Sunteți pe pagina 1din 33

Revistglunaril delaformare tdaic8 ~igtiir#ifi&,

sehiib do experrientii fi opinii editat8 de Amciati Cresciikrilor de Albine din Romllnia

Anul LXXV

-

--

Nr.4

aprilie 1991

I

CUPRINS

ing. A. MALAIU : APEL catre tori cei care pot sgrijlai uaa dintre activititile umane cu certe ofecte acslsgiee, economice qi sociale : API-

CWLTURA

ing. N.

albine !n vederea eulesului

NIOOEAIDE :

Preg5tirea

familiilor

de

dr. M. MARIN : MSisuri privind asigurarea surii de sbgbate a illbinelor Pn pcrioada dc primivarl-vari

dr.

In cele patru sezoane ale anului ; primgvara

ing. I. CORNOIU : MetodCi simplH de prindcre a roiului natural gi de ingrijire a lui

cunogtink teoretice $1 practice

de apicultura

F1.

BEONEQU : Operatiuni

*** Curiozitgti,

din viata albinelor

Ing. T. VOLCINSCHI, S. BODOLEA : Incursf- une in istoria apiculturii bucovinene (I)

* * * S5 cinstim memoria inainwilor

vechile reviste $i ailrti de

Spicuiri

apicultura

din

* Redactia

*

In dialog cu

cititorii

* Documentar apieol

*

Q o p e r b a I : fstreaga cregtingtate - deci $i ertodoc$ii romAni - celobreaz5 in biserici, la inceputul primgverii, hvlerea din morti a Mln- tuitsrului nostru, Isus Hristos. (foto : Constantin DINA)

C o p e r t a IV : putor arh, Florin STEFUXEAC

'

COLIWIUL

DR

Ins. ELISEI TMTA

REDACTIT

w~~atorw .

PETRE MRIAI: BAWU.

SORIN

BODOLEA

(redactor de rubric&),

hg. AUREL MALAXU. I-.

EU-

GEN MARZA. VICTOR NEAGU,

lng.

bbl.

MIIS-

$ERBAN.

TRAIAN

VOLCINSCHI.

REDAWIA 91 ADMINISTRATlA

COMITETUL

ASOCIA'J'IEI

DE

ALBm

EXECUTIV

CRESCATORZLOR

DIN

AL

ROMANIA.

0 str. ~uilus~uciknr. 17. Bucu-

ragtl,

sect.

2

Cod.

10231 0 Tel.

11.41.50 0 Cont vir. 4996014 B.A.I.A.

illlala municiplulul Bucuregti.

,,Albina - este amica dra- cului" : sint multi care din venitul stupBritului i$i pig- tesc d5rile ; sint altii care isi crcsc copiii sustinlndu-i la ~colipe banii cigtigati de al- bin%; sint apoi oare alte me- serii in legiturg mai strinsg cu agronomia decit apicul- tura ? Exist2 oameni care din venitul stup5ritului i$i inmul- test aputul. Stupjritul deci merit& atentiune nu numai ca venit lateral, ci si cn venit principal. Venitul stup5ritului ins5 numai atunci e sigur dacH stuparul se pricepe la stupHritu1 rational, adic5 dsc5 $tie ingriji $i manipula albi- nele astfel ca ele s2 fie in stare a se folosi de toate iz-

voarele

Elevii vor trebui instruiti in ~colica ss-~iinsu~easclde-

prinderea pentru stupgrit in- cit atunci cind vor porni in via@ s5 fie stupari indepen- denti ".

care

i

se

oferg.

,

Din articolul Pplf~careaapiculluril", apdrut fn revista

,.STUPAP,IWLU

Cn ocazia Sfintelor SHrbLL- tori alc Pagtelui, adre65m tnturor colaboratorilor, citi- torilor $i prietenilor ravistei noastrc urBri de sgniitate, fe- ricire gi succes in noul sc- zon spiaol pe care il dorim bogat in rezultate bune.

Hristos a

inviat !

APEL

catre toti cei care pot sprijiniuna dintre activitilfileumane

cu certe ef ecte ecologice, economlce APICULTURA

~i sociale :

ing. Aurel MALAIU Dfrector a1 Institutului de Cercetare gi Productie pentru Apiculturl Vicepregedinte a1 Asocisfiei Cresciitorilor de Albine

Asigurarea unui medin Pnconjuriitor corespundtor, impune nevoia de a pHstra resursele naturale finind cont de raportul ce exlstg intre consemarea acester resurse gi PnsHgi existents oamenilor. Albinele melifere constituie resurse biologice de importanw vita%. Prin urdtoarele punctgri Be Sncearc& definirea rolului pe eare acea- tea il au.

1. Rolul ecologic

Prin pmlenizarea plantdor entomofile, prom urmam c&ruia se produce tecundsrea qi ca atane formarea semintelor, legumelor gi fructelor, albinele an un rol cheie Pn perpetuarea gi deci supravietuirea a sute de mil de specii de

plante. Din resurse anorganice $1 energie solar& aceste plante creead prin foto- sinted materie organid iar din aceasta ae formeaeH stratul de sol fertil qi se produce hran& pentru insecte, pgsLi, mamuere gi mnlte alte animale. Aceste relafii ecologice sint esenfiale pentru existen@ noastrii gi psntru mediul incenjnriitor. Dad vrem 8% ptistrgrn nealterate in eontinuare aaeste re- lafii tiebuie s& mentinem apicultura ca ramura important& a activita~iumana Mai mult, cu inteligenfii gi ddresantg perspectivh trebule s& creem toate .con-

ditiile pentrn

moniuiui national apicol. arcetgri efectuate de a&tre organleme ~peeializateale O.N.U. an clasilicat aceastg harnid gi minunats insect& pe losul al IV-lea ca aenaor a1 polu5di.

apicultori in vederea consemilrii gi dezvoltarl

neatinjenite a patri-

2. Rolul economic

Datoritg

nevoii

de

polenbare,

agricultura

modern& delnde

In

mare

mH-

sur& de albina melifer&. Oricit de bune ar fi metodele agrotehnice (pregstirea

solului, calitatea seminklor, PngrSgarea, irigarea, Pntrefinerea culturilor, comba-

terea

dtiuniitorilor), lipsits

de polenizarefecundare,

nici o plants nu va da nicl

flori,

nici

frucw

nici

seminfe $1 nici

nu

se

va

inmulti

ca

mas& vegetativfi.

La

numeroase

culturi

(arbori

gi

arbugti

fructiferi,

leguminoase,

furajere,

plante

de cstre insecte, dintre care 85-90O/~ le reprezintg albinele crescute gi Cngrijite

de apicultori. Sg nu uitgm d fa condifiile intensividrii agdculturii prin meca- nizare gi chimizare entomofauna spontan polenizatoare dispare treptat astiel CA

rolul

re1 mereu mai Imporht Pn realizarea reeoitelor.

tehnice

gi

oleaginoase,

seminceri

legumicoii

etc.)

polenizarea

este

fkcuta

albinei

de agent

polenizator

dirijat

de

om

doblndqte pe

zi

ce trece

un

Dad dorim a& avem aceste recolte, la imaginea copiilor care-gi bean cam cu lapte, la imaginea livezilor gi a panerelor pline cu soare gi fructe, la cea a lanurilor be aur vegetal care devine ulei la toJe acestea gi la multe dtele trebuie algturatiS imaginea tuhmr florilor din aceastii tar&, polenizate de toate albinele crescute de atre apicultorii rodni. AceastiS utlimg imagine este in- tr-adevgr dumnezeiasa, care face ca toate celelalte s& fie posibile. Albina de- vine asttel aliatul eel rnai statornic $ileal al Valoarea produselor agro-alimentare obtinute cu ajatoml albinelor este de zed de miliarde de lei 41 depwgte de circa 30 ori valoarea produselor direete ale acestora. Albinele igi Pndeplinesc astiel menirea, Pn conditiile in care in to- talitate aceasa prooductie rgmine En bendiciul intregii societiifi, celui care le Itngijqte - apicultorului, nerevenindu-i nimic pentru a recupera costurile ac- tivitgtii sale. Pe bud dreptate Gaston Bonier spunea d : ,,Albinele au nevoie de flori ca a& tri$ias& $1 Llorfle au nevoie de albine ca sH rodeas&".

3. Rolul social

Productda direct4 realiaat4 de almine (mierea, ceara, polenul, pltara, Up- tiprul de mat&, veninul, propolieul) prin nnele sortimente, asigurg hrang cu valoare nutritivg ridicatg qi dect fortitiant, prin altele asigurH substank active natnrale pentru realizarea de medicamente apiterapeutice. Inditerent de modul in care sint foloaite, prodneele apicole au un ml social deosebit, contribuind la pibtrarea a&n&tiitii copiilor, biitrfnilor. a tutnror oamenilor. Valoarea producfiei directe a albinelor nu rgspUtqte in fnkrgime munca apicultedlor. Dintre cei care se ocupii cu aceastii indeletnicire numai putini reugesc sB obtid remltate favorabile penh ti gi aceasta nu in fiecare an. Mdti pierd, pierd chlar albinele in special ca urmare a aplidrii neeorelate a pesticidelor, erbicihlor, hgrW- mintelor chimice, a prezcmtei in unele zone a noxelor industriale, a contaminHrii radioactive, precum $i urmare exacerbgrii unor boll periculoase. Toate acestes conduc la o diminnare acantuatg a efectivalui apicol, cu toate efectele negative care decurg din aceaeta. Importan@ albinelor ca factor ecologic, economic gi social poate fi snsti- nut& cu zeci de tomnri gtiintitice pline de argumente 9i date mncrete. Mmina- area sau mate chiar diaparitia in anumite zone a acestei specii de la care socie- taka omeneascH beneiiciazg atit de mult, poate ti stiivilitg nurnai prin legile care sil incurajeze apicultorii, de impertanw deosebitg fiind asigurarea vetrelor pentru stupine gi nu prin reglement&d cu deck restrictive saa care lntkpgr- tead oamenii de la aceastg Pndeletnicire, cum ar fi impozitarea stupilor. SH incheiem cu cele spuse de marde savant - fizicianul Albert Einstein care a dovedit d poate apnecia la adevHrata dimensiune importanta albinelor :

,,Dm& ar disparea albina de pe suprafa@ globnlui, omul ar mai avea doar patru ani de viati%. Cu cit exist4 rnai multg polenizare, tu atit iarba este mai multit. sint mi multe animale, mai multi oameniu.

N.R. cu ajutorui domnului Tralan niescu, membru al asodaflei noastre, acest ape1 completat cu unele date tehnice apicole a fost difuzat In cursul lunii februarie parlamentarilor romBni (senator1 gi deputati) membri ai gmpsrilor parlamentare ale PaNdului National Taranlst - cregtin $1 democrat $i ale Partldului Ecologist. ,Se Intelege ca prin aceasti4 actlune se urmarea sensibilizarea puteN legislative In directla apararii $i promovHrii inte- rcselor apicultorilor $i ale apiculturii nationale.

Pe agenda priorltitilor fiecirei stupine

Pregatirea familiilor de albine in vederea culesului

ing. Nicolae NICOLAIDE

Epoca de inflorire a plantelor melifere, a c5ror secretie abundent5 de nectar este valorificat.5 de albine $i transformati in miere se consider5 in apiculturi ca peri- oad5 a culesurilor. In condivile tiirii noastre culesurile abundente de nectar de la sfir$itul prim$- verii gi vara, de la salcim, tei $i floarea- soarelui, in zona de step5, de la salcim $i fineat5 fn zona de deal, de la fineap, zmeurig gi zburgtoare in zona de munte, asigurB obunerea unor importante pro- ductii de miere.

La fnceperea culesului in comportarea albinelor se constat5 o schimbare bruscg ce se manifest3 prin : intensificarea zbo- rului albinelor, in5lbirea fagurilor in cuib, ventilarea puternic5 a urdini$urilor gi creg- terea in greutate a familiilor. ca urmare a acumultirii nectarului in faguri. In aceast5 perioad5 se impune a se asi- Pura fwliilor de albine spatiul necesar wntru depozitarea nectarului in care scop In stupi se completeazg echipamentul de faguri, se procedeaz5 la agezarea magazi- nelor $i a corpurilor suplimentare. La com- pletarea necesarului de faguri se folosesc cit mai multi faguri artificiali pe care in conditiile de cules albinele ii clgdesc in- tr-un timp foarte scurt. In acest fel se asiguril echipamentul de faguri necesari $i se creed rezervele pentru inlocuirea fa- gurilor necorespunz5tori. Cu ocazia com- plethrii echipamentului de faguri pentru depozitarea nectarului Pn cuibul familiilor de albine se urmBrevte asigurarea spatiului necesar mtitcilor in vederea continusrii ouatului gi dezvoltarea familiilor in peri-

oada culesului.

miliilor se introduc faguri clBditi $i artifi-

ciali sau se inverseazg corpurile cu puiet. h timpul culesului, familiile de albine se urmgresc cu atentie in functie de canti- tatea nectarului acumulat, iar spatiul ne- cesar pentru crevterea puietului $i depozi- tarea nectarului se m5re$te in continuare. Datorit5 faptului c5 in timpul culesului albinele depoziteazi nectarul $i Pn fagurii din cuib, in care se cre$te puietul, activi- tatea de ouat a matcilor se restringe din cauza blockii cuiburilor cu nectar. In ca-

In acest scop in cuibul fa-

zul in care nu se intervine in familiile de albine in acest moment se produce un dez- echilibru. Ca urmare a ouatului intens a1 m5tcilor inainte $i la inceputul culesului, in familii eclozioneazg foarte multe albine tinere, comparativ cu num5rul larvelor existente in cuib. Ca rezultat a1 acestei situatii necesiGtile biologice ale albinelor tinere de a hr5ni larvele nu mai pot fi satisfacute $i albinele incep sii cl5deasc5 botci in care matca depune ou% $i familia intr5 in frigurile roitului. La provocarea

frigurilor roitului contribuie de asemenea spatiul insuficient din stupi pentru ad5pos- tirea familiilor, cgldura excesiv5, blocarea

cuibului

$i lipsa de

cules. In aceast5 perioad5 m5rirea volu- mului stupilor, amplasarea familiilor de

albine in locuri umbrite, asigurarea unei

ventilatii

dicarea periodic5 a fagurilor cu puiet cB- p5cit care prisosesc pentru intiirirea fa- miliilor slabe, deplasarea familiilor de al- bine in localit5ti in care exist%culesuri de

nectar,

albine in

trarea

de

cu miere $i polen

cit

active, deblocarea cuiburilor, ri-

asigur5 mentinerea

familiilor

stare activs $i preintfmpin6 in-

acestora in frigurile ,roitului.

A$a

cum

v5

este

cunoscut,

la

venirea

culesului

de

salcim,

familiile

de

albine

ocup5 in general 10-12 faguri din care 8-9 cu puiet. OdatB cu inceperea culesu- lui cuibul va trebui organizat astfel : la capBtul stupului dinspre urdinigul princi- pal folosit in tot cursul primaverii r5mine un fagure cu provizii, urmeazti apoi fa- gurii cu puiet, un alt fagure cu pisturi gi 4-5 faguri goi pentru depozitarea necta- rului. Fagurii pentru nectar se recomandg

s5 fie albi la culoare pentru a nu deprecia calitatea mierii de salcim. In nici un caz

nu

diniv, deoarece matca

ouatul

$i pe fagurii destinati nectarului. In pri- mele zile ale culesului, albinele culeg5- toare vor depozita nectarul in celulele care se elibereaz5 in cuib $i prin aceasta limiteaz5 intr-o oarecare m5sur5 ouatul mgtcii, producind in urm5toarele zile o micvorare a cantitgfii de puiet care trebuie hr5nit $i o m5rire a num%ruluide culeg5-

se va

deschide $i cel de a1 doilea ur-

va

trece cu

Pe agenda flecgreii stuplne - la rubrica prioritiitilor

Masuri privind asigurarea stirii de sinitate a albinelor in perioada de primavara-var8

gef

de

laborator

dr. Mircea MARIN

la

Istitutu1

de

Cercetgri

yi

Producb

pentru

Apiculturii

In indelungatul sezon de iarn5 familiile de albine sufer5 insemnate modificari in structura $i fiziologia lor, modific5ri ce le slgbesc rezistenta fat5 de schimbsrile bruvte ale vremii in perioada de prim5- var5 cit $i fat3 de microorganisme $i para-

ziti praducstori de boli.

h lunile martie $i aprilie albinele in- trate la iernat i$i epuizeazs capitalul bio- logic, uzura $i imbstrinirea fiind ireversi- bile, astfel c5 trebuie sg moarg. Continui- tatea vietii familiei de albine este asigu-

rat5 de matc5 $i noile generatii de albine. Un numar important; de m5tci nu rezist5 rigorilor iernii, $i mediului interior a1 stupilor, de foarte multe ori cu o mare

Pnc5rc5tur% toxic%, umiditate $i mucegaiuri.

timpul

Multe

familii

de albine

pier

in

iernii $i prim5verii datorit5 unor gre$eli ficute de cresc5tori in sezonul anterior in special in perioada de toamn5 sau a unor situatii independente de acegtia.

cerea de turte, plilci de candi etc., de

multe ori cu adaosuri precum ftiina de soia, drojdia de bere, lapte praf etc., care conduc la o mare inc5rc5turH intestinals, fermentatii aberante, toxicozg, ce omoar5 un mare num5r de albine sau familii in

In acest mediu intestinal se dez-

volt5 puternic Nosema apis $i mucegaiuri ;

intregime.

- impachetarea excesivti, f5cut5 $i cu materiale impermeabile ocnduce la acumu- lare de condens, sciderea temperaturii, mucegiire cu consecinte negative asupra albinelor $i moartea multor familii ;

- amplasarea stupinelor pe vetre expuse la vinturi, viscole $i umiditate excesiv6 se soldeazil cu moartea multor familii de al- bine iar noile generatii de puiet apar $i se dezvoltg tirziu ;

faguri

patogene

de

NO-

microorganisme

sema apis, Ascosphera apis $i alte mu- cenaiuri etc.) care infecteaz5 albinele $i primele generatii de puiet ;

- iernarea

pe

vechi

(spori

pLini

de

1. Gregeli ale posesorilor de albine :

-

neglijarea

tratamentelor

de

toamnil

ale

varroozei

sau

efectuarea

lor

in

pre-

- tendinta de inmulfire a efectivului f&r%s5 se tin5 seama de posibilit5tile bio- logice ale familiilor de albine. Astfel sint sl5bite toate caloniile, ad5ugindu-se gi procesul natural de diminuare a popula- tiei tnaintea intrsrii la iernat. Aceasta este metoda de ,,inmultire prin diviziune mor- talii". Foarte multi apicultori, mai ales hcepltori, practic5 aceastii metods de ,,marire a efectivului stupinei. Teti au pierderi importante in timpul iernii $i pri- miverii ; - neasigurarea rezervelor suficiente de hran5 pentru sezonul de iarns-primsvar5. Din aceasts cauz% multe familii de albine mor prin infometare ;

scoaterea svre valorificare avroaae in fntregime a miekii din faguri $i inlocuirea

-

-

-

zenta puietului, lass familiile prad5 unui

num5r

mare

de paraziti

care

le

spoliazg

de

hemolimfii

$i

le

sl5besc

rezistenta

in

general ;

 
 

-

lipsa

rezervelor

de

ptisturii

care

sEi

asigure albinelor $i noilor generafii de

puiet

$i energetici ;

- spargerea cuiburilor primsvara ina-

inte de vreme, in perioade cu temperaturi

scilzute, ploi reci sau chiar lapovife con- duce la mari pierderi de puiet $i albine ;

- atacul de roztitoare Pn stupii neasigu-

rati

principii alimentari esentiali plastici

care

conduce

la

pierderea

a

citorva

mii de familii

de albine anual.

ei cu sirop de zah5r care nu asigur5 0 2. Sitrrafii negative indepen2-te de

hran5 complet5 albinelor ;

- prezenta Tn rezervele de hran5 a unei

mari

duce la toxicoze $i stimuleaz5 dezvoltarea

nosemozei ;

- suplimentarea hranei incepind cu lu- Aceasti5 situatie determinil o mare morta-

crescfitori

- o

mare

precum

cantitsti

de miere

de man5 ce con-

hc5rc5tur5

cu

pesticide

$i

nox5 industrial5 a

palen

rezervelor de miere $i

albinelor.

$i a orgnnismului

nile decembrie $i ianuarie prin introdu-

litate in timpul iernii $i primhverii ;

lipsa zborurilor de curatire, perioade indelungate, datorit5 temperaturilor sc5- zute. Aceast5 situatie conduce la o mare in- c5rc5turg intestinal5, la fermentatii de natur5 $i st5ri grave de toxicoz5 in- sotite sau nu de diaree urmate de o mare

fn aceastg situatie

mortalitate a albinelor.

rea

-

$i nosemoza poate lua form5 acut5 in stu- pinele infectate.

- marile intoxicatii de prim5var5-var5

cu pestiaide, un adevgrat masacru, cind se

dat5 sau de mai multe ori albinele

culeg5toare sau cind sint omorite zeci de

pierd o

mii de familii de albine.

In perioada de prim5var5 stupinele pot

urmgtor, urmind s5

fi clasificate in modul

se interving corespunz5tor :

1. Normale, sgngtoase cu populafie de al-

bine diminuat5 corespunzgtor rigorilor ier-

nii

nou eclozionate $i puiet s5n5tos. Acestea

reprezintg marea majoritate.

sau in fazg

acut5, sub form5 de focare. 3. Cu nosemoz5 form5 cron'ic5, far5

semne de boal5, sau cu form5 acut5, acea-

sta din urmg in numar foarte mic.

4. Contaminate cu locg european8, clinic

s5n5toase $i foarte rare stupine cu mani- fest&$ clinice constituind focare de boal5.

5. Contaminate cu locg americang ur-

mind ca in unele din ele, dac5 Vremea este foarte ciilduroas5 sau intervin $i alti fac- tori de mediu sau de intretinere favori-

zanti s5 formeze focare.

6. Cu ascosferoza (puiet vgros), in unele

$i legilor fire~tiale ierngrii cu albine

2. Cu boli virale latente

familii

ap5rind larve afectate de aceast5

micoz5.

7. Cu vaarooz5, infestatie slab5 (zeci de

paraziti) sau medie (sute de paraziti). Acestea din urma stupine sint cele unde

s-au efectuat in toamn5 tratamente sau fhcut ultimul tratament in prezenta de puiet c5pgcit parazitat.

medicamentos,

cu pesticide

nu

s-a

8. Intoxicate

(alimentar,

$i nox5 industrial&):

f5rg

posibilitate

- intoxicate cronic in diferite grade ;

- intoxicate,

facere. 9. Cu mai multe maladii (stupine in mizerie, intens exploatate, subalimentate, intoxicate, intrate slabe la iernat, sau ne- tratate in anul anterior). Mentiongm cP in tara noastrs, loca eu- ropean&, loca american5 si nosemoza nu mai constituie probleme deosebite datoritg actiunilor de prevenire si combatere efec- tuate pin5 in prezent, dar efortul continu5 pentru mentinerea acestei situatii. $i in combaterea varroozei rezultatele obtinute au fost foarte bune la scar5 nationals.

de re-

noi in tar& s-a extins

ascosferoza

ascosferoza

mondialg, in multe t5ri ale continentului

european,

grave. Exist5 o izbucnire periodic5 a unor ma- ladii la insecte. - avind com~lexecauze favorizante ce exacerbeazk virulenta unor microorganisme cum sint - modificgri Pn- delungaie ale vremii, radioactivitate cres- cut5, poluare chimica, folosirea excesivP a antibioticelor, intoxicatii subacute sau cro- nice ale albinelor. Dat fiind existents acestei situatii se im- pun m5suri generale de ingrijire profila- xie $i combatere in mod diferentiat dar $i masuri speciale.

asiatic $i american luind forme

sg se extind5 la scar5

h anul

1990 $i la

(puietul v5ros). De citiva

tinde

ani

MASURI GENERALE

a) In functie de situatia fiec5rei familii

de albine se administreaz5 alimentatie de hrgnire $i stimulare cu paste preggtite din

zahiir, miere, polen gi infuzii de plante

medicinale

diului permite administrarea de sirop de zah5r cu adaos de miere. Aceste hr5niri se fac in functie de rezervele ce le mai albinele in stup, de puterea familiei $i

au

de cantitatea de puiet existents. Aceste hr5niri de stimulare se fac $i in concor-

danw cu aportul de polen gi nectar ce El

aduc albinele din naturi. La familiile slabe, cu fenomene digestive

sau cu diagnostic de laborator de

moz5, se administreazg in paste 30-40 ml protofil la kilogram sau cite 17-20 ml la

Zahgrul, polenul $i mierea

trebuie s5 fie de cea mai bun5 calitate.

Polenul 20-30 g la kilogramul de past5

ca-

$i atunci cind temperatura me-

nose-

litrul de sirop.

(turt5).

b) cur5tirea fundurilor

stupilor

de

davrele albinelor ce au murit pe

$i de resturile de

descgpticirea

albine. Materialele de pe fundul stupilor $i cadavrele de albine din fata scindurilor

miere, de c5tre

parcurs

cear5 provenit5 de la

cu

fagurilor

de zbor se aduns cu grij5

$i

se ard.

C) se indepgrteaz5 fagurii muceggiti ~i se

topesc ;

d)

se indep5rteaz5 saltelutele $i alte ma-

umede $i dac5 este

cazul se Pnlocuiesc cu altele uscate $i cu-

teriale de impachetare

rate ;

e) se face restringerea sau lgrgirea spa-

tiului ocupat de albine in functie de tem- peratura mediului $i evolutia vremii. Se previne astfel moartea puietului prin r5- cire, dezvoltarea germenilor conditionat patogeni, evolutia nosemozei unde se afl5 in form5 latent&, sau aparitia ascosferozei ;

f) se Instaleaz5 din timp adSp5tori pen-

tru ca albinele ce ies la zbor s5-$i creeze reflexul pentru aceast5 surs5 de ap5 $i nu

pentru alte

surse cu ap5 murdar5, infec-

tat5 $i poluat5.

h complexul de mSsuri privind preve- nirea $i combaterea bolilor infectioase $i parazitare dezinfectia este factor de baz5. Din p5cate dezinfectia fagxilor, stupilor $i stupinelor nu a devenit o practic5 cu-

rent5 a apicultorilor $i nici personalul sa- nitar-veterinar nu a impus-o la nivelul intregii apiculturi. Dezinfectia comport& urmgtoarea con- duit%:

1. cur5tirea cu $paclul, dalta $i perii a

stupilor $i a altor materiale ;

2. dezinfectia propriu-zisa cu substante

dezinfectante ; 3. respectarea timpului de contact intre

obiect

4. indep5rtarea prin spalare cu ap5 a

substantelor cu care s-a practicat dez- infectia. In apicultura noastrii dezinfectia poate fi practicat5 cu urm5toarele substante tn functie de obiectul de dezinfectat.

$i substanta recornandat5 ;

Stupi $i alte materiale

- carbonat de sodiu (sod5 de rufe, sod5 calcinati) concentratia de 5% (50 g la 1 li- tru de ap5) ;

- s5pun sodic (s5pun de rufe din co- mert sau preparat in gospod5rie). Se folo- se$te in concentratii de 0,5-1°/0 (5-10 g la

litru de ap5 cald5) ;

- hidroxid de sodiu (sod5 caustic%). Se folose~tein concentratii de 4% (40 g

la 1 litru de ap5). Dezinfectia cu sod5

caustic5 este bine in stupinele de stat

pravegherea sanitar-veterinarii $i numai folosind haine si materiale de proteetie.

s5 se practice numai $i cooperatiste sub su-

- formol

(formol

comercial

'~e

folosesc solutii 2-4O/0. Aceast5 substant5 poate fi folosit5 cu echipament de protec- tie $i sub supravegherea sanitar-veteri- nar5 ;

- Dezinfectant cationic - 2O0l0. Se uti- lizeaz5 in concentratii de 7,5 ml la litrul

de ap5.

Fagurii goi de rezerv5 :

- Acid acetic glacial

(967. Se folose~te

sub form5 de vapori emivi la temperatura mediului. Cantitatea ce creeaz5 concenratia dezinfectant5 este de 2 ml la un litru vo- lum, cu o expunere de minimum 7 zile.

- Sulf. Se foloseqte sub form5 de fumi- gatii prin ardere in cantitate de 50 g/m3.

- Hidrogen peroxidat (ap5 oxigenata). Se folose~tesolutia comercia15 3% sau se prepar5 din perhidrol 1 parte la 9 parti ap5 din perogen 6 comprimate in litru de

compozitia 0,5 g. Se

ap5.

- Cloramina B -

prepar5 solutie 0,5-10/o (10-20 compri-

mate la litrul de ap5). Solutiile de perhidrol, perogen $i clora- min5 se prepar5 imediat inainte de folo- sire $i se utilizeazk mai ales la dezinfectia fagurilor in caz de viroze $i pentru ma-

terialele

folosite

in

cresterea

m5tcilor.

Stupina

de stupin5 se

recornand5 varul nestins prin fmpr5$tiere,

0,5-1

folosi

sie in ap5. fn dezinfectia de necesitate in caz de boa15 contagioas5 se poate folosi $i clo- rura de var suspensie 10-25°/o.

Pentru dezinfectia vetrei

kg/m2, apoi vatra se sap%. Se poate

$i varul stins sub form5 de suspen-

C Diagnosticul

a) Diagnostic clinic

bolllor

albinelor

h perioada de prim5var5, specialiqtii in

medicina

tueazl controlul stupinelor pentru urm8- toarele maladii : viroze, loca european5, loca americang, nosemoz5, ascosferoz5, varrooz5 $i intoxicatii.

veterinarg din teritoriu efec-

a) Diagnostic de laborator

Acest diagnostic se practic5 in labora-

toarele inspectoratelor sanitar-veterinare

central de diag-

nostic.

cul pe baza materialelor recoltate $i tri- mise in conditii optime de consenrare $i in timp rapid, de catre personalul sani- tar-veterinar $i chiar de c5tre apicultori. fn functie de boala suspicionat5 sau diag- nosticatti clinic se trimit probe de albine, faguri cu puiet; faguri cu miere $i p5stur5.

judetene

$i Laboratorul

Aceste

laboratoare, pun

diagnosti-

- Pentru diagnosticul virozelor se tri- mit albine vii, $i buc5ti de fagure cu pu- iet afectat $i neafectat.

- Pentru loca europeani $i loca ameri- can5 se trimit probe de faguri cu puiet bolnav.

- Pentru aascosferoz5 (puiet v5ros) se trimit faguri cu puiet $i larve moarte $i eliminate de albine pe fundul stupilor sau in afara acestora.

- Pentru nosemoz5 se trimit albine re- coltate vii.

.

- Pentru varroozH se trimit albine re- coltate vii $i faguri cu puiet chp3cit, mai ales cu celule de trintori.

- In caz de intoxicatie se recolteazg $i se trimit albine moarte recent $i vii, fa- guri cu puiet mort, precum $i bucgti de

faguri ce

contin polen $i miere recent in-

trodus5 Pn faguri. In caz de intoxicatie cronicZL - albine. faauri cu rniere cgp8citg

$i p5stur3. Mentiune : (Foarte important !). Desi acarapioza, rnaladie parazitax% produsti de acarianul Acarapis woodi. nu a fost incg

nu

este exclus s5 fi ap3rut Pn vreo zonii de granit5 sau s5 apar5 in viitorul apropiat. Pentru aceasta, toate probele de albine vii sau moarte in stare proaspiit3 primite la laborator vor fi supuse si examenului prin stereomicroscopie $i microscopie conform metodelor de analiz5 indicate de Institutul de Cercetare $i Productie pentru Apicul- tur5 $i L.C.S.D.V.

diagnosticat3 pe-teritoriul. t5rii noastre,

-

.

- Toate laboratoarele de diagnostic prin specialiqtii lor vor face recoltiir,i de albine din mai multe stupine de la familii de albine slabe sau care nu se pot dezvolta

$i

pioz5.

Orice suspiciune sau diagnostic pozitiv se impune a fi confirmat de laboratorul de patologie apicol5 a1 I.C.P.A. $i L.C.S.D.V.

vor

efectua

examenele

pentru

acara-

bolilor

albinelor

In domeniul combaterii, tratamentele se fac in trei situatii :

1. In stupinele unde a fost diagnosticaa

clinic sau prin examen de laborator boala.

2. In stupinele unde in anul precedent

au evoluat : loca europeanH sau americang si ascosferoza.

Tratamentol

de

primiivarii

d

3. In toate stupinele, pentru varroozg.

Se procedeaza cu multg exigent5 la sus- tinerea organismului albinelor pentru a rezista invaziei prin :

 

1.

Hrgniri

de

completare

$i stimalare

'

2.

Igienizarea

familiilor

de

albine

3. Tratamentul, de la primele semne, ale celorlalte boli

supraadgugate

provocate de bacterii, spiroplasme, ricket- tsii, micete $i protozoare conditionat pa-

togene. Aceste infectii pot fi prevenite $i com- bgtute cu urm5toarele medicamente :

sirop,

miliei

4. Combaterea

infecvilor

Oxitetracicling

cite 250-500

de

albine,

0,5

g

la

litrul

de

ml in functie de puterea fa-

dou5 tratamente

la

in-

terval de 4 zile, apoi la 7 zile, pfn5 la dis- paritia semhelor de virozg sau maladie se- cundar5. La siropul medicamentos se adaug3 Protofil 17-20 ml la litru. Concomitent cu acest tratament se va administra Micocidin cite 100 g prin pre- sarare peste albine. Se interzice utilizarea preparaklor ee contin virupi (aga zise vaccinuri) care perpetuead infectia $1 conduc la rupin- direa virusului $i a bolii gi in stupinele ce vin in contact (in stationar sau pasto-

ral),

qi moartea

familii de albine, ma1

ales in sezonul de iarnii-prirn6var5. De' asemenea se creead posibilitatea izbuc- nirii $i rhpindirii maladiei produs6 de

virusuri modificate.

la

pierderi

de

multor

miitci

$i

la

subires

Locs eumpesnii

Se trateazti cu una din urmiitoarele sub- stante :

- Oxitetraciclina (teramicina). Doza este de 0,5-0,75 g la litrul de sirop, cite 250-

500 ml in functie de puterea familiei de albine $i gravitatea bolii, 4--5 administrgri la interval de 4--5 zile.

- Locamicin (Oxitetracicling) 2.5 g la 1000 g zahgr pudrg. Se fac pudrari printre rame, peste al- bine, cu cite 80-100 g. Tratamentul se re-

pet5 de 3

de

Concomitent cu primele 3 tratamente se

pot face $i 3 administrari de sirop prepa-

rat din 1 kg locamicin la 1 litru de apg cite 250 ml.

- Streptomicing 0,5 g la litrul de si- rop. Se administreazg cite 100 ml sirop pentru o ram3 ocupaa de albine. Trata- mentul se repet5 la interval de 5-7 zile, pin5 la disparitia semnelor clinice.

interval de 3 zile gi fncg

ori la

la

2

ori

interval de 5-7

zile.

Loca americad

Se trateazg cu una din urmiitoarele sub- stante : oxitetracicling, locamicin, sulfatia- zol, negamicin eritromicing. Tratamentele cu oxitetracicling $i Loca- micin au fost explicate pentru loca euro- peanl.

- Sulfatiazol, solutie 20%. Se utilizeazk 1 g de substants activh (5 ml) la litrul de sirop. Cite 250-500 ml pentru o familie, de 3-5 ori la interval de 7 zile.

- Negamicin. Se utilizead cite 0,4 g la litrul de sirop, cite 250 ml pentru o familie de albine, de 2 ori la interval de 3 zile, apoi inc3 de 3 ori la interval de 7 zile.

- EritromicinZI. Se folosesc 0,3 g la litrul de sirop, cite 250-400 nl pentru o fa- milie de albine, de 2 ori la interval de 3 zile, apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile.

caz de paratifozb sau septicemie se

folosegte tratamentul

fa-

miliile de albfne din stupina, ele fiind con- siderate contaminate.

h

La

oxitetracicling.

cu

se

trateaz5 toate

apariua

bolii

Ascoaferoza (puietul v5ros)

- Micocidin pulbere alb5, ugor gglbuie,

ambalatA h

1 kg. In functie de mlrimea familiei de albine gi intensitatea infectiei se administreaz5 cite 80-150 g preparat, prin impragtiere cu mina printre rame, peste albine. Tra-

tamentul se

dou5 tratamente se fac la interval de

flacoane

de mas5 plastic5 a

repet3 de 3-5 ori. Primele

3-4 zile, ultimele la 7 zile.

infectia micotic5 este grav5, mico-

cidinul se poate administra $i sub form5

de sirop

cite 50 ml, de 3 ori, concomitent cu pri-

mele trei administrgri de micocidin pul- bere.

cind, concomitent

roza,

ascosfe-

(1 kg micocidin la 1 litru de ap5)

Cind

In cazul

apar

cu

semne de loc5, se adaug5

2,5 g teramicin5 la 1 kg micocidin ; se

amestec5 bine gi se fac tratamente con- form indicatiilor pentru ascosferozl.

gi

Nosemoza

- Protofil - form5 medicamentoas5 li- chid5 in flacoane de 1 1. Prin substantele extrase din ~lante.vi- taminele $i mi'croelementele ce-le co'ntin, imDiedic5 in mare m&sur&realizarea ci- clului evolutiv a1 Nosemei apis, inhibP flora patogen5 intestinal5 gi stimuleaz5 se- cretia enzimelor digestive a albinelor $i larvelor. Se administreazg in sirop, 17 ml la litru gi in past5 de 34 mI la kg.

Protofil

treaz5 intr-un anotimp unei familii de al- bine variaz5 fntre 50 $i 80 ml, in functie

de m5rimea

Protofilul se administread familiilor de albine afectate de nosemoz5, viroze, intoxi- catii cronice, cit $i celor sl5bite de intern- perii.

Cantitatea

de

ce

se

adminis-

$i starea acestora,

Intoxicstiile

Intoxicatiile albinelor nu se trateaz5 ci se previn. Prevenirea lor este o datorie $i o obli- gatie atit a celor care folosesc substantele

toxice in actiunile

tuturor

dustrie,

intoxicatiile acute ale

albinelor este

care

1987 privind mlsurile pentru protec@a fa-

miliilor

cu pesticide, publicat de revista ,,Apicul- tura in RomaniaU nr. 211988.

de fitoprotectie gi in-

apicultorilor.

cit

gi

a

Pentru a preveni

apicultor

necesar s5 fie recitit de fie-

,,Ordinul

nr.

45/110194/23/

de albine impotriva intoxicatiilor

- Pentru a se pbtra hgtatea farnil\\- lor de albine fn perioada de var5 mai sint necesare urmhtoarele m5suri :

- Asigurarea surselor curate de apg On pastoral.

stresului de transport $i

evitarea insbugirii familiilor de albine.

- Evitarea marilor aglomerh-i de fa- milii de albine in pastoral. Nu toate stu-

sing-

base $i acolo se fac sigur comtaminlri gi inf estatii.

- Evitarea stup5ritului pastoral in apropierea granitelor cu @rile unde se ma- nifestl epizootii la albine.

- Stuplritul pastoral f5cut haotic la

la

bine,

$i la mari cheltuieli cu transportul ce fac

stupinele nerentabile. Lipsa unui sistem informational privind practica anual5 a stup5ritului pastoral aduce mari pagube

economiei privind

grave

sl5birea $i fmbolnlvirea lor, precum

surse ce nu secret5 nectar conduce

Pinele transportate in pastoral sint

- Diminuarea

perturbgri in viata familiilor de al-

productia $i mari per-

turbgri in via@ gi starea de s5n5tate a albinelor.

- S5 se inlocuiasc5 mgtcile bltrine $i cele necorespunziitoare.

- S5 se creascii roi vigurogi $i familii

de albine ajutiitoare cu care s5 se consti-

tuie familii puternice pentru perioada ce

urmeaz5.

- S5 se elimine din efective toate fa- miliile ce nu progreseazg, care mentinute,

conduc la degenerarea intregii stupine prin

aport genetic

sensibiliati la boli.

necorespunzgtor $i a marii

- Si se inlocuiascl toti fagurii vechi purtitori de gerrneni infectiovi, cu faguri noi crescuti in sezonul de primlvar5-var5.

- S5 se ~re~lteasc5~rofesionala~icul- torii care si inkleag5 roiul preveniri<boli- lor si cum sl creascl si s5 ex~loatezeal- binde pentru a realiza' profilaxia gi me$- terea corect5 a albinelor.

- S5 se tin5 seama de faptul cl pro- ductia de miere este variabil5 de la an

la an, fn plus sau in

tregeasc5 familiile de hrana lor in marile goluri de cules, aruncindu-le astfel prad5 degradhrii fiziologice $i bolilor, cazuri de-

osebit de frecvente.

minus, gi s5 nu se vi-

dezinfec-

tante pentru combaterea bolilor albinelor fi g5site de apicultori Pn unit5ti de

desfacere

- Farmacii, puncte de desfacere ve- terinare qi aircumscrip~ff:

- varachet, protofil, oxitetracicling,

streptomicin8, sulfatiazol, fenotiazinl, clo-

ramina

precipitat, dezinfectant cationic.

Magazinele filialelor ACA - micocidin, locamicin, streptomicing, sulfatiazol, arahnol, sod5 de rufe, s5pun.

B, perogen, acid acetic glacial, sulf

vor

Medicamentele

$i

substankle

dup5 cum urmeaz5 :

-

Actualitatea clasicilor apiculturii

OPERATIUNI DE APICULTURA

IN CELE PATRU SEZOANE ALE ANULUI

Dr. Florin BEGNESCU

martie,

dteodatd

cind au fnceput zilele cdldute, apicultorul

&miltate

sezon,

Cdtre a

doua

a

lunii

dupd

ceva mai

tnainte,

va

incepe a-gi ageza stupina pentru viitoa-

rea

activitate

a

albinelor.

Munca

acelui

ce

are stupii Pn stupdrii fnchise gi con-

struifi astfel cd ei au iernat acolo - (stupi

cu peretii dubli) - este mai ugoarb decft

a aceluia ai

peretii dubli ins6 tiispfndlfi sau izolati Qn locul destinat stupdriei, $I bineinteles a

acestuia e mai ugoard decit a aceluia care pentru fernatul stupilor are camere spe- ciale (timnicuri). Majoritatea apicultorflor nogtri, avfnd En

vedere

din acegtia din urmd gl ded scoaterea stu-

gi agezarea

lor fn locurile destinate En stzrpindi va fi

lucrul ce va perocupa pe apicultot; pen-

tru aceasta va prepara din vreme scdune-

lele necesare tn stupid, formate din mes- cioare de scmduri fixate pe cite patru pi- loti bdtufi On pdmint, cind ele servesc pen- tru unul sau doi stupi, sau agezate pe mai multi piloti cind acestea servesc pentru agezarea stupilor fn rinduri

pilot

parte

cdrui stupi constmiti tot cu

climatul

de

la

locul

td7ti

de

mastre,

iernare

face

Obiceiul tdranilor nogtri de a scoate stupii de la iernat in ziua de 40 de mu- cenici. Aceastd zi se poate ded lua ca

tnceputul primdverii apiculturii. Stuparul ded dupd ce gi-a aranjat stu- pina, va proceda On o zi caldd la scoaterea stupilor gi agezarea 107 in stupid. Albi- nele tndatci VOT Pncepe a iegi in juml stu- pilor pentru zbml de curdtire cdd $tim

cci mare parte din ele Onmagazineazd Sn

timpul iernii excrementele En intestine

pentru a nu murddri stupul gi fagurii.

Acest zbor este favorizat mai din vreme

in stupii ce au iernat afard, $i la stupii

din stupinele fnchise, cdci albinele cu mult

mat din weme $i anume chiar pe la finele

februarie stupii, pentru ca albinele sii facd zbml de curdtire, daciZ poate sd se Qnde- plineascd de aceia ce au citiva stupi, ea este foarte grea pentru aceia ce au mi mulfi gi apoi transportarea gi mutarea stu- pilor afard $f apoi iardgi fnduntru deran- jeazd mult coloniile gi deci e mi bine a a~teptaSncd dtva timp pentru ca scoa- terea din timnic sd se poatd face in mod definitiv. Aranjati stupii la locurfle destinate, vom proceda din prima zi la vizitarea lor gi dacd nu i-am puttit vfiita tn prima zi pe toti, vom continua a face aceasta in zilele calde ce vor urma. Nu vom risca a face vizita pe o temperaturd prea rece cdci vom expune larvele sii rdceascd sd ward gi apoi sd avem grave consednte pentru co- lonie. Vizita stupului se va limita la prfmii fa- guri dacd acegtia se gdsesc On bune con- ditiuni gi dau indidi de un bun mers a1 coloniei. Vorn cur&@ podeaua stupului gi-l vom Onchide, avindu-I en vedere fntre stupii de frunte. Dacd din contrd gdsim faguri murdari sau mucegditi, oom proceda la o vizitd completd a stupului, pentru a vedea dacd colonia ajutatd de noi va mi putea progresa sau gdsind-o prea slabd sd

o reunim cu altele On modul cum am ard-

tat tn capitolul reunirfi stupilor.

Prezenta lawelor fn celule ne asigurd de

vezenta mdtcii. Va trebui sd observdm ins& dacd larvele sint de albine lucrdtoare, dacd depunerea oudlor este 5n mare canti- tate gi fdrd lacune On faguri, cdci pufine Iarve gi ldsarea de celule goale Ontre ele

ne dau indiciul unei mdtci putin prolifice

care va trebui mai Wrziu Onlocuitd sau su- primtd de fndatd, far colonia reunitd cac

o alta cu mtcd vigumasd. Pentru a ne

face fnsd o just6 idee de prolificitateamdt-

cii trebuie sii

tinem cont $i de populatia

lui

februarle, au gdsit

Ale

cdldute pentru

albinelor gi de numc5rul celulelor ce au

a

ie@ dinaintea stupilor, gi nu depa7te de

de

acoperlt

cdd

se Dntelege cd

o

matcd,

ei

pentru zboml de curdtire.

 

chiar fiind prolificd, nu va depune owl

In aceastd privintd stupinele aranjate astfel au un avantaj mi mult cdci reco- mandafia unor stuparf gl anume de a scoate din Mmnfc fn zilele calde ale lui

mi multe decSt albinele pot acoperi mai cu seam6 la tnceputul prfmdverii. Gdsind colonii orfane, va trebui de fndatd sd le zeunim cu altele cdci chiat dacli ele sou

not le-am procura o celuld din care sd se nuscd o matcd, fiind incd prea devreme ea nu va putea fi fecundatii in lipsd de

spre

pieire. Stupilor slabi fnsd, cu Mtci tinere Qi prolifice, le vorn administra alimentatia de necesitate procufindu-le faguri operculati sau administrindu-le miere fluidd, aga cum

am ariitat la capitolul alimentarea albine- lor. Alimentatia trebuie fdcutii din abun- dentd, pEn& atunci cind flora de primd- vard va permite recolta de afard. Nu vorn neglija a procura coloniilor apa necesard, mi cu seam6 dnd albinele nu gi-o pot procura singure din apropierea stupinei. Vom a$eza in acest scop in stU- pinii, addpiitoarele ce avem sau in lipsa acestora, vom pune cite un burete imbibat

czr apd curatd

pe podea, mai cu seamii la coloniile slabe.

trintori

jzi

deci

colonia

va

merge

chiar in interiorul

stupului

Oricine ins6 va putea

sii-$i

procure

sii-gi construiascd adiipdtoare.

Acelea$i ingrijiri se vor da dupd putintd

$i pe

avea in stupinii. Cu progresul sezonului gi dezvoltarea din

ce in ce mai mare a florei de primdvard, coloniile vor progresa gi ele din ce in ce mi mult gi conducerea lor mi departe va

fi

Ddm cuvintul pentru cele ce urmeazdi api- cultorului Viappiani pe care 1-am citat de multe ori in cursul acestui volum :

,,In bune condifiuni stupii deci se vor dezvolta repede astfel indt fagurii ldsati En vizita de primivard nu mi sint Sufi- cienti pentru trebuintele stupilor. NU vorn fntirzia deci a adiiuga alti faguri (cite pu- tini deodatd) cu celule feminine aldturin- du-i de fagurele ce contine polen gi miere gi care urmeazd dupd fagurele confinind

Ce vom

cit

permit

stupilor

rustici

din ce in ce mi ugoard $i mai pldcutii.

larve.

in

stupi rame numai

intre acelea cu miere gf cu pui, pentru cd in stupii puternici aceste Tame vor fi um- plute numai cu celule de trintori gi ar pro-

cdldurii

duce

cu inceputuri de faguri

In aceastd epocd sd nu se introducd

un go1 ddunitor

mentinerii

in stupii mediocri ori slabi.

Indatd ce albinele vor fi in conditbni

dedt

va

mnifesta in ele instinctul de a construi $i vorn avea un indiciu dgur de aceasta pdn alungirea peste murginile ramei a ce-

lulelor destinate mierii sau din atirnarea

a mici inceputuri

Acesta este momentul de a ajuta albinele procurlndu-le Tame cu faguri artificiali avind totdeaunu grija de a le ageza intre fagurele ce vine imediat dupd fagurele ce contine pui $i intre acele ce urmeazd dupd el; sau dnd temperatura este deja Mi-

de a putea recolta nectar

este

consumatia zilnic6

a

rnai mult

coloniei,

se

de

faguri

ici

gi

colo.

catd gi activitatea coloniei mare, intre ul-

miere gi

polen. In scurt timp astfel vorn avea un aSa numdr de faguri cu celule feminine cd vor fi suficienti a umple in mod complet cuibul sau catul de clocire pi nu numai atit dar incd de a ne rdmine de prisos pentru trebuintele viitoare ale altor colo- nii. Albinele apoi prin aceste metode se- condate in lucriirile de constructie, vor fi indemnate la recoltd pentru cd experienta ne aratii cd atunci dnd colonia constru- iegte faguri, albinele merg la recoltd cu rnai multd ardoare.

timul fagure cu pui gi acela cu

Nu este convenient a pune in practicd cele recomandate de diferitf apicultori pen- tru a inmulti repede cregtera puilor. Aga

ar fi de exemplu desfacerea cuibului re-

compunindu-1 astfel cd fagurli centrali cu pui ce in mare parte sint astupati, sd fie agezati in piirtile laterale iar fagurii late-

rali agezati in centrul stupului. Albinele prin natura lor sint contrarii

acestor schimbdri ale cuibului gi cu toate

cii citeodatd se vor fi obtinut bune rezul-

tate cu asemenea mijloace, ele nu sint de recomandat mi cu seamd celor ce nu sint

profund cunoscdtori in practica apiceld.

fnaintind in sezonul cald trebuie a des-

chide

ca

bine aerat.

pentru

mai

mai

liberd

larg

urdinigul

gi

pentru

a

da

intrare

iegire

albinelor

0

Si

interiorul

stupului sd fie mai

Dacd voim ca stupii slabi gi cei.mediocri pdstrati de la revizia de ptlmdvard sd-i facem mai puternici gi in consecintd sd dea rezultate mai bune, ti vom transIoca

in locul stupilor puternici avind ins6 fn

vedere cd aceptia din urm4 sd aibd o dez- voltare suficientd in ceea ce privegte nu-

mcirul puilor in celule gi a albinelor. Sd

nu uitdm cii aceastii operatiune o vorn face

intr-un timp indeajuns de inaintat astfel

ca sd fim siguri c~ larvele stupului puter-

nic cu care am fdcut translocarea sd nu rdmind descoperite gi sd rdceascd din cauza siiriiciei sale de albine ; tot aga vorn alege pentru aceastii operafiune o zi frumoasd gi ora cind cele mai multe albine sBnt in zbor pentru a evita luptele intre ele. In loc de a face translocarea, se va putea fn- tiiri stupii slabi cu faguri cu pilC opercu- lati scuturati de albine tintnd cont de con- ditiunile ce am descris intr-un capitol an- terior. Pe mdsurd ce sezonul inainteazd iar dmpul se acoperd cu flori, populatfa in stupi se inmultegte tot mai mult pimi dnd ajunge la maximum de dezvoltare. Cuibul stupului - catul de clodre - nu mi e

de ajuns de incdpdtor pentru cantitatea de

albine, este deci nevoie de a decide care colonii trebuie de preferintd sd ne dea roi

$i care sd ne dea miere pentru a dirija

activitatea lor intr-un mod sau

fn stupii ce vor fi destinuti pentru miere deindatd ce fagurii din cuib din apropie- rea diafragmei stupului sint umpluti cu miere iar indidile externe ne dau garantia unei flore bogate, va trebui sd ddm albi-

nelor intrarea

liberd in catul de miere

transportfnd in interiorul acestuia un fa- gure, doi, cu miere pentru a invita albi-

sd-1 ia mai repede in posesie. Fagurii

acegtia luati din cuib se vor inlocui cu faguri goi cu celule feminine sau cu faguri artifidali, observind de a nu ageza pe

En altul.

nele,

acegtia din urmd intre fagurii de miere

desoperculatd pentru cd albinele, in loc de

a

tumesc a indlta pur gi simplu celulele de

miere ale acestora alungindu-le. U~minda

transporta fagurii de

catul de miere, dind astfel cite putin dte putin spatiu albinelor in aga mod cd sint constrinse a fabrica gi umple la loc cuibul,

se potolegte instinctul coloniei de a roi.

Dacd stupul se mdregte din cale afard este folositor chiar a-1 transloca cu un stup mediocru sau slab pentru ca sd se mi sd- rdceascd de albine. Cu acest mijloc nu zi- cem ins6 cd am Enldturat putinta de a avea ~oi; cu ugurin@ ii vom putea avea,

afard

rald

dacd nu recurgem la o vizitd

gi la distrugerea tuturor celulelor tle

mtcd, existente sau in formtie.

in

construi

un fagure nou dteodatd se mul-

miere

din

cuib

gene-

Nu

e de altfel cazul de a ne opune prea

; albinele constrinse a face

mult roitului

ceea ce nu le dicteazd instinctul lor, nu

mai lucreazd cu aceeagi ardoare. Chiar gi

a celuia ce nu voie~tea miiri numiirul stu-

pilor sdi, dtiva roi mai mult nu-i va strica

cd este Dncd timp in toamndi sau

pentru

tn primdvard

Stupii ce vor trebui sd dea roi se vor tine constringi in cuib, astfel ca albinele inghesuite intr-un spatiu relativ mic in

care

merge

du-se, sd fie excitate, aproape constrinse

a se

Empdrti. Finitd apoi epoca roitului, se

a face reunirea lor.

temperatura

continuu iniiltin-

va da

catul de miere operind cum s-a descris ma5 sus pentru stupii destinafi recoltei.

Aptcultorii dnd dau liberd trecere albi- nelor in catul de miere trebuie sd proce- deze tn mod difetlt dupd tipul de stupi ce posedd. fn stupul Sartori, Berlepsch, Grand etc. se ridicd dopul de sdndurd aplicat pe deschizdtura central6 a sdndurelei ce des- parte catul superior de cel inferior; En stupul Lawstroth, Dadant gi in ceilalti stupi asemdniitori se ridicd sdndura ce

formeazd tavanul

stupului gi se aplicd cu-

gi acestor colonii liberd intrare in

tia care formeazd compartimentul de miere, deasupra celui de clocire $itot aga facem pentru stupii descomponibili adicd formti din mi multe bucdti gi de aceeagi

manierd putem aplica calota la stupii cu fagurii ficgi. Timpul suprapunerii caturilor de miete cade cam in aceeagi datd cu epoca roitu- lui. Apicultorul congtient de datoriile sale

va fi pregdtit stupii, fagurif, ramele cu fn- ceputuri de faguri pentru a primi mile co- lonii gi a-gi pregdti locuintele. Asupra facerii roilor artificiali s-a DOT-

cu altd ocazie ; e bine acum a aminti

bit

cd

roirea artificial6 trebuie sd procedeze

cu

ceva timp pe cea naturald, gi cind este

condusd

mdsurd, poate sd fie de mare folos pentru

cu bdgare de seamd $i En o just6

apicultor.

Acesta este timpul favorabil de a avea

le

procura roilor care ar avea nevoie, colo- niilor cu matca bdtrind etc., procedind

celule regale

sau

regine

noi

pentru

a

cum am vdzut

la capitolul

,,Introducetea

noilor mdtci". Va trebui ins6 sd tinem de

aproape in vedere coloniile cu regine ne- fecundate pentru a le putea da o altd re- gind, o celuld regald sau un fagure cu larue mai mici de trei zile, dacd noua matcd s-ar pierde in zborul de fecundatie sau dnd nu ar fi inceput a depune oud 15 zile de la nagterea ei.

stuptna

noastrd stupi aflati la o mice distant6 nu

e nimic mai bun de fifcut dedt a proceda

Dacd

avem

de

transportat

En

la

Iatd cum operdm

voim sd o mutdm, dupd ce am ridicat-o, agezdm un stup asemdndtor iar seara ridi- cdm $i pe acesta cu albinele ce se vor fi adunat Entr-fnsul gi-1 unim la stupul sursd.

: in locul coloniei pe care

aceastd

operatiune in timpul roitului.

Am spus in rindurile acestui volum care

trebuie

buie sd ia pentru diminuarea numdrului trintorilor ; in caz dnd apicultorul nu s-a

pus On, gardd, distrugind de mi inuinte ce- lulele operculate de trfntori, va trebui sd procedeze la uciderea acestora gi la extra- gerea din celule atit a larvelor dt gi a

oper3nd in modul urmdtor : Se

in apd tinindu-i orizontali

astfel ca sd se dizolve sucul nutritiv ce

sd fie mdsurile ce apicultorul tre-

nimfelor,

afundd fagurii

tine puii

lipiti in celule gi apoi se scuturd

fagurele bdtfnd ugor cu palma miinii. Dacd

avea a face

teza intfi operculele, apoi se vor scoate tot

avEnd grija de a ingropa acele

ca mai sus

larve sau a le da de mincare la gdini. Fa-

cu larve acoperite, se vor re-

gurii

punfndu-i necurdtati expunem albinele la

pierdere de timp gi o muncd obositoare.

cade cam la fi-

nele lui mai gi lunile iunie gi iulie. Api- cultorul posesor de stupi sistematici re- colteazd mierea excedentd trebuintelor al- binelor ori de cite ori gdsegte in catul de miere faguri operculati. E chiar o bun& metodd de a-i lua substituindu-i cu altii

curdtati se vor repune in stup, cdci

recoltdrii mierii

Epoca

goi pentru a excita din ce 4n ce mat mult

albinele

umplerea completd a catului de miere pe

o

des-

chizdturd, aparatub lui Porter. Comparti- mentul astfel se goleate de toate albinele

gi fagurii se pot u$or ridfca fdr6 nici o al- bin& pe et. h timpul recoltdrii mlerii se obsewd

stupi ce

cam On aceleagi conditiuni de populafie

lucreazd foarte mult ,altii Ensd

di~fragmdcdreia

care

la muncd. Unii apicultori agteaptii

CI separd

apoi

i

la

s-a

cel

de jos

pe

prin

o

aplicat

$i

pui stau pe loc $i produc putin fiird o cauzd evidentii. Tocmui acegtia din urmd

trebuie sd fie stimulati la lucru ldrgind spatiul cuibului, transpmtind fagurii de miere $i chiar cu pui tn catul de miere gi dacd nici aceasta nu servegte if vom

transloca

translocare se poate face o amestecare,

cu alfi stupi mai slabi. fn loc de

transportind unul sau doi faguri cu put $i viceversa de la o colonie la alta dar mi cu seamd din acelea ce lucreazd la acelea ce stau pe loc fiindcd s-a observat cd fa- miliile ce provin din mame diferite, pros- pereazd mai bine. Astfel stimulati neince- tat, se finegte prin aceea cd de multe ori

if putem scoate din inertia lor $i sd obti- nem un bun profit.

a avea ago-zigii faguri imperiali

adicd cu celule de miere alungite, alegem de preferintd fagurii de miere neoperculati $i cu celule masculine ; se Endepdrteazd in- ce-fncet unii de alfli astfel cd albinele sd

Pentru

fie constrinse a alungi celule fir6 a con-

strui intre ace$*

faguri noi.

Din volumul : ,,Coltura albinelor - Notiuni de a~iculturgrational%"'

PREGATIREA FAMILIILOR DE

ALBINE

IN

VEDEREA

CULESULUI

(continuare din pag. 3)

toare prin eliberarea unui numiir tnsem- nat de albine-doici de la hr5nirea puie- tului. In continuare nectarul este depus in fagurii a$ezati in partea lateralii a cui- bului. Apicultorul trebuie s5 supravegheze

culesul

$i de PnregistrBrile cintarului de control, adaugii fagurii clitditi $i artificiali intre

puiet $i cei plini deja cu nec-

tar. Culesul de salcim fiind de mare in- tensitate este necesar sB existe un stoc mare de faguri clBditi pentru fiecare fa- milie de albine, acesta flint: in jurul a 15 faguri cl5diti dintre care 5-7 pot fi clBditi chiar in timpul sezonului respectiv.

In scopul mgririi numiirului culegiitoare- lor pe timpul culesului prin mobilizarea unui num5r mare de albine tinere la cu- les, se poate practica $i ingrgdirea ouatu-

fagurii cu

$i in functie de puterea familiilor

lui m5tcii prin izolarea ei cu ajutorul unei

diafragme cu gratie despgrtitoare

faguri cu puiet necBpBcit la capatul stupu- lui. Ingriidirea miitcii se face cu 7-8 zile inainte de inflorirea salcfmului pentru ca acesta sii giiseascB familia pregiititg. Inde-

pe

3-4

m

m

IIWm

m~mm

piirtarea mgtcii pe timpul culesului nu d5 rezultatele scontate. Unii apicultori vorbesc mult de perioada optim5 de dezvoltare a familiei de albine, adicg de acea perioadii in care se cre$te puietul care devenit adult va valorifica un anumit cules, considerind cii orice canti- tate de albine produse in aceass perioadii $i in special dupB aceastii perioad5, nepu- tind participa la culesul respectiv, consti-

tuie pe de o parte o cauzii a intriirii fa- mildilor in frigurile roitului, iar pe de alta parte o surs5 de consum din mierea deja realizatii. Pentru conditiile din tara noas- tr5, considergm ins& cii nu poate exista acest pericol, mai ales pentru culesul de salcim, pentru cii, cu toate mssurile de fortare a dezvoltgrii familiilor, pericolul

de roire inainte de

mic, iar masa mare de albine care se

salcfm este destul de

g5-

se$te in familii dupii culesul de salcim

poate fi folosia la formarea de roiuri, fa-

milii

tim cu aceastB albina generatiile de albine culeggtoare pentru celelalte culesuri ca :

tei, zmeurg, floarea-soarelui, fineat3 etc.

ajutgtoare $i in acelavi timp pregii-

VIND pavilion

IWW.W

MICA

PUBLICITATE

pentru

60 familii, fLH

albine,

Suceavs,

Telefon : 987110611

W.~WB.W

~~~W~~W~mWHWWI

Pinii la perioada de roire va mi trece ceva timp. Totu~isii fim preghtiti

Metodg simp15 de prindere a roiului natural ~ide ingrijire a lui

ing. IHe CORNOIU

Cu toate cii roirea naturalti in preajma culesului principal este nedorit.5, uneori,

cu toata grija ce o purtiim, penru

intrarea unor familii de albine in ,,frigu- rea identitittii de familie, astfel ca la in-

rile roitului", o parte din ele vor roi sin-

gure. Cunoscute fiind cauzele ,avantajele 1 kg albine (cca. 10 000 de indivizi) $i $i dezavantajele roirii naturale, atentia 12-15 kg rezerve de miere, iar Pn sezonul

trarea in iarnii s& dispunB de cel puvn

prezenp

lucriirile de Ingrijire. Scopul acestor lucrki vizeaz5 reciipiita-

$i activitatea

miitcii

continuind

a evita

noastrii trebuie indreptatg spre gssirea unor metode cit mai simple, rapide $i efi-

ciente de prindere

de

bazii.

$i trecerea acestora in grupa familiilor

urmtitor, sii participe lesurilor.

In

vederea

realiztirii

la valorificarea

acestor

matcii

prin

cu-

a

roilor

(roii primari)

deziderate,

ad-

din douii fn douii

in cantisti

supun atentiei urmiitoarele :

- stimularea

ouatului

ministrarea la hrgnitor

zile

a

~~i~lp&r&seqtestupul

sau ,,cgciul&".

lmediat

teSte un

dupii

de stup

intre orele 11-15,

cren-

in zilele cglduroase f&r&vint, agezindu-se

de regulii nu departe de stupin&, pe gile unor copaci lufnd form& de ghem

Aici, albinele de toate virs-

tele fmpreuna cu matca b&trfn&ramin li- niqtite timp de citeva ore.

depistarea roiului ieSit, in

functie de mgrimea acestuia, se pregg-

siropului de zah&r 1:l

ml ;

de 200-250

- msrirea puterii n0ii unitgti biologice prin introducerea de mme Cu puiet ~5~s- cit de la familii s&'l&oase $i puternice.

Aceastit operatiune se va face treptat in functie de populatia roiului capabili de acoperirea suprafetelor cu puiet e5~5ait;

cu 2--3

faguri

- stimularea instinctului de cltidit prin

introducerea

biologic,

(ponfi

tin&rg- in perioadele lipsite de cules, roiului

In continuare de faguri arti-

diti care se aflii miere, piisturii,

gure artificial $i o diafragmii. Dinainte

(confec-

tionat simplu dintr-un sac de material

plastic

dru de lemn sau de metal u$or, previzut

cu miner de lemn detavbil lung de 3-4

se fixeazg sub roi ping ce acesta intrg

pregiitit dispozitivul de captare,

un fa-

ficiali ;

-

dacH

matca

pare

epuizat.5

cu

sciizuE)

se va inlocui

matcg

a ciirui gur5 este fixatA pe un ca-

m)

in

se vor administra cantitati

suplimentare

de sirop de zahgr pin5 la 500 ml, din dou&

- doug efectuarea zile; obligatorie a tratamentelor specifice conform prospectelor ce Pnsotesc medicamentele folosite. R~~~~care nu are perspective de trecre

1, grupa familiilor de bazg, toamna se fo- lose5te la intarirea altar familii impgrtind

albinele,

post, ierna in ghemului sau duce tive fntrmofamilie, pierdut-o. care din diferite

,--a concluzie la cele aratate, se poate afirma, cs preocupare temeinicg in peri- oada roitului, (chiar dac~uncle familii de albine roiesc natural) fiecare familie de albine in parte, poate oferi anual cel putin cite un roi.

mo-

se

sac. Prin scuturarea crengii cu ajutorul unui ,.irlig din lemn, albinele impreun& cu

material

fn stupul preggtit.

In acest timp o parte din albinele nesur-

roi, vor continua ss se aseze pe

aceeavi creang5 unde mai persisa mirosul

matca vor fi adunate in sacul de

plastic,

rinse

iar apoi golite

hrana

puietul,

iar

rn5tcii. Se va proceda la 1-2

asemenea

operatiuni de captare, scuturare

$i golire

a albinelor in stnpul pregiitit. Dintr-o fa- rnilie sBn&toas3 se vidicg o ram& cu puiet

fntre ramele cu

miere $i ~Ssturii,iar la o margine fagurele

artificial.

nec&piicit $i se introduce

Roiul

a$az5 la

astfel captat $i organizat

Pn cuib

un inter-

grupa

se

va

roilor

din

specifica ,,roi natural".

matca

cu urdinivul redus, (1 cm pentru

val albin8) fn functie de puterea sa, se Acest lucru determini4 o mtirire conside-

stupinti, iar in

evident5

Dupii 2-3 zile se procedeaz5 la un con- trol sumar a1 roiului captat, se verific5

rabilii de efectiv, iar prin mentinerea efec- tivului in stare puternic activs, se reali- zeazh Pnsemnate cantitsti $i, caliati de produse apicole.

Curiozitafi, cunostinfe teoretiee si practice din viata albinelor

0 matcd de albine poate depune in se-

zonul activ in 24 ore 2 000-3 000 oud,

care cintdrite tea corvului ei.

depdgesc de 2 ori, greuta-

culeagd 1 kg mfere o albind ar

trebui sd cerceteze 2-5 milioane de flori gi sd parcurgd o distant6 egald cu ocolul pdmintului. Pentru aceasta ins6

ea ar trebui sd trdiascd de 100 ori mai mult (100 de vieti).

Viteza madmd de zbor a unei albine

70 kmlord. fncdrcatd, viteza se

reduce la 20 kmlord (440 bdtdi de aripil

Ca sd

ajunge

secundd).

Viata unei albine lucrdtoare in timpul activitdtii (culesului) este de 42 zile, iar in timpul repausulvi de iarnd, de 6 luni.

Matca degi se dezvoltd din acelagi fel de ou din care se dezvoltd gi albinele, datoritd faptului cd este hrdnitd En

dezvoltdrii sale cu ldptigor de

timpul

matcd, se dezvoltd cu 5 zile rnai repede decit o albind, este de 2 ori rnai mare, iar viata ei este de 61 ori mai lungd decit a unei albine in sezoaul activ (ea

trdiegte 5-7 ani).

0 albind cheltuiegte aprodmativ 0,s mg de miere pe 1 km de zbor. h timpul zborului temperatura albinei depdgegte cu 10' temperatura ei de repaus.

Nectarul florilw se transfownd On miere abia in gugtta albinei, unde zaharoza

tncepe sd

fructozd, addugindu-I-se gi o serie de

fermenti

se transforme in glucozd gi

gi

alte

substante

organice.

Mierea favorizeazd dcatrizarea rapidd a rdnilor, continind hormoni de cregtere.

Cind o familie de albine se pregdtegte de roire, ea adund de doulf ori mat pu- find miere.

Mdtcile eclozionate toamna roiesc mai putin decit celelalte.

Albinele pot fi dresate sd polenizeze anumite plante de culturd. Pentru acea-

std destinatie li se distribuie dimineata cite pufin sirop de zahdr cu mirosul

specific

va contine 5 litri apd gi 500 g zahdr

plus

al florilor respective. Siropul

corole proaspete

pentru

florile plan-

intensificarea po-

din

telor propuse

lenizdrii.

1

$i albinele au paraziti

gerea

miere de pildd

care pri~atin-

mandibulelor le silesc sd le ofere

Braula coeca.

fn caz de intepdturi de insecte (viespe, albind, pdianjen etc.), dacd acul a rdmas in rand, I1 scoatem cu bdgare de seam&, stoarcem apoi locul intre doud com- prese, pind cind ram sfngereazd. Fric- tiondm dupii aceea cu amoniac, apd s6- rat6 sau otet. Putem folosi gi procedeul popular, de a freca Ontepiitura cu o frunzd de pdtlagind, pe care o ldsdm apoi aplicatd pe locul intepdturii citeva ore. Dacd locul se umfld, aplicdm com- prese cu apd de Burow, iar dacd umfld-

persistci, e rogie $i dureroasd, fa-

ster51 cu praf de

suljamidd sau cu aureomicim? pomadd.

Albinele au gi ele graiul lor care se

prin diferite mfgcdrf ritmice

cunoscute sub denumirea de - dansul albinelor. Lhpd cercetdri indelungate

acest mijloc de comunicare a albinelor

descoperit de cercetiitorul austriac

tura

cem un pansament

manifest6

a fost

Karl von Frish.

Pentru a aduce 100 g apd in stup, albi- nele au nevoie de 3 000 de zboruri.

0 familie de albine puternicd de 35 000

albine, in timpul iernti consumd de

6-7 ori mai putin decit o jamilie albine slabd (2 500 albine).

de

0

familie

de albine puternicd

de

6

kg

(sau 60 000 albine) in timpul unui sezon

asigurd o productie

bun de cules

kg.

Larvele de albine sint vizitate de

milii

ori

4 fa-

de

2

10 000

gi

jumdtate

rnai mare

1,5

decit

de albine slabe de

ori tn timpul celor 6 zile de cregtere, iar larvele mdtcilor Qi rnai des. 0 larvd de albind, care la nagtere cintdregte mai putin de I mg consumd in 6 zile 200 mg de hrand. Pentru hrdnirea a 10 000 lame (1 kg albine) este necesar 1,140 kg miere $i 0,894 kg polen, deci in total 2,034 kg hrand, adicd de doud or1 greutatea al- binelor.

Raza de activitate (de zbor) a albinelor este de 3-6 km In jurul stupului gi uneori chiar rnai mult, insd nurnai pin6 la 3 km se poate vorbi de o valorifi- care rentabild.

Insecta scorpionul

interiorul stupului, este folositoare prin

faptul cd se hrdneyte eft oudle gi larvele

pdduchilor

care trdiegte Pn

fals

albinelor (Braula coeca).

0 albinif este de 20 ori mai puternicd dedt un cal, Qntrucit ea poate tirD pe un teren plan o greutate de 20 ori mi mare dedt greutatea corpului ei, pe ctnd un cal tiriie abia o greutate egald cu a so.

Prin polenizarea culturilor agricole, al- binele sporesc productia de fructe, le- gume gi seminte yi calitatea acestora adudnd astfel un venit indirect de peste 25 ori mai mare dedt valomea produselor directe ca miere, ceard etc.

h medie 10 000 de albine dntdresc 1 kg.

Cind roiesc, la plecare albinele sfnt in- cdrcate cu provizii 6i stnt mi grele, intrind numai 6 000 de albine Ontr-un kg.

() Soarecii stnt atragi in stupi nu attt de mierc cit mi ales de polenul care con- tine albumin&.

() Trfntorul are trompa scurtd astfel cif el nu poate sd culeagii nectarul din flori. De aceea el se hrdneyte numai cu nectarul gi mierea existent6 in starp.

Un kilogram de miere are 4 100 de ca- lorii, iar valoarea alimentard echiva-

leazd in calorii cu 50 de oud, sau 16 kg

mor-

rogii, sau

cov, sau 6 kg lapte, sau 25 banane, sau 40 potrocale, sau 1,680 kg carne vitii.

14 kg cartofi, sau

7

kg

Albina gi matca au cite 3 ochi simpli (oceli) $i2 ochi compugi, care la rindul lor sint alcdtuiti din cite 5 000 ochi sim- pli (omafidii), iar trintorul are 3 ochi simpli $i 2 ochi compu$i, care sfnt al- ciituiti din cite 8 000 de ochi simpli.

Calitatea $icantitatea de nectar produse de plante variazd de la or& la ord. fntre factorii p7incipali care influenfeazd aceastd variatie sint conditiile pedocli- matice gi valoarea nectariferd a speciei respective.

() In timpul vwii, din cauza argitei soare- lui, stupul se usucd atit de tare, incit se produc crdpdturi, care odatd cu ve- nirea ploilor constituie locuri de infil- trare a apei, favo7iz9nd putrezirea lem- nului. Toate aceste fisuri gi crdpdturi trebuie astupate la timp cu chit. Cel mai bun chit se prepard din fdind de rumegug yi aracet care, dupd aplicare gi uscare se vopsegte cu o vopsea de ulei. Fundul stupului este expus in per-

de umiditate a

Zemnului din cauza evapordrii apei din sol in tot timpul anulai. Se recomandd

sd fie

protejatd

ulei

ars, teroson sau vopsea. Un stup bine

intretinut

40 ani.

manent& la o

variatfe

ca partea inferioard

cu

se

un strat

poate

a fundului

de smoalif,

~i

exploata

peste

-

() Antenele albinei dnt organe tactile $i

in acela@ timp olfactive.

tuite din 15 000 de fosete cu celule ner- voase senzitive.

Ele sfnt alcif-

() In ghemul de iarnd albinele suportd geruri de minus 50°C $i chiar mai mult, z^n timp ce o albim? luatd ca in- divid aparte amortegte gi este imobili- zatii la o temperaturd sub plus 8'C.

Cantitatea de miere

aflatif

On

gu&a

unei albine din ghemul de iad ti ajtinge pentru intretinerea vietii 25-30 de zile, iar o albinh izolatd tot CU gU- $ulita plid moare in dteva ore, la o temperaturii de minus 20 grade.

Toate produsele apicole : mierea, ceara, propolisul, polenul, pdstura, veninul. de albine, ldptiyorul de mutcd $t apilamilul au proprietdti terapeutice $i se folosesc in medicina unaanii yi veterinard.

Pentru a prepara 10 kg de miere din nectar, albinele consud dr~2 kg nectar.

Propolisul este un anesteziant de 3,5 ori mai puternic decit cocaina $i 52 ori mi puternic dedt novocatna.

# In timpul verii stupii agezatf On umbra aduc mai multd miere dedt cei expuqi mereu in soare.

AIbineIe au nevoie de flori ca sd trd- iascd, far florile au nevoie de albine ca sd rodeascd.

0

aIbinif

in via@

ei

de

culegdtoare

adum? dour

circa

10 grame

de

mime

pentru care trebuie sd parcurgd

o dis-

tantd de circa 400 km

Albdna Zgi petrece jumdtate din viata ei in interiorul stupului tar aMa in cea-

laltd

bind

culegdtoare de nectar, polen, apd

sau propolis. Multiplele activitdti ale al- bfnei, sfnt On strinsd legiiturd cu virsta

ei

sacagitd,

propolis etc.).

jumdtate

a vietfi

sale devine al-

ventilatoare,

polen,

nectar,

(albina doicd, cereasli,

cdrdtoare

de

lncursiune in istoria apiculturii bucovinene

ing. Traisn VOLCINSCHI, Sorin BODOLEA

Bucovina - tinut romflnesc strgmogesc, rol de mare importan@. 0 prim6 mgrturie

cu un bogat gi zbuciumat trecut istoric, istoricg asupra practicgrii apiculturii in

zona de nord a Daciei, Pn tinutul dintre Siret, Prut gi Nistm ne parvine de la ma-

meleag de glorie gi legendg, locuit de oa-

meni

necontenit contributia personal& la tezau- rele istoric a1 antichitgtii, Herodot (484- rul de valori mhteriale $i spirituale ale 425 f.e.n.), care in cZil5toriile sale prin

poporului romhn. aceste locuri noteazg c5 este cea mai bo-

harnici

gi

mindri

ce

gi-au

adsugat

h

acest

nord

de

tarti,

lovit

de

multi

rivnitori

la

bogatiile

lui,

cQcat

gi

jefuit

nu rareori, viata a rensscut tot mereu rnai puternicg. S-au ridicat gi s-au dezvoltat aici puternice centre ale comertului gi cul- turii, orage ce gi-au Inscris numele pen- tru totdeauna fn congtiinta neamului chiar din perioada de fnceput a cristalizgrii unor forme statale. Astfel, multe documente atest4 existenw oragelor Rsdiuti, Baia gi Siret Pnca inainte de intemeierea statului feudal moldovenesc, ele fiind apoi amin- tite pe rind ca centre ale puterii (Pndepli- nind rol de capitala) gi ca localititti ce s-au bucurat de o deosebitg faimil datoritg bogatei vieti comerciale gi spirituale. Ve- chiul orag Siret spre exemplu - prima capital6 a Moldovei -, a fost atestat do- cumentar fn anul 1340, dar sgp5turile ar- heologice au dovedit c& pe acest loc a existat anterior o gi rnai veche colonie ro- mans ridicaa, la rindul ei, pe vatra unei alte agezgri preexistente. Oragul Riidiiuti pastreaza Inca unul dintre cele rnai vechi monumente de arhitecturg feudal5 din Moldova, Biserjca Bogdana. constmitti de Bogdan I (1359-1369); nec~opolila primii lor mugatini, cei care au pus bazele inte- meierii Principatului Moldovei. $i tot aici, in nordul Prii, se aflti gi prima ctitorie a marelui domnitor Stefan : Mgngstirea Putna. 0 altEi localitate cu puternicg rezo- nanth istorica - ora$ul Suceava - cetate de scaun ridicatg de Petru Mugat gi in- tAritli de Stefan cel Mare ca principal5 rqedinti a domnilor Moldovei - este atestat5 documentar pentm prima datA in anul 1388. Timp de trei secole Suceava a jucat un Pnsernnat rol politic $i militar. . Aici au descglecat primii voievozi mara- murgeni, aici s-au ridicat cele rnai im- portante ctitorii ale mugatinilor gi cele rnai numeroase gi reprezentative minbtiri, considerate astgzi monumente de arts. In ansamblul dezvoltgrii istorice a aces- tor tinuturi, cregterea albinelor gi comer- cializarea produselor stupului au jucat un

gat2 zonB melifer5 din partea aceasta a Dungrii. Totodat.5, el preia informatii de la tracii de pe malul drept a1 fluviului, care spun cg aceste tinuturi nu pot fi chl- cate cu ugurintg din cauza codrilor sglba-

tici gi a multimii albinelor. Acestei pareri i se raliaz5 ulterior gi cronicaml polonez Rimschi, care, in secolul XVI mentioneazil

cii regii Poloniei n-au putut cuceri Bu-

covina gi nordul Moldovei din cauza mul- timii albinelor. Chiar dac5 aceste afirmatii

ni se pot p5rea exagerate, ele aduc totugi

la luming un adev5r care nu poate fi con- testat : populatia se ocupa intens cu ere$- terea albinelor. Cucerirea Daciei de catre romani in cursul celor doug rgzboaie (101-102, 105- 106 e.n.) a fost urmatil de o puternics colonizare a celei rnai mari pilei a teri- toriului. In nord fns5 au rAmas puternice agezgri ale geto-dacilor, dacilor Liberi $i carpilor care gi-au continuat ocupatiile traditionale, intre acestea un loc impor- tant ocupindu-1 apicultura. Firesc, s-a dez-

voltat, atit Pn teritoriul Daciei romane, cit

gi in zona libera un comert fnfloritor in

care produsele apicole - mierea $i ceara -

au ocupat un loc de frunte. ExistA nu-

meroase dovezi in scrierile unor istorici

gi literati ai timpului cum ar fi Cat0,

Varro, Julian, Columella, Flavius, Virgil- lius gi multi altii referitoare la importanta

ce se acorda mierii gi cerii provenind din aceste tinuturi Pn cadrul ansamblului ne- gotului Imperiului Roman. Istoricul Pto- lemeu (150 e.n.) spre exemplu, noteaz5 faptul cg in capitala imperiului - Roma -

la

slujbele

divine,

ceara

$i

mierea

Pro-

venite

din

Dacia

roman5

erau

la

mare

vet.

0

alti4 drturie ce atesa o larg5 dez-

voltare

de strlibunii nogtri consti4 in numeroasele toponime, hidronime gi patronime de in-

provenind, se pare, din

spiratie apicoi

locuite

a

apiculturii

in

teritoriile

aceeagi str5veche perioadg $i folo- -site ping in ailele noastre. Dr. ing. Eugen

f

Mewes, in lucrarea sa ,,Argumente apicole la formarea $i dezvoltarea unitar5 a po- porului romPnu evidentiazi c5 termenul de prisac5, spre exemplu, are o rlspindire mare in wra noastrl, regisindu-se in 21 de judete denumind 23 de localitsti (6 displ- rute) $i 16 locuri geografice. In Bucovina, arat5 autorul, numele de Prisaca a fost purtat de dou5 c5tune - unul apartinind comunei Tereblecea iar altul comunei Vama -, precum $i de o localitate, Pri- saca Dornei, care $i in zilele noastre poart5 acest nume datorat existentei pe aceste locuri a unei stupine apartinktoare de Mi- nistirea Vatra Moldovitei. Tot unei stu- pine, apartinind ins5 de Mgngstirea Solca, i se datora numele fostei comune Stupca,

In leg5tur5 cu

numele acestei comune, putem cita $i un

document din vremea lui Petru Rareg (1546) care pomenevte de un anume Sandru

azi Ciprian Porumbescu.

Vatman

judet

numitg Stiubeni ce st5 drept m5rturie prin vechimea numelui s5u continuitstii tradi- tiei $i practicii apicole in aceasta zonh. Legat de denumiri derivate din cuvinte cu specific apicol, cronicarul Miron Costin noteaz5 in letopisetul s5u c5 descllic5torii

venind de peste munv, pe viile Moldovei, Siretului ti Sucevii au g5sit codrii seculari cu poieni gi cimpii mhoase. Drago$ VodB cu ai s5i c515reti au z5rit un stilp de fum spre care fndreptindu-se au ggsit, intr-o poian5, un b5trin inc5rcat de ani pe nume Iawu ce trebgluia in mijlocul unei fru- moase prisgci, r5mas pe loc nestingherit de migratia popoarelor. In cronica lui Enache Kog5lniceanu, tom 111, pag. 513, se precizeazi c5 voievodul Drag05 a d5- ruit lui Latcu phtnt pentru prisaca sa cit se vedea cu ochii. Acest pamint a fost denumit Latcani, de unde a derivat cu timpul actualul Itcani. Tot legatl de voie-

vodul

orqului

prin Moldova anului 1762", publicat5 in

,,Adev5rul literar $i artistic" nr. 723, Bucu- revti 1934, la pag. 3, arat5 c5 aceast5 de-

numire

$i

pris5carilor

de Stupca. $i

asazi,

in

actualul

Suceava, mai

exist5 o comun5 de-

Dragog este, se pare, $i denumirea

Suceava.

vine

de

Lucrarea

la

aceea

,,Un

dalmatiu

munti

a aduvi de Dragog Vod5 de peste

care in limba veche se chemau sucevi - adici oameni care triiesc din albinlrit. Lucrare de referin@, Marele Dictionar Geografic a1 Romlniei, alcgtuit in 1908 atestl existenta pe Entreg cuprinsul t5rii a acestor localit5ti cu nume de inspiratie apicol5, ba mai mult, semnaleazg ape, vrii, sfori de movie sau trupuri de pldure, piscuri $i trec5tori ce poarta din vremuri stravechi denumiri apicole, dintre care multe in Bucovina.

ce

rhspindire

Un

alt

fenomen

a

poate

fn

atesta

larga

albingritului

nordul Mol-

dovei $i in Bucovina, este cel a1 pastr5rii in timp a unor nume de familie cum ar fi : Prisacil, Prisgcaru, Stuparu, Albinaru, Boqtinaru, Hovtinaru qi altele, fntr-o vg- dit5 legitur5 cu albingritul atit fn trecut cit gi in prezent. Vechi documente istorice atesta existenta in divanul boieresc a1 domnitorului Alexandru cel Bun (1400-

unui dreg5tor numit ,,AlghinhU.

Dacg ar fi s5 privim evolutia stup5ritu- lui bucovinean in ansamblul dezvoltEirii apiculturii romlne~tiam putea trage, fBri3 indoial5, concluzia existentei unei apicul- turi infloritoare pe aceste meleaguri, prac- ticatA din mo$i str5mo$i $i mult mai pu- ternic implementat5 in via@ obstei in Bu- covina $i Moldova (ca $i En Banat de alt- fel) decit En Muntenia $i sudul @rii. Nu- meroase dovezi cu privire la istoria api- culturii din aceast5 zon5 le g5sim in arhi- vele moldovene$ti. Din cercetarea acestom rezultl cg la Siret, in Bucovina, existau cele mai mari topitorii de cear5 din in- treaga ~oldovii, proprietate domneasc5. fiind Pnfiintate fnc5 din 1404, pe timput lui Alexandru cel Bun. Notind cauzele care-i fac pe moldoveni mai avuti tn ceea ce priveste mierea $i ceara, lucrarea lui Franz Joseph Sulzer intitulaa ,,Geschichte des Transalpinischen DaciensU - Wien, 1781, vol. I., pag. 88 mentioneazi : ,,In Va- lahia nici un domn nu a avut un venit atlt de mare dup3 albine ca in Moldova. Aceasta nu numai din cauza terenurilor ~i a climei mai slabe, ci $i datoritg fap- tului c5 boierii munteni nu depun atfta chibzuinv $i sErguint5 in domeniul albi- ngritului, care cere indeminare $i st5ril-

int5".

In Evul Mediu apicultura ocupa a1 tr&- lea loc in economia t5rii dup5 agriculturs $i cre$terea vitelor - menfjoneaz5 istori- cul Nicolae Iorga, iar Bogdan Petriceiclv Hasdeu precizeaza cl apicultura OCU~~a1 treilea rang ca insemnhtate pentru veni- turile statului. Printre documentele ce ne parvin din aceast.3 perioadi, referitoare la aceast5 straveche ocupatie, mentionam Hri- sovul de la Suceava, emis in anul 1400 de Alexandru cel Bun care face o con- ventie comerciall cu negustorii cerari din Pocutia, clrora le inggduie s5 colecteze, ceara din Moldova cu conditia ca la vam5 s5 dea cite o piatr5 de cear5, adic5 un, sloi cu o greutate de 3,870 kg, denumit $i camln5, plat5 in naturi impus5 pe circu- latii cerii. Printr-un alt hrisov, emis la. Suceava la 8 octombrie 1408, Alexandru cel Bun schimb5 taxa in natur5 prin plat5 in bani, obligind pe colectorii de cearl s& dea la cele 13 v5mi existente tax5 in bani $i anume : ,,Ceara din Muntenia sau cea din Bra~ov, nu este slobodl $i vor da vam5 pentru o piatr5 de cearP un grov,

1432)

a

iar la desc5rcare la Suceava, de fiecare piatr5 de cear5 un gro$, iar la Siret o piatr5 de cear5, un gro$". Ultimul popas a1 cerii la Siret este explicat prin faptul c5 aici existau, cum am amintit $i mai sus, mari topitorii de cear5, proprietate domneasc5, unde se preparau sloiurile prin presare, in ateliere specializate, prevgzute cu teascuri. Bemeficiarii plgteau, bineinte- les, o anumit5 tax5 statului. In aceeavi perioad5 se consemneaz5 in documente aparitia preocup5rii albinarilor pentru pro- ducerea unui amestec de cear5 cu propo-

lis

cializsrii, in special peste fruntariile t5rii.

Exist5 aprecieri $i mentiuni speciale prin care se atest5 faptul c5 ceara bogdanic5 era cea rnai c5utat5 pe piata Venetiei, fiind apreciatg pentru mirosul deosebit $i alte calit5ti in toat5 Europa (Bogdania era denumirea veche a Moldovei, dup5 numele lui Bogdan I). fn lucrarea sa ,,Voyage en Valachie et en Moldavie", consulul austriac in Tara Rom5neasc5, Ignatz Stefan Raiche- vici noteaz5 c5 ,,Moldova este reputat5 pentru ceara verde, foarte c5utat5 in str5i- n5tate". R'Iarele c5rturar Dimitrie Cante- mir precizeaz5, la rindul s5u, in lucrarea ,,Descrierea Moldovei" c5 ,,albinele mol- doveneyti rnai d5deau $i alt soiu de cear5, cam neagr5 $i prea mirositoare" pe care, spune el ,,o scot prisacarii la vreme cu miere $i o vind mai scump5 pentru c5 miroase rnai ca $i ambra $i st5 impotriva soarelui". Autorul arat5 in continuare yi modul in care albinarii ,,bortilesc stupul $i fac cr5p5turi in multe locuri, iar al- binele astup5 acele deschizgturi cu ceara aceea neagr5". Este vorba, bineinteles, de

propolis care se dovedevte a fi cunoscut bine de c5tre prisscarii de pe aceste locuri. Inspirindu-se probabil din aceste vechi do- cumente yi poate yi din altele necunoscute nou5, Mihail Sadoveanu mentioneazl in

cunoscuta sa trilogie ,,Fratii Jderi"

,,faima

unui

seyte nic5ieri in lume, ci numai in Mol- dova, $i rnai ales pe Valea Siretului, ajun- sese pin5 la palatul cel mare a1 dogelui

$i la sala sfatului celui mare a1 senatorilor venetieni care se fuduleau c5 au in pala- tele lor f5clii din cear5 verde la culoare,

pl5cut miros. Aceast5 cear5 se

cu un prea

pl5te$te de dou5zeci de ori rnai mult ca cealalt5". Istoricul Nicolae Iorga mentio- neaz5, de asemenea, c5 mierea Moldovei se trimitea in Italia, iar ceara moldove- neasc5 ajungea pin5 la Venetia, pentru a da acolo acele frumoase peceti ventiene $i pentru a lumina - fk-5 s5 le afume - strglucitele picturi, din catedrala $i bise- ricile vestitului orav a1 Adria-ticei. h Bucovina existind nurneroase m5n5- stiri $i biserici, iar la Suceava fiind ce-

tatea de scaun, mult timp in acest peri-

-

foarte pretuit -

in vederea comer-

anume fcl de cear5 care nu se g5-

metru au fost emise cele rnai numeroase documente - hrisoave $i urice de danie $i scutire de d5ri pe stupi - prin care cei rnai multi domnitori au incurajat cres- terea albinelor pe ling5 m5n8stiri, aceasti3 ocupatie fiind considerat5 extrem de folo- sitoare cultului bisericesc atit datoritA ob- tinerii cerii folosite la confectionarea lu- mingrilor, cit $i prin celelalte venituri ce se realizau din vinzarea mierii. Obiceiul de a intemeia locaquri sfinte $i a le in- zestra cu mo$ii $i prisici este continuat de toti urmavii lui $tefan cel Mare, Bog- dan, Vtefinit5, Petru Rare$, Alexandru LB- puvneanu, Petru $chiopu $i altii care au dat in legStur5 cu stup5ritul multe urice yi hrisoave. Rezult5 clar din aceste ducu- mente c5 apicultura era mult rnai dez- voltat5 pe domeniile m5n5stireqti sau apar- tinstoare unor biserici decit pe domeniile boiereqti. G5sim ins5 in arhivele statului yi acte domneyti. prin care se fac avantaje $i inlesniri unor boieri, persoane privile- giate, sau acelora care s-au evidenfiat prin acte de vitejie. Printre ace~tiaapar ins5 foarte rar oamenii de rind. In cele ce urmeaz5 ne vom referi la o parte din aceste vechi documente cu pre- ciziiri apicole emise la Suceava precum $i la altele emise in alte localitati dar care se refer5 la Bucovina. Astfel :

- 1429, Suceava - Alexandru Voievod d5

mBn5stirii Neamt prisaca domneascg de

$i iezerul cu acelaqi nume cu

la Zagora

prisaca din juru-i.

- 1431, Suceava - Alexandru Voievod d5ruieyte mBn5stirii Bistrita patru pri-

la obirvia Timancgi,

la Itchil (Itcani) $i la gura Botnii, scu-

ski : La Bohotin,

tite de vama ge stupi.

- 1431, Suceava - Alexandru Voievod En-

areyte boierului Cupcici clteva sate din

care unul -

Tirgul Cirliggtura are $i o

prisac5.

- 1438,

Suceava

-

Ilieg

Voievod

d5m-

ie~teM5n5stirii

Neamt

prisaca

de

la

Gura T5tBrcBi.

- 1451, Suceava - Rogdnn Voievod d5m- iegte prin hrisov !ui Petru Durnea ,,un loc de prisaca", iar hotarul acestui loc va fi dup5 obiceiul prisiicarilor ,,in toate p8rtile". Aceast5 exprcsie este o unitate de mRsur5 a suprpfetei, moyte- nit3 de la str5buni yi stabilea limitele proprietgtii astfel : cel dartlit arunca din mijlocul locului spre laturi o secure $i acolo unde ea se oprea, era hotarul prisgcii d5ruite.

- 1