 la 1000 borcane. Dupa alte
date Q sp. de a.u. folosite la întreprindere date constituie :

1-prelucrarea mazarii-10m3/t;

2-rosii-3,7m3/t;

3-suc de rosii1,8m3/t;

4-caise, alte fructe pentru gemuri-13m3/t.

Fabrica din or. Cupcini dispune de următoarele linii:

Secţia de conserve:

-linia de producere a legumelor conservate şi marinate – 10 tone/schimb

-linia asamblată de producere a tomatelor conservate şi marinate – 10


tone/schimb

-linia asamblată de producere a compoturilor – 10 tone/schimb

-linia moderna de prelucrare a mazărei verde si porumbului zaharat, capacitatea


liniei – 60 tone/schimb

-linia mica de prelucrare a mazărei verde, capacitatea liniei – 28 tone/schimb

-linia de producere a sucului şi pastei de tomate – 85 tone/schimb; amestecul


sosurilor de tomate – --la linia de conserve din legume; ambalarea se efectuează
la linia de magiunuri.

-linia asamblată de producere a magiunurilor, gemurilor, confitiurei, pastei de


fructe, pireurilor – 10 tone/schimb.

-linia asamblată de producere a salatelor – 10 tone/schimb.

-linia de compoturi şi marinade: borcane de 0.720, 0.580, 1.000 şi 1.500 litru cu


capacitatea de 1000 borcane/oră.

-linia de legume marinate: borcane de 0.720, 1.000 litri cu capacitatea de 1000


borcane/oră.

Secţia de producere a sucurilor:

-linia automatizată de producere a sucului în ambalaj „Tetra Pak” cu capacitatea


de 3600 pachete pe oră (ambalaj 1.0 litri)

-linia de turnare a sucului în pachete (sucuri naturale: de măr, măr-strugure,


tomate, nectar de piersici).

-linia de prelucrare a merelor şi uscarea tescovinei de măr – 800 tone/24 ore

-linia de producere a sucului concentrat în ciclu cu capacitate de 30 tone/oră


(model „Buher” – staţie „Unipectin”)

-linia de prelucrare a strugurilor şi producere a sucului semifabricat cu capacitate


de 20 tone/oră

11
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
-secţia de sterilizare şi păstrare a sucurilor semifabricate: 5 linii de sterilizare cu
capacitatea de 6000 – 7000 l/oră şi 336 containere cu volum de 24 m3 fiecare.

Fabrica dispune de cameră de răcire cu volum de păstrare de 2500 tone de


produse finite, inclusiv 5 camere de îngheţare adinca (pina la -18 °C) şi 6 camere
de păstrare la 0 °C.

Pe parcursul verii in cadrul intreprinderii sunt angajati in serviciu pina la 120


muncitori, pentru aceasta suntem nevoiiti sa cunoastem consumul de apa zilnic
al acestor muncitori, un om in mediu consuma zilnic cca 60 litri de apa potabila in
cadrul activitatii zilnice, 2 schimburi de muncitori, ceea ce ne da un volum de cca
7-8m3 de ape uzate menajere ale intreprinderii, inafara de apa folosita la liniile
de productie.

Continutul total de impuritati:

MS-200-4500 mg/l;

CBO-250-4200 mg/l;

CBOtot-280-980mg/l.

Indicii de gospodarire a apelor , date din raportul anual nr.1 al Inspectiei


Ecologice Edinet arata ca SA NATUR Bravo are urmatorul consum anual de apa:

Vezi tabelul nr.1.

12
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0

2.3. EPURAREA APELOR UZATE. SISTEME DE EPURARE A


APLEOR UZATE
Apele uzate sunt colectate, transportate şi evacuate prin reţeaua de
canalizare a oraşului, care este construită în sistem unitar, adică toate apele
uzate sunt canalizate printr-o singură reţea.

Pentru retinerea materiilor solide ce sunt constituite din ramasite de legume


si fructe se folosesc urmatoarele tipuri de instalatii:

-sita statica sau rotativa , ele permit retinerea


MS din apele uzate cu o eficienta de 25-45%,
materiile retinute au o umiditate de 75-85% si
servesc ca hrana pentru animale. Fig.4.Site statice de
retinere a
impuritatilor.

Inlaturarea de mai departe a MS se face cu ajutoruldecantoarelor , dupa


care apa e limpezita si supusa epurarii biologice, in BANA, filtre biologice.

Schema tehnologica in cazul evacuarii a.u.in emisar, prevazuta si cu bazine de


omogenizare si site sau filtre rotative este aratata in imaginea de mai jos:

13
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0

6
4
2 3
5

7 8
9

Fig.5.Schema tehnologica de epurare a a.u. de la prelucrarea fructelor


si legumelor.

Legenda:

1-bazin de omogenizare;

2-statie de pompare;

3- filtru rotativ;

4-decantor primar;

5-treapta biologica aeroba(BANA, FB);

6-decantor secundar;

7-pompa de suflante;

8-deshidratatrea mecanica a namolurilor;

9-platforme de deshidratare.

Calculul instalatiei date se face ca si cel al apelor menajere, pentru


infaptuirea treptei biologice de epurare in instalatiile BANA, FB, este necesar de a
introduce in a.u. N SI P deoarece ele sunt :

CBO5:N:P

100:5:1.

Din pacate SA NATUR BRAVO dispune doar de 2 decantoare de epurare a


apelor meteorice , ape pe care le folosec in cadrul si in procesul de spalare a
fructelor. Dar pina a ajunge in decantoare pe teritoriul intreprinderii sistemul de
canale de colectare a apelor meteorice are o lungime totala de 1285 m, cu
latimea respectiv de 0,8m. Conform anuarelor de gospodarire a apelor , am
observat ca SA NATUR BRAVO utilizeaza cca 297 mln.m3 de apa/an, dintre care

14
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
uzata evacuata e de 245 mln.m3/an. Apa uzata din ciclul de productie este
deversata in sistemul de canalizare orasenesc, fapt pentru care SA NATUR
BRAVO, achita o suma de bani I.M. APA-CANAL EDINET, CARE PRIN CONTRACT DE
TERMEN NELIMITAT SA angajat in epurarea apelor uzate al SA NATUR BRAVO.

In imaginea de mai jos este captata imaginea cu decantorul in functiune de pe


teritoriul intreprinderii:

Fig.6.Eu, in timpul practicii tehnologice, analizind un decantor primar de


epurare a a.u. din cadrul SA NATUR BRAVO.

Plata pentru deversarile de poluanti este data in urmatorul tabel:

Vezi tabelul 2.

15
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0

III.STAREA AERULUI
3.1.SURSE DE POLUARE
În raion sînt deschise 53 rute regulate de călători, din care: 9 – Chişinău; 15 –
interraionale, 3 – internaţionale (Moscova; Sanct-Petersburg; Botoşani), 26 –
rurale (cuprind toate localităţile din raion). Au fost îndeplinite lucrări de
întreţinere a autodrumurilor publice locale finanţate din bugetul raional. Din
suma totală planificată pentru întreţinerea şi reparaţia autodrumurilor de 493,3
mii lei la acest capitol au fost evaluate 493,3 mii lei, dintre care 160,69 mii lei au
fost valorificate la întreţinerea de iarnă 2005.

Conform anuarelor pe 2007,2008,2009, se inregistreaza urmatoarele surse


mobile de poluare in raion, la fel prezentam si degajarile in atmosfera a noxelor
de la sursele mobile, concentratii mari de la intreprinderi nu se prevad caci
majoritatea din ele folosesc gazul natural ca combustibil, din care se degaja
cantitati nesemnificative de CH4.

Vezi tabelele 3 si 4.

16
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0

Fig.7.Inscriptia de la intrarea in raion

3.2.MASURI DE REDUCERE A POLUARII. INSTALATII DE


PURIFICARE A GAZELOR DE EMISIE
Reducerea poluării aerului in trafic poate fi realizată prin trei căi diferite, în
următoarea ordine de prioritate :

a) reducerea traficului

b) schimbarea traficului : de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra


poluării aerului sau a mediului şi folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un
impact redus (de exemplu transport pe şină, biciclete, etc. )

c) îmbunătăţirea traficului : reducerea poluării aerului prin mijloace tehnice sau


printr-un management al traficului.

Structura acestor instrumente şi politici este stabilită, în mod uzual, astfel :

- planificare : în special planificarea utilizării terenului

- îmbunătăţirea infrastructurii

17
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
- legislaţie : reglementări, restricţionări legale

- instrumente economice

- informaţie

Măsurile propuse mai jos, deşi nu sunt prezentate intr-o ordine a


importanţei lor, putem spune că sunt valabile atât pentru Bucureşti, cât şi pentru
celelalte localităţi din ţară, fiind necesare a fi luate mai ales de către factorii de
decizie ai administraţiei locale, primăriilor, poliţiei, cât şi de factorii de decizie la
nivel central.

Extinderea şi menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu în zilele


libere, fapt care s-a dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea
nivelurilor de poluare mai ales la oxizii de azot şi pulberile în suspensie;

- Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, în special pe


arterele nemodificabile structural - urbanistic şi realizarea semaforizării în sistem
"undă verde" mai ales în aceste cazuri;

- Deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele şi a


depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea
circulaţiei acestora în zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare şi ale
transportului în comun, dar cu impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de
dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluării şi de extindere, până la
generalizare în zonele centrale, a transportului în comun electric);

- Interdicţii zonale si/sau temporare a întregului trafic auto mai ales în


perimetrele de interes turistic, istoric, comercial, cultural;

- Refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu


trafic intens, precum şi întreţinerea permanentă a acestora;

- Instituirea unor măsuri educative pentru toată populaţia privind problemele de


protecţia mediului; trebuiesc implementate 3 noţiuni pe care conducătorii auto,
în special, nu le cunosc încă:

-poluarea produsă de autovehicule este foarte gravă pentru starea de sănătate a


populaţiei şi este cauza a numeroase afecţiuni ce reduc durata de viată;

-orice secundă de funcţionare a motorului înseamnă "otrăvire" şi constituie un


atentat la sănătatea şi viaţa celor din jur;

-utilizarea unor autovehicule nereglate, excesiv poluante constituie o


contravenţie care poate fi depistată în orice moment de organele în drept şi
sancţionată.

Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul


rand de metode de control de mare eficienta. Apoi este necesara stabilirea
nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de
poluare si a concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul localitatilor.

Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul


rand este necesar sa fie elaborate normele de igiena pentru SO2, CO, NOx, CO2,
pesticidele in suspensie, care determina imbolnaviri acute si cronice .

18
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru
un numar de 447 substante poluante .

Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in :

-exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita


productie ca fiind ca fiind cele mai putin poluante ;

-recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ;

-amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe


care le are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica;

-adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;

In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca “maximul se


poate realiza la sursa “. Aceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si
a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp masuri preventive, de limitare a
poluarii aerului si masuri care vizeaza valorificarea integrala a materiilor prime.
Retinerea substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime
este si mult mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in
atmosfera .

Pentru a realiza o productie nepoluanta exista mai multe posibilitati:


alegerea sau pregatirea unur materii prime fara impuritati , spalarea
combustibililor, ermetizarea instalatiilor in care se desfasoara procese de
productie generatoare de pulberi si gaze, dirijarea pulberilor si gazelor spre
instalatiile de epurare .

Intreprinderea SA NATUR BRAVO dispune pe teritoriul ei de o cazangerie


proprie alimentata cu gaz natural, plata pentru emiterea de poluanti in
atmosfera se face conform calculelor prevazute in legislatie. Nu dispune de filtre
de reducere a emisiilor de gaze in atmosfera.

19
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0

Fig.8.Cosul de evacuare a noxelor .

Mai sus avem in prim plan cosul de evacuare a gazelor provenite de la


cazangeria locala alimentata cu gaz natural. In ce priveste incalzirea cu gaze, in
calitate de agent termic serveste cum am mai spus gazele de ardere din
corpurile de incalzire ce se amplaseaza fie direct in incaperea deservita sau
separat, arderea combustibilului are loc in elemente deschise in incaperea
cazangeriei.

Avantajele:

-caldura specifica de ardere mare;

-reglarea si automatizarea proceselor de ardere este comoda si simpla;

-absenta cenusii si zgurii.

Dezavantaje:

-pericol de explozii si incendii;

-pericol de otravire a oamenilor in cazul scurgerii de gaze.

Conform MCM in constructii din 07.05-2006, se face calculul ecologic pentru


tipul de cladire daca e lata sau ingusta. Viteza vintului in regiune este de 2,7m/s,
iar T ext.=21,4®C.

20
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0

IV.SOLUL
4.1.CARACTERISTICA GENERALA. SURSE DE POLUARE. TIPURI
DE DEGRADARE A SOLULUI IN REGIUNE.
Principalele procese de degradare a solului cu care se confruntă r-l Edinet
sunt:

- eroziunea

-degradarea materiei organice

- contaminarea

- salinizarea

- compactizarea

- pierderea biodiversităţii solului

- scoaterea din circuitul agricol

- alunecările de teren şi inundaţiile .

In anii '70-90 in Moldova au fost folosite intens, deseori in mod nechibzuit,


pesticidele si ingrasamintele minerale, ceea ce a conditionat poluarea solurilor cu
diferite substante toxice, cu reziduri ale pesticidelor. R-l Edinet este impinzit cu
astfel de depozite unde cindva au stationat tone de pesticide, ce prezinta un pericol
major pentru mediu dar si pentru om. Pe suprafete mari s-a produs poluarea solurilor
cu nitranti. In solurile ocupate cu vii se acumuleaza cupru- metal greu toxic. De-a
lungul soselelor se acumuleaza un alt metal greu toxic – plumbul. In imprejurimile
oraselor si satelor se acumuleaza mari cantitati de diferite deseuri.

Elementele poluante ale solului sunt grupate in 3 categorii:

-elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate


de om si de animale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta
din diferite reziduuri (menajere, animaliere, industriale);

-elemente chimice, in cea mai mare parte de natura organica. Importanta lor este
multipla: servesc drept suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera
procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice si pot fi antrenate in sursele
de apa, pe care le degradeaza;

-elemente fizice care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi


acide, defrisari masive.

Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de
activitatea omului. Poluarea solului este considerata o consecinta a unor obiceiuri
neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la
intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau

21
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in agricultura. Solul este supus
poluarii ca si celelate elemente ale mediului, dar el se reface tot mai greu in
comparatie cu apa si aerul, deoarece procesele de autoepurare sunt mult mai lente.
Cu toate ca in ultimii ani folosirea pesticidelor si fertilizantilor s-a redus,
poluarea solurilor continua.

Daca analizam planul intreprinderii SA NATUR BRAVO, v-om putea trage


concluzia ca terenul de care dispune intreprinderea este in mare parte inverzit
ceea ce aduce un aport de cca 8,5 ha de teren neasfaltat.

Am putut numara pe teritoriul intreprinderii cca 350 de copaci,printre


care:plopi-predominanti, rachita, nuci,artari. Mai jos este surprinsa in imagine
partea de vest a intreprinderii, unde terenul aferent fabricii abunda din vegetatie.

Fig.9.Teritoriul din jurul fabricii SA NATUR BRAVO.

22
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0

V.DESEURILE SOLIDE.
5.1.VALORIFICAREA SI DEPOZITAREA DESEURILOR SOLIDE
In ceea ce priveste valorificarea deseurilor solide , acestea erau si sunt pina in
ziua de azi depozitate in silozuri vechi inca de la fondarea fabricii, unde se obtine
compostul, jomul pentru animalele domestice. Astazi este in curs de elaborare un
PLAM in ceea ce priveste construirea unei noi rampe de depozitare a deseurilor,
fermentarea lor in depozite speciale, cu o compostare de caliatate inalta. Materiile in
suspensie sunt retinute in cadrul unei preepurari mecanice retinute in sitele statice.
In medie in urma calculelor si in conformitate cu cantitatea de MS la un litru de apa
uzata, care le-am analizat in cadrul starii apelor , reese ca pe zi se acumuleaza un
total de cca 16-18000 tone de de seuri vegetale in cea mai mare parte. Vechiul
depozit de compostare a deseurilor are o capacitate de 10500 m2, cu un volum de
16000 m3, fiind amplasat in N-V fabricii avind intrare din interiorul fabricii , cit si
iesire din extremitatea nordica a depozitului, de unde materia prima este exportata
de pe teritoriul fabricii.

5.2.MASURI DE VALORIFICARE COMPLEXA, RECICLARE SI


NEUTRALIZARE A DESEURILOR. DIMENSIONAREA SI AMPLASAREA
PLATFORMELOR DE DEPOZIATRE CONTROLATA A DESEURILOR
SOLIDE.
5.2.1. ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI cu privire
compostarea deseurilor.

Un grup de experti au luat in consideratie utilizarea deseurilor de biomasa la


utilizarea lor in productia de biomasa, si fermentarea lor impreuna cu restul
deseurilor ce nu servesc ca biomasa. Deci problema gestionarii deseurilor nu este nici
pe departe a fi rezolvata inca pina in prezent, se lucreaza inca la faza de intocmire a
proiectului. In continuarea se va duce la realizarea unui buget de implementare a
unui proiect in ceea ce priveste construirea unui depozit nou de fermentare a
deseurilor vegetale, unde sa fie depozitate doar deseurile acumulate de pe teritoriul
SA NATUR BRAVO.

Sarcinile pe care le au grupul sunt sub urmatoarea forma:

-Amenajarea platformei de compostare conform cerinţelor tehnologice şi de proces


minime ;

-Activităţi de limitare şi prevenire a apariţiei parazitilor in compost;

23
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
-Producerea compostului pe bază de deşeuri organice de calitatea I-II;

-Atragerea unor surse extrabugetare în procesul de aplicare în practică a proiectului;

Ca obiective au fost propuse:

-Valorificarea deşeurilor biologice (biomasa);

-Formarea unei culturi ecologice pe bază de activităţi practico-ştiinţifice în domeniul


de bioremediere.

5.2.2.COLECTAREA DE INFORMATII SI ANLIZAREA SITUATIEI RESPECTIVE.


S-a avut la dispozitie si alte studii effectuate de institutii de cercetari, care au
fost benefice la colectarea datelor si evaluarea riscurilor asupra sanatatii omului.
Astfel in rezultatul efectuarii unor cercetări sociologice şi statistice efectuate de către
Agenţia Naţională de Statistică şi Sociologie Chişinău, în colaborare cu alte birouri
internaţionale care activează în acest domeniu s-a constatat că, pentru a remedia un
complex de probleme ecologice, care se află într-o permanentă conexiune cu cele
sociale, economice, sanitare etc. este nevoie de a aplica procedee şi metode care
corespund următoarelor criterii:

-Să fie susceptibile de a fi aplicate în unităţi teritorial administrative de nivelul II, în


special III;

-Să fie bazate pe metode tradiţionale şi procedee simple şi anume:

• compostarea;
• bioenergia;
-Să conţină în sine soluţii simple şi viabile de soluţionare a problemei;

-Să nu necesite investiţii financiare pe termen lung şi mediu cu folosirea surselor


proprii şi excluderea completă a accesării de credite, indiferent de tip şi sumă, cu
excepţia investiţiilor accesate din fonduri ecologice de nivel naţional şi internaţional,
nerambursabile;

-Să atragă în activitatea de elaborare şi executare a proiectelor şi a activităţilor


nemijlocite, persoanele specializate în domeniu (Gospodăriile Comunal Locative,
Direcţiile Salubrizare, Consiiliile de Administrare a Asociaţiilor Proprietarilor a
Apartamentelor Private – cazul Republicii Moldova), dar şi în mod direct beneficiarii
acestor activităţi (locuitorii unităţii administrativ-teritoriale, Asociaţii Obşteşti,
Organizaţii Non Guvernamentale, Cluburi de Tineret, Cluburi Ecologice, Consilii de
Tineret, Grupuri de Iniţiativă şi implicarea în mod adecvat, în concordanţă cu cadrul
legal de activitate a organelor Administraţiei Publice Locale.

Aceste cercetări sociologice şi statistice efectuate deja au servit ca puncte


forte in elaborarea PLAM-lui de catre grupul de experti. Ca concluzie putem afirma
cert, că astfel de proiecte sunt în permanenţă avenite, ele fiind o noutate pe piaţa
investiţiilor nerambursabile ce ţin de domeniul ecologic, în special, dar care se află
într-o tagenţă strînsă şi cu alte „cataclisme” sociale, care-şi au provenienţa direct de
la om şi soluţia rezultînd din însăşi efectul bumerangului – tot omul trebuie să le
soluţioneze, este nevoie doar de dorinţă şi indispensabil cunoştinţe în domeniu.

Pe parcursul perioadei care a urmat s-au cristalizat mai multe grupuri de


iniţiativă la nivel local şi central, care totuşi au accesat unele investiţii medii pe timp

24
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
scurt şi mediu anume în domeniul compostării şi alte domenii, combinîndu-le în
sistem (Proiectul implementat în oraşul Edineţ şi Cupcini – Self Cleaning Attitude,
finanţat de Uniunea Europeană şi alte proiecte din raionul Orhei şi Cahul). Este
regretabil faptul că în această perioadă s-au implementat un număr atît de mic de
proiecte şi investiţii europene în domeniul remedierii situaţiei ecologice pe plan local
şi regional şi este de menţionat că calitatea celor deja implementate lasă de dorit, din
cauza unor factori obiectivi şi subiectivi (calitatea executării proiectelor, lipsa
durabilităţii, nemotivarea voluntariatului, lipsa culturii unei culturi elementare civice
şi ecologice, administrare neprofesională a surselor investite etc..), factori care
limitează la zero suma investiţiilor pe cap de locuitor în acest domeniu primordial ca
importanţă, de rînd cu altele.

Ca rezultat, în fiecare an, ca consecinţă a nepăsării noastre faţă de viitorul


nostru şi a incapacităţii de a lua decizii, precum şi elabora soluţii îtru soluţionarea
problemelor sus numite, se agravează situaţia în mai multe domenii care nu se pun în
evidenţă din start, cum ar fi – spaţii neîngrijite, deşeuri de toate tipurile disperstate
pe spaţiile aferente locuinţelor, sporirea numărului de bolnavi cu maladii pulmonare,
respiratorii şi cancerogene, degradarea calităţiilor pedologice a solurilor, poluarea
apelor de suprafaţă şi freatice, precum şi probleme ce ţin de influenţa socială – lipsă
de cultură ecologică şi iniţiativă, diminuarea metodei „exemplului” (exemple date
unui grup de oameni cu scopul ca cei din urmă să le aplice în activităţile sale din
viitor) şi alte situaţii nedorite care se ivesc şi nu este exclus că o să apară mai tîrziu.
In imaginea de mai jos este captata imaginea cu rampa de gunoi neautorizata din
s.Lopatnic, asezata pe locul fostelor siloaze.

Valorificarea acestui potenţial se va efectua printr-un şir de acţiuni relativ noi


în ceea ce ţine de aplicare, cu utilizarea mai multor metode noi, procedeul fiind
compostarea.

La rîndul său compostarea, reprezintã tehnica de transfomare a deşeurilor organice


în îngrãşãminte, cuprinzând totalitatea transformãrilor microbiene, biochimice şi
fizice pe care le suferã deşeurile vegetale sau animale de la starea lor iniţialã şi pânã
când ajung în diferite stadii de humificare, stare calitativ superioarã difeitã stãrii
iniţiale. În cazul acţiunilor noastre se va folosi ca element primar al compostării –
biomasa reprezentată de frunze şi alte elemente. Frunzele fiind considerate în
literatura de specialitate, ca cele mai accesibile pentru a fi utilizate spre a obţine
compost de calitate, ca rezultat soluţionînduse un şir de probleme importante de
ordin ecologic cu care se confruntă o localitate urbană, în special în luna a II a
toamnei, cînd acestea sunt supuse arderii.

Compostarea intensivã reuneşte toate tipurile de compostare, care deşi se


realizeazã în sistem gospodãresc, totuşi ele se executã dupã anumite reguli
tehnologice, are la bazã o concepţie şi o experineţã, ducând la obţinerea unor
produse cu o anumitã calitate. Folosirea în practică a acestei metodologii practice de
compostare se va efectua, după cum am menţionat mai sus, după ce se vor acumula
abilităţi practice, se va obţine un oarecare venit pe plan economic şi în proiect, se vor
implica şi alte organe internaţionale şi naţionale în ipostaza de donatori, precum şi
administraţia publică locală şi alte ONG-uri şi AO care activează în domeniul
respectiv.

În funcţie de tehnologia de constituire a grãmezii de compostare, de pot


deosebi trei tipuri de compostare cum sunt: - compostarea intensiv anaerobã, -
compostarea intensiv anaerobã cu strat aerob urmatã de o fazã prelungitã în
anaerobiozã, - compostarea intensivã aerobã. Compostarea intensivã anaerobã se

25
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
bazeazã în principiu pe eliminarea aerului din interiorul grãmezii de compostare.
Faptul cã în viitorul apropiat vom fi ţarã membrã a Uniunii Europene presupune ca
problemele legate de biomasăsã să le rezolvãm cãt mai repede iar compostarea este
una din metodele simple, practice şi cu rezultate deosebit de benefice asupra
fertilitãţii solurilor.

Fig.10.Compost Fig.11.
Bazine de compost

Activităţile de compostare se vor efectua din start folosind resurse financiare


moderate, deasemenea se va încerca tentativa de a face unele cercetări proprii, în
ceea ce ţine de compostare şi procesele bio-chimice ce au loc în cadrul acesteia, de
altfel mai intii de toate va fi doar un proces experimental, pe linga proiectul de
constructie a complexului de biogaz. Ca bază tehnică de cercetare se va folosi
laboratoarele de chimie, biologie şi fizică a liceului, în care vor fi implicaţi nemijlocit
membrii clubului „Tinerii turişti”, precum şi profesori, alţi specialişti în domeniile
respective etc.

5.2.3.Fundamentarea sociologică şi statistică a acţiunilor

Toate acţiunile care s-au efectuat pînă la moment şi urmează a fi efectuate au


o motivare şi respectiv o bază nu numai teoretico-ştiinţifică, dar şi sociologico-
statistică. Toate cercetările sociologice au fost efectuate de către agenţii specializate
în domeniu şi licenţiate la nivel de regiune. Ca bază s-a luat în consideraţie Barometrul
Opiniei Publice al RM.

De ce anume compostarea, sa ales in cadrul PLAM-lui, argumentele sunt relativ


simple:

26
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
-este o tehnologie relativ simplă;

-este o tehnologie care nu necesită investiţii substanţiale în etapa incipientă;

-soluţionează probleme ecologice importante într-un timp relativ scurt;

-crează preminse de valorificare la maximum, a energiei provenite din biomasă;

-formează deprinderi fundamentale de ocrotire a mediului ambiant generaţiei tinere


dar şi nu numai;

-în cazul aplicarii unor tehnologii mai sofisticate în domeniu, poate deveni o sursă
durabilă de venit pe termen lung;

-este un domeniu care mai posedă potenţial vast în domeniul cercetării ştiinţifice;

-foloseşte ca material primar elemente neesenţiale la prima vedere – frunzele;

-piaţa RM , precum şi a României, Ucrainei nu posedă în număr suficient produse


provenite din procese de compostare, în special compostul.

Ca istoric compostarea are o provenienţă relativ recentă, dar şi veche totodată


în raport cu alte tehnologii renovabile de valorificare a energiei, cum ar fi – energia
eoliană, solară, hidro, geotermală etc.. Ca fenomen ştiinţific ea a început să fie
cercetată începînd cu anii 1911 şi mai înainte, punîndu-se în evidenţă mai multe
efecte şi fenomene care au loc în cadrul acesteia. Spre exemplu, Steiner a elaborat în
1921 o tehnologie originalã de descompunere a gunoiului de grajd şi a enunţat
principiile dupã care gunoiul poate fi transfomat într-un îngraşamânt organic
concentrat, cu efect favorabil pentru menţinerea şi creşterea fertilitãţii solului, la
obţinerea unor culturi sãnãtoase de plante cu productivitate ridicatã.

Odată cu timpul s-a demonstrat că compostarea este un procedeu care poate fi


utilizat şi aplicat practic în toate ţările care posedă soluri cu conţinut mare şi mediu
de humus în sol, cu unele excepţii şi ţările care posedă soluri cu conţinut redus de
humus. Cunoaştem că ţara noastră are un conţinut ridicat de humus în sol, din
această cauză nu există dubii în această privinţă, în special ce priveşte aplicarea
nemijlocită a proiectului în practică.

5.2.4.Metode aplicate

Faza I

Anual pe teritoriul fabricii se colectează un volum enorm de deseuri in special-


biomasa, reprezentată preponderent de frunze şi alte deşeuri vegetale, care se supun
arderii chiar pe spaţiul şi teritoriul adiacent fabricii, astfel are loc o influenţă
nemijlocită, directă asupra sănătăţii oamenilor. Smogul care se formează în urma
acestei arderi este răspîndit pe întreg bazinul de aer al orasului, situaitia acesta
devine si mai critica in satele situate in defileele adinci ale riurilor.

Condiţii necesare incipiente, necesare compostării sunt:

-prezenţa unei platforme;

-prezenţa materialului de compostare – cazul nostru –deseuri vegetale;

-respectarea tehnologiei elementare;

27
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0

Faza II

Odată adunat materialul suficient pentru realizarea unei platforme, se poate


iniţia stratificarea acestuia, executând o atenta amestecare a diferitelor substanţe.
Primul strat se constituie dintr-un material mai grosier (frunze, resturi vegetale si
alte materiale reziduale) care va avea rolul unui grătar natural pentru scurgerea apei
în exces. Apoi, urmează un strat de material mai fin si un strat de pământ bine
umectat care la adăugarea solului asigura amestecului o încărcătura microbiana
necesara procesului.

Se continua în aceasta ordine, alternând straturile de material organic (pământ


amestecat cu substanţe vegetale bine umectate, ajungându-se la înălţimea dorita,
după care platforma se acoperă cu paie si cu un strat de circa 5 cm de argila fina.
Durata procesului de compostare depinde de clima, de materialele utilizate si de
aranjarea corecta a platformei. In general, sunt necesare cca. 6 luni.

Fig.12.Platforme de compostare din beton

Compostul este considerat matur atunci când s-a transformat într-un amestec de
pământ sfărâmicios, de culoare bruna închis, cu un miros plăcut, neînţepător, fără
insecte sau rame. Lungimea se stabileşte în funcţie de cantitatea de materiale de
compostat. Amplasarea trebuie sa se facă într-un loc umbros, direct pe pământ. In
plus, în funcţie de cerinţe, se adaugă elemente nutritive în aşa fel încât sa se
corecteze eventualele carente ale solului. Forma si dimensiunile platformei trebuie sa
fie astfel încât sa favorizeze procesele de fermentaţie aerobica care stau la baza
procesului de compostare. In general, platforma nu depăşeşte 2 m lăţime si 1,8-2 m
înălţime. Toate activităţile ce ţin de colectarea nemijlocită a biomasei, spre a o
transforma în compost vor fi efectuate în mod direct de către localnicii din sat care
vor asigura transportul de sine statator.

5.2.5.Analiza eficienţii şi rentabilităţii

Efectuînd un sondaj şi o analiză economică a pieţii Republicii Moldova în


domeniul comerţului cu produse de fertilizare şi producere a compostului, am
observat practic că pe piaţă lipsesc persoane care să se ocupe cu astfel de gen de
comerţ şi producere, compostul fiind importat la preţuri enorme de pe pieţe
europene, respectiv se simte un deficit evident în acest domeniu.

28
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
Compostarea, deci este o activitate binevenită în Republica Moldova, care are
toate premisele de a se încununa cu succes, deci un tip de acţiuni care au viitor şi
sunt susceptibile de a aduce profit şi utiliatate mediului înconjurător.

5.2.6.Elaborarea bugetului de implementare si stabilirea procedurilor contabile.

Matrice.Bugetul proiectului – faza incipientă

2. Bugetul este elaborat în MDL (lei moldovenesti).

1.M. Buget detaliat:

Linie de buget
Unitatea
Preţ Cantitate
Cost Total Contribuţia
Contribuţia
justificată prin
de unitar locală donaorilor
cheltuieli specificatemasură Natură
Numerar

Linia de buget I CONSUMABILE

Mapa participantului set 20,00 10 200,00 200,00

Marcher set 30 1 30,00 30,00

DVD-R buc. 8 1 8,00 8,00

Flipchart coli foi 4 10 40,00 40,00

Lipici buc. 25 1 25,00 25,00

Subtotal I 303,00 0,00 0,00 303,00

Subtotal II 0,00 0,00 0,00 0,00

Linia de buget III TRANSPORT

29
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0

Transportarea deşeurilor,
ruta tur-
biomasei
retur 1000,00
1 1000,00 1000,00

Subtotal III 1000,00 1000,00 0,00 0,00

Linia de buget IV ECHIPAMENT - arendă

Flipchart zile 200,001 200,00 200,00 0,00

Camera foto zile 280,00 6 1680,00 1680,00 0,00

Ecran pe roletă zile 460,001 460,00 460,00

Projector
multimedia/arendă zile 500,001 500,00 500,00

Laptop zile 500,00 1 500,00 500,00

Unelte de muncă set/zi 200,00 6 1200,00 1200,00

Subtotal IV 4540,00 3540,00 0,00 1000,00

Linia de buget V ADMINISTRATIVE

Telecomunicaţii luni 200,001 200,00 200,00

Costuri bancare luni 1210,001 1210,00 1210,00

0,00 0,00

Subtotal V 1410,00 200,00 0,00 1210,00

Linia de buget VI PUBLICAŢII

Anunţ T anunţ 40,00 64 2560,00 2560,00

0,00 0,00

Subtotal VI 2560,00 2560,00 0,00 0,00

Linia de buget VII ALTELE

Printare desene format


80x120 buc. 160,006 960,00 960,00

30
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
Munca voluntară a
voluntarilor, liderul GI /15
persoane/ zile 1500,00
15 22500,0022500,00 0,00

Certificate pentru voluntari


buc. 8,00 15 120,00 120,00

Subtotal VII 0,00

29 800,00
TOTAL: MDL 2263,00

32063 lei

∗Bugetul este elaborat în valuta naţională a RM, ţinîndu-se cont de preţurile unităţilor
de buget de la 20.07.2010

În Buget este prevăzută şi linia de buget a activităţilor prestate în natură (munca


voluntarilor, unelte etc..

Matrice. Bugetul proiectului faza de constructie a rampei de depozitare


si compostare

Denumirea Capacitatea Producător Unităţi Preţ


(inclusiv TVA)
Bazinde 100 x2,5x2 m - 4
compostare 500m3
beton 40 kg, 75 m3 Moldova 812 6246 Euro
Cement 225 m3 Moldova 18 camioane -
Nisip 1200 litri Romania 1076 Euro
carburanti
Bazin natural 99200m2,198400 - 1 2400 Euro
m3
TOTAL 198900 m3 1 9722 Euro
*toate preţurile sunt calculate după cursul BN din 20.07.2010.

Alte cheltuieli:

-Salariu angajaţi:

-Operator buldozer – 1538 Euro/an

-Muncitori 1 - 11538 Euro/an

-Buldozer Powerplus - D65EX-15P 85000 Euro(nu este o necesitate).

*toate preţurile sunt calculate după cursul BN din 20.05.2010.

Matrice.Bugetul estimativ – faza II

În faza a doua a proiectului, deja după obţinerea compostului, efectuarea


testelor de calitate asupra acestuia, se va purcede la activităţi de domeniu economic,
ce ţin în special de comercializarea acestuia.

31
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
Bugetul proiectului - faza a II

Cantitatea de
compost obtinuta
kg/an Unitati pret unitate TOTAL LEI

Calitatea II 5000 kg 5000 4 lei/kg 20000 lei

Calitatea I 2000 kg 2000 6 lei/kg 12000 lei

total 32000 lei

Amortizarea investitiilor in decurs de cca 5 ani.

Se va comercializa la preţuri reduse din start, datorită calităţii acestuia. Preţul


avantajos şi cantitatea suficientă va permite de a face o concurenţă evidentă pe
piaţă, sursele financiare obţinute vor fi investite în noi proiecte ecologice şi evident
după cum am menţionat la aplicarea metodei noi de compostare – a metodei
intensive.

VI. BIODIVERSITATEA –FLORA, FAUNA


6.1. Fondul ecologic
Raionul Edineţ dispune de următoarele resurse acvatice: fluviul Prut
(lungime aproximativ 46 km); 8 rîuri şi rîuleţe şi 196 bazine acvatice artificiale.
Cu ajutorul Institutului de proiectări „Moldghiprozem” au fost determinate fîşiile
de protecţie a tuturor bazinelor acvatice, în prezent se înfăptuieşte delimitarea
acestora în natură. De către Centrul Medicina Preventivă şi organele de protecţie
a mediului se prelevează probe pentru determinarea calităţii apei la toate
bazinele acvatice. Atenţie sporită se acordă la organizarea măsurilor în perioada
lunarului de înverzire şi salubrizare a teritoriului, accentul principal fiind pus la
lichidarea gunoiştilor neautorizate, amenajarea teritoriului instituţiilor de menire
social-culturală din localităţile raionului, sădirea copacilor şi arbuştilor în locurile
publice. La fel, se curăţă şi se clorează fîntînile obşteşti, cele particulare – după
necesitate. Toate cazangeriile ale instituţiilor bugetare şi unităţilor industriale sînt
reutilate pe gaze naturale. Întru evitarea poluării atmosferei de transportul auto,
anual se înfăptuieşte tichetarea unităţilor de transport ale agenţilor economici din
raion. Paralel cu revizia tehnică se controlează şi unele unităţi de transport
particular. De două ori pe an se organizează operaţiunea „Aer curat”. Un lucru
esenţial se înfăptuieşte întru extinderea plantaţiilor forestiere pe terenurile
degradate şi puţin productive. Din cele 618 ha de alunecări au fost sădite 269 ha.
În baza propunerilor Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, în perioada anului de studii
în toate instituţiile de învăţămînt din raion se petrec orele ecologice după un plan
aparte. Informaţia privind comerţul cu amănuntul: La situaţia din 01.01.2006 în

32
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
raion sînt 2197 de unităţi economice care activează în micul business,
antreprenori înregistraţi – 18325. 1263 persoane activează în baza patentei de
întreprinzător. În ultimii ani se înviorează comerţul cooperatist. Din 37 magazine
funcţionează 28, dintre care 10 sînt date în arendă. În anul 2005 au fost deschise
2 magazine – Edineţ şi Gordineşti. Volumul realizării mărfurilor constituie 2
milioane 440 mii lei, inclusiv 69 mii lei – achiziţionarea producţiei agricole.

6.2.Fondul silvic, apelor şi Fondul de rezervă

Fondul silvic în raionul Edineţ constituie 7954,89 ha, din care: 6208,84 ha
proprietatea statului şi 1746,05 proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de
nivelul I. Fondul apelor constituie 2729,42 ha, inclusiv: 1920,69 ha proprietatea
statului şi 808,73 ha proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I.
Fondul de rezervă constituie 14804 ha.

VII.SISTEMUL DE MANAGEMENT SI
MONITORING AL MEDIULUI INCONJURATOR.
7.1.IGIENA SI SANITARIA.
In ceea ce priveste asigurarea igienii si sanatatii pe teritoriul raionului
Edinet, in 2004 a fost aprobat un program prin decizia Consiliului raional Edinet
de combatere si profilaxie a holerei.

PROGRAMUL raional de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli


diareice acute pentru anii 2004-2010. Aprobat prin Decizia Consiliului raional
Edineţ nr. 12 din 29.04.2004.

Răspîndirea pandemică a holerei pe globul pămîntesc, în primul rînd în


ţările din Africa, Asia, America Latină şi importul sistematic al acestei maladii în
ţările europene prezintă un risc permanent şi pentru populaţia R.Moldova,
inclusiv şi raionul Edineţ.Acest proces este potenţiat atît de nivelul de migraţie al
populaţiei, cît şi de condiţiile sanitaro-igienice nefavorabile în ţară şi în raion.Cele
menţionate pot genera şi apariţia cazurilor indigene de holeră şi chiar răspîndirea
epidemică a maladiei, fapt care menţine încordată situaţia epidemiologică şi face
actuală problema profilaxiei şi combaterii holerei. Nivelul incidenţei prin boli
diareice acute (BDA) în raionul Edineţ se află în ultimii doi ani în creştere şi
variază de la 174,4 în a.2002 pînă la 246,5 în a.2003 la 100 000 populaţie,
inclusiv la copii 6,3 în a.2002 şi 8,4 în a.2003 la 1000 copii. În ultimii 4 ani

33
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
profilaxia şi combaterea holerei în raion se realizează în conformitate cu
programele complexe de activitate şi cu recomandările OMS. În anul 1998 a fost
elaborat şi aprobat la Consiliul judeţean “Programul judeţean de profilaxie şi
combatere a holerei şi BDA pînă în a.2002. Conform prevederilor programului
menţionat în fiecare teritoriu administrativ au fost elaborate şi aprobate
programe teritoriale. Realizarea programului teritorial a contribuit la
reducerea nivelului morbidităţii prin BDA şi holeră. În prezent rămîne actuală
problema morbidităţii prin BDA la copii în vîrstă de pînă la 14 ani, care constituie
circa 70% din morbiditatea totală.Anual sunt înregistrate 150 cazuri de
îmbolnăviri în rîndul copiilor.Nivelul real al morbidităţii este mult mai înalt.

Situaţia existentă este determinată de un şir de factori:

- prezentarea de către persoanele care îngrijesc copii a regulilor de alimentare şi


tratament la domiciliu, inclusiv din lipsa cunoştinţelor necesare,

- condiţii inadecvate de întreţinere, educaţie şi alimentare a copiilor în instituţiile


preşcolare,

- neadresările sau adresările tardive pentru acordarea asistenţei medicale în


cazurile de boală la copii,

- carenţe în diagnosticul BDA,

- tratamentul inadecvat al bolnavilor.

Baza profilaxiei holerei şi altor BDA o constituie asigurarea populaţiei cu


apă potabilă şi produse alimentare inofensive, asanarea mediului înconjurător,
crearea condiţiilor adecvate de dezvoltare, educaţie, studii, muncă şi odihnă, în
primul rînd a copiilor, precum şi respectarea igienei personale. Programul raional
de combatere şi profilaxie a holerei şi altor boli diareice acute pentru aa.2004-
2010 constituie o nouă etapă în organizarea, perfecţionarea şi realizarea
măsurilor profilactice şi de combatere a acestui grup de maladii, în conformitate
cu cerinţele internaţionale. Obiectivul primordial al Programului este
implimentarea unui complex de măsuri orientate spre asigurarea reducerii
incidenţei prin holeră şi BDA la copii.

Scopurile majore ale Programului sunt următoarele:

- Reducerea riscului de import şi preîntîmpinarea răspîndirii ulterioare a holerei,

- Prevenirea cazurilor indigene de holeră, localizarea şi lichidarea operativă a


focarelor în caz de apariţie,

- Reducerea substanţială a morbidităţii prin BDA în primul rînd la copii,

- Excluderea letalităţii prin holeră şi BDA în condiţii de staţionar.

Etapele de realizare:

Etapa I anii 2004-2005

34
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
- Studiul de evaluare a morbidităţii şi organizarea acţiunilor de profilaxie şi
combatere a BDA, orientate în primul rînd spre copii în vîrstă de pînă la 5 ani –
CMP Edineţ, CMF, SR.

- Elaborarea diferitor instrucţiuni şi îndrumări metodice (chestionare, programe


de evaluare şi instruire, etc.) Responsabil – CMP Edineţ, CMF, SR.

-Colectarea, generalizarea şi evaluarea informaţiei – CMP Edineţ, CMF, SR.

Etapa II anii 2005-2008.

1.Elaborarea şi implementarea unui sistem de instruire a gravidelor şi mamelor


pentru îngrigirea copilului – SR.

2.Perfecţionarea activităţilor orientate spre majorarea numărului de copii alaptaţi


natural, inclusiv a perioadei de alăptare, majorarea accesibilităţii la produsele
alimentare destinate pentru copii, în primul rînd cele lactate – CMF, OMF, CS.

3.Îmbunătăţirea condiţiilor de îngrijire, alimentare şi instruire a copiilor în


instituţiile preşcolare – Direcţia învăţămînt, tineret şi sport, primăriile din raion.

4.Perfecţionarea sistemului de instruire a personalului medical şi nemedical –


CMP, SR, CMF.

5.Evaluarea situaţiei actuale şi asigurarea funcţionării unui sistem eficace de


aprovizionare a raionului cu soluţii pentru rehidratarea orală antibiotice pentru
tratamentul standard. Al BDA – SR; CMF; OMF; CS.

6.Perfecţionarea diagnosticului de laborator al BDA cu aplicarea metodelor rapide


de testare – CMP, SR, CMF.

7.Perfecţionarea sistemului de supraveghere epidemiologică a holerei şi BDA –


CMP, SR, CMF, CS.

8.Dezvoltvarea sistemului de asigurare a populaţiei cu apă potabilă şi produse


alimentare de calitate – Direcţia “Apă-Canal”, primăriile comunelor, URECOOP.

Rezultatul scontat

1.Lipsa răspunderii epidemice a holerei şi minimalizarea numărului de cazuri


sporadice indigene şi răspîndirii în caz de import.

2.Reducerea nivelului morbidităţii generale prin BDA în primul rînd la copii în


vărstă de pînă la 5 ani.

3.Perfecţionarea cadrelor medicale şi implimentarea metodelor de tratament


standard al BDA la copii de vîrstă fragedă în sectorul de asistenţă medicală
primară.

Etapa III anii 2009-2010

1.Colectarea, prelucrarea, analiza şi evaluarea informaţiei despre realizarea


programului reeşind din atingerea scopurilor majore.

2.Elaborarea măsurilor suplimentare.

3.Finalizarea complexului de măsuri prevăzute de program.

35
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
Rezultatul final

1.Lipsa cazurilor indigene, diminuarea premizelor pentru apariţia lor şi a riscului


de import a holerei.

2.Diminuarea de 1,2 ori a nivelului morbidităţii prin BDA în comparaţie cu indicii


medii multianuali din perioada anilor 1996-2003.

3.Reducerea cheltuielilor de tratament şi sporirea eficienţei acestuia prin


implimentarea metodelor standard de tratament al BDA la toate nivelurile de
asistenţă medicală.

4.Perfecţionarea sistemului de educaţie sanitară a populaţiei în domeniul


profilaxiei holerei şi BDA, în primul rînd a gravidelor şi mamelor.

5.Asanarea mediului înconjurător, asigurarea populaţiei cu apă potabilă şi


produse alimentare de calitate garantată.

Coordonarea şi realizarea Programului

1. Prezentul Program se integrează în cadrul reformei sistemului de sănătate şi


urmează a fi realizat de către asistenţa medicală primară, serviciul de medicină
preventivă al raionului în comun cu autorităţile publice locale.

2.Tratamentul, măsurile antiepidemice şi diagnosticul de laborator sunt


determinate de Spitalul raional şi Centrul de Medicină Preventivă în modul
stabilit.

3. Supravegherea epidemiologică a holerei şi BDA

Supravegherea epidemiologică se va efectua de Centrul de Medicină


Preventivă Edineţ şi reprezintă un sistem de colectare şi analiză permanentă a
informaţiei despre cazurile de boală şi condiţiile care pot favoriza răspîndirea
acestor maladii, de elaborare şi implimentare a măsurilor adecvate de combatere
şi profilaxie. În teritoriul raionului cazurile de holeră şi BDA vor fi înregistrate la
CMP conform schemei existente, reeşind din principiul înregistrării cazurilor în
teritoriu unde bolnavii s-au infectat. În condiţiile structurii actuale a sistemului de
asistenţă medicală şi reeşind din prevederile Regulilor medico-sanitare
internaţionale supravegherea holerei şi altor BDA se va efectua la nivel raional
(teritorial) care include:

- depistarea completă a cazurilor suspecte de holeră şi alte boli BDA

- ancheta epidemiologică a fiecărui caz de BDA la copii în vîrstă de pînă la 5 ani


şi analiza datelor colectate

- informaţia retrospectivă a instituţiilor medicale

- informaţia organelor administraţiei publice locale altor instituţii nemedicale şi a


populaţiei.

4. Profilaxia Holerei şi altor boli BDA

36
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
Profilaxia acestor boli reprezintă un sistem de măsuri sanitaro-igienice şi
tehnice pentru aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă şi produse alimentare
inofensive, asanarea mediului ambiant, asigurarea condiţiilor de educaţie, studii,
muncă şi odihnă, instruirea igienică a populaţiei.

4.1.Măsurile sanitaro-igienice.

Aceste măsuri se vor realiza de către toate întreprinderile, agenţii economici,


indiferent de forma de proprietate, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului
R.Moldova.

Principalele măsuri sanitaro-igienice includ

- asigurarea cantităţii minime de apă potabilă pentru necesităţile gospodăreşti şi


publice. Primăriile, Direcţia “Apă Canal”,

- întreţinerea şi buna funcţionare a instalaţiilor de alimentare cu apă prin


instituirea teritoriilor de protecţie sanitară şi amenajarea igienică a acestora.
Direcţia “Apă Canal”, primăriile.

- Protecţia solului, apelor de suprafaţă şi subterane de poluare biologică,

- Monitorizarea calităţii apei. CMP, CS.

- Asigurarea epurării apelor uzate, conform reglementărilor în vigoare şi


dezvoltarea sistemelor de canalizare. Direcţia “Apă Canal”.

- Asigurarea unui grad înalt de salubrizare a localităţilor raionului.

- Aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare de calitate garantată şi


comercializarea acestora numai în locurile autorizate, asigurarea funcţionării
eficiente a sistemului de control al calităţii produselor alimentare din partea
serviciilor interesate,

- Creare pentru populaţie a condiţiilor igienice adecvate de educaţie, instruire,


studii, muncă şi odihnă.

4.2. Măsuri medico-sociale.

În conformitate cu recomandările OMS, în R.Moldova şi r.Edineţ nu va fi


efectuată vaccinarea în masă contra holerei şi himioprofilaxia.

La indicaţiile Ministerului Sănătăţii în unele focare epidemice se va efectua


chimioprofilaxia selectivă. Acţiunile de protecţie sanitară a teritoriului raionului se
vor desfăşura în conformitate cu Regulile medico-sanitare internaţionale şi cu HG
R.Moldova nr.556 din 10 octombrie 1996 “Cu privire la protecţia sanitară a
teritoriului R.Moldova de importul şi răspîndirea bolilor infecţioase convenţionale
şi extrem de periculoase”, precum şi cu alte documente şi directive ale
Ministerului Sănătăţii.

În cadrul măsurilor profilactice, medico-sociale, problemele primordiale


necesare de a fi studiate şi soluţionate se referă la:

37
PRACTICA TEHNOLOGICA LA S.A.”NATUR BRAVO” 201
0
a) instruirea medico igienică a gravidelor şi mamelor (consultaţii pentru femei,
şcoli pentru mame, maternităţii, etc.), inclusiv prin:

b) evaluarea cunoştinţelor, stabilirea surselor de informare,

-existenţa şcolilor pentru mame, dotarea lor cu minimul necesar, stabilirea


graficului adecvat de lucru, instruirea profesională a personalului medical,

- lucrul cu lăuzele în instituţile medicale (agende, soluţiile pentru rehidratare


orală, etc.)

c. instruirea personalului medical şi nemidical :

- estimarea numărului medical şi al personalului cu studii medii, instruiţi

7.2.ELABORAREA UNUI PLAM.


*A se vedea capitolul V in ceea ce priveste gestionarea deseurilor, si
implementarea PLAM-lui in cadrul SA NATUR BRAVO.

VIII. CONCLUZII.
Efectuind practica tehnologica pe parcursul a 14 zile la intreprinderea SA”
NATUR BRAVO”, am putut observa cum decurge procesul de productie si de
prelucrare a produselor leguminose si fructifere, automatizarea intregului proces
din cadrul intreprinderii o apropie pe aceasta de standardele europene de
productie, si asta inca nu e tot pe parcurs datorita investitiilor ce se prevad in
cadrul sectorului agricol din republica Moldova, SA NATUR BRAVO va atinge noi
cote maxime de productie si de export desigur. Mai sunt unii pasi inca de realizat
si de intocmit in cadrul intreprinderii, cum ar fi construirea sau perfectionarea
vechii statii locale de epurare a apelor uzate locale, stocarea,depozitarea si
reciclarea in totalitate a deseurilor provenite de la linia de productie, numai astfel
procedind putem avea in viitor un mediu de viata mai sanatos si o alimentatie
sanatoasa.

Fiece intreprindere indiferent de domeniul de productie trebuie sa tina cont de


mediul inconjurator , caci tot ce producem luam din natura ce ne inconjoara, de
aceea fim mai rezervati cind restituim naturii resturile consumului nostru de zi cu
zi, indiferenta de mediul inconjurator nu exclude faptul ca intr-o zi vom regreta
consecintele si ca va fi prea tirziu pentru ameliorarea situatiei.

38