Sunteți pe pagina 1din 44

C1-Fiscal

Introducere in dreptul fiscal

Dreptul fiscal= ramura a dr.public care cuprinde un ansamblu de norme


care reglementeaza acele aspecte legate de V pub.care privesc in principal impozitele si
taxele in relatie directa cu platitorii acestora.
Administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a oricaror altor sume
datorate la buget la un moment dat se realizeaza cu respectarea dispozitiilor Codului
fiscal (Cf), Codului de procedura fiscala (Cpf) si a reglementarilor date in aplicarea
acestora.
Cpf constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor,
taxelor, contributiilor si altor sume datorate la buget. E de retinut ca acolo unde Cpf nu
dispune, sunt aplicabile dispozitiile C.proc.civ.
Aplicarea unitara la nivelul intregii tari a Cpf si Cf e asigurata de Comisia
Fiscala Centrala.
Aceasta are dreptul de a emite decizii privind aplicarea unitara a acestor
acte normative. Deciziile au forta obligatorie pentru functionarii organelor fiscale.
Raportul juridic fiscal
Cpf face o distinctie intre continutul raportului de drept procesual fiscal si
continutul raportului de drept material fiscal.
Raportul de drept material fiscal se refera la acele relatii sociale care sunt
reglementate de norme din care rezulta creanta fiscala, continutul creantei fiscale si
cuantumul creantei fiscale.
Raportul de drept procesual fiscal se refera la relatiile sociale
reglementate de norme juridice din care rezulta dr. si oblig.partilor in legatura cu
stabilirea, exercitarea si stingerea dr.si oblig.specifice raporturilor de drept material fiscal.
Cpf ne detaliaza subiectele raportului jur.fiscal:
- statul
- unitatile adm.-teritoriale
- contribuabilii
Acestea sunt subiecte sui generis.
Mai pot dobandi calitatea de subiecte si alte persoane care la un moment
dat dobandesc dr.si oblig.in cadrul rap.jur.fiscal.
In Cpf este reglementat ANAF.
Contribuabilul poate actiona in nume propriu sau poate fi reprezentat
printr-un imputernicit.

Aspecte generale privind sistemul fiscal


Sistemul fiscal este alcatuit din ansamblul impozitelor, taxelor si a altor
contributii prelevate de la pers.fiz., pers.jur. si entitatile fara personalitate juridica si
destinate alimentarii bugetului public.
Sistemul fiscal cuprinde o totalitate de impozite, taxe, contributii,
varsaminte si alte categorii similare care sunt concepute sa greveze V intregii societati.

1
S-a dovedit in practica faptul ca pt.o buna functionare a unei economii e
necesara stabilitatea sist.fiscal.
Modificarile frecvente operate in cadrul sistemului fiscal al unui stat au
drept efect dificultatea cunoasterii si aplicarii unitare a dispozitiilor fiscale precum si
neincrederea investitorilor.
Dupa 1989 s-a demarat un proces de reglementare a unui sist.fiscal
specific unui stat in tranzitie catre economia de piata.
La nivelul anului 1990 aveam ca situatie curenta economie planificata si
toate parghiile statului interventionist centralizat.
Din pacate, persoanele care au decis modificari structurale si-n sistemul
fiscal din’90 proveneau tot din Partidul Comunist si aveau cunoasterea economiei
centralizate. Procesul a fost lent, de multe ori neinspirat si s-a derulat prost.
S-a incercat instituirea unui sistem coerent, echitabil si eficient, dar doar la
nivel declarativ.
S-au creat premisele legislative necesare derularii procesului de
privatizare, desfasurarilor activitatii bazate pe libera initiativa, au fost atrase investitii
straine si s-a incercat si reusit o reducere a propr.pub. si incurajarea dezvoltarii
propr.private.

Un moment important a constat in decizia de a introduce TVA, impozit


indirect, initial cu cota de 22%, cu anumite exceptii temporare la anumite produse
alimentare.
Pentru buget a fost o masura eficienta deoarece TVA este un impozit care
atinge toate transferurile de propr.si prestarile de servicii.
Pentru cetateanul de rand masura a fost dura pt.ca s-a introdus f.devreme
si pentru ca TVA afecteaza patrimoniul consumatorului final.
Ca o caracteristica generala a abordarii impozitelor, pana in 2005
impozitul pe profit era 25%, iar impozitul pe V in transe procentuale progresive si
ajungea pana la 40%.
In perioada 1990-1997 au fost elaborate si emise succesiv acte normative
de atragere a investitorilor straini. Inca din start s-a observat diferentierea fata de capitalul
autohton in sensul ca anumite facilitati erau destinate doar investitorilor straini.
Chiar daca s-au emis aceste reglementari, ele nu au fost lasate destul timp
in vigoare pentru a profita.
In zona reglementarilor valutare s-au mentinut restrictiile atata timp cat
UE nu ne-a obligat sa le retragem. Pt.perioada 1990-1998 -> lipsa de convertibilitate a
monedei, restrictiile valutare si repatrierea de valuta.
Intre 1998-2005, 2006 s-a renuntat succesiv la restrictiile valutare. Abia in
2007 Romania a finalizat procesul de inlaturare a restrictiilor valutare.
Intre 1990-1995 au fost gandite niste mecanisme de privatizare care se
aplicau anumitor paturi sociale si care presupuneau emiterea unor titluri de valoare (ex.
Metoda MEBO de privatizare).
S-au dat titluri unor persoane fara o minima intelegere a fenomenului
economic si in lipsa pietei de tranzactionare. Primele reglementari in materie de bursa s-
au dat la inceputul lui 97, piata bursiera a inceput sa functioneze dupa 98. Chiar si in
2007 e modesta piata bursiera.

2
Diferente mari la impozitare pana in 2005.
In 2005- restructurarea sist.fiscal si introducerea cotei unice-16% la
impozitul pe profit, 16% la impozitul pe V.
Corelat cu liberalizarea pietei valutare si cu iminenta aderarii la UE,
mediul de afaceri romanesc a devenit atractiv.
Fiscalitate= sist.de percepere al impozitelor si taxelor necesare realizarii
functiilor statului.
Nivelul fiscalitatii e reprezentat de acea parte din PIB care este prelevata
pe calea impozitului.
Marimea prelevarii intr-o economie e determinata de anumiti factori:
- ponderea sectorului public
- nivelul cotelor de impozitare
- proportiile evaziunii fiscale
- dimensiunile nevoilor bugetare
Structura fiscalitatii e data de diversitatea de impozite si taxe si de raportul
intre impozitele directe si impozitele indirecte.
Istoria a dovedit faptul ca o societate libera poate exista numai in cadrul
unui sistem bazat pe proprietate privata si economie de piata.
Astfel de sisteme sunt construite cu respectarea unor principii ale
fiscalitatii a caror incalcare are drept efect imediat evaziunea si frauda fiscala, inflatia si
deteriorarea competivitatii.

C2-Fiscal

Politica fiscală
Sistemul fiscal este alcătuit din totalitatea impozitelor şi taxelor preluate
de la persoanele fizice şi juridice pentru alimentarea bugetelor publice.
Fiscalitatea este sistemul de percepere a impozitelor şi taxelor.
Politica fiscală = ansamblul de instrumente de intervenţie a statului în
economie, referitor la formarea veniturilor, alocarea cheltuielilor şi menţinerea unui
echilibru bugetar.
Politica fiscală poate fi: a) de neutralitate (atunci când nu ar influenţa în
mod direct procesele economice)
b) intervenţionistă
Politica fiscală determină volumul resurselor de alimentare a bugetelor
publice, provenienţa resurselor, raportul între resursele interne şi cele externe, metodele
de prelucrare, obiectivele urmărite şi rata fiscalităţii.
Scopurile politicii fiscale, la un moment dat, pot fi de natură pur fiscală,
însă pot fi şi de natură general-publică, socială, militară etc.
Parte a acţiunilor economice ale statului, politica fiscală interacţionează cu
politicile sectoriale, financiar-monetare, sociale, instituţionale etc. (ex: în S.U.A. –
Congres Vs. Preşedinte).

3
Obiectivele politicii fiscale urmăresc stimularea agenţilor economici,
creşterea calităţii şi competitivităţii produselor, stimularea consumului, reducerea poluării
şi creşterea generală a nivelului de trai.
Coordonatele majore ale politicii fiscale sunt:
A. Rata fiscalităţii
B. Finanţarea deficitului bugetar

A. Se determină ca raport între impozitele şi taxele efectiv încasate şi


P.I.B. Referitor la cuantificarea contribuţiei persoanelor fizice şi la formarea fondurilor
publice, prin decizii de politică fiscală se poate opta între o contribuţie egal repartizată şi
o contribuţie diferenţiată în funcţie de criterii.
În legătură cu impozitele efectiv încasate la un moment dat, între
multiplele teorii economice se remarcă şi concluziile economistului Arthur Laffer, care a
dezvoltat o teorie prin care a încercat să determinepunctul optim al randamentului unui
impozit. Studiile au arătat faptul că creşterea susţinută a presiunii fiscale determină o
scădere a veniturilor efectiv încasate de către stat.
Arthur Laffer a intrat în istorie desenând, în anii 1970, un grafic pe un
şerveţel, într-un restaurant, la o cină cu 2 personaje: Donald Rumsfeld şi Dick Cheney.
La acel moment a lansat o teorie ilustrată prin graficul „Curba lui Laffer”. Teoria a
demonstrat că scăderea impozitelor şi taxelor, până la un anumit nivel, are drept efect
creşterea veniturilor efectiv încasate, deoarece scăderea impozitelor stimulează economia.
În calitate de consilier pe probleme economice al preşedintelui R.Reagan a
implementat cu succes teoria în S.U.A., fiind şi în prezent o persoană de referinţă în
legătură cu problematica cotei unice şi cu ideea menţinerii impozitelor la un nivel relativ
scăzut.
B. În doctrina economică s-a impus principiul conform căruia pentru un
stat este avantajos să se menţină echilibrul bugetar (V=Ch.).
În timp, anumite economii funcţionale au demonstrat faptul că soluţia cea
mai bună din punct de vedere economic este menţinerea unui deficit bugetar controlat.
Soluţionarea finanţării deficitului se realizează de către stat tot prin pârghii de politică
fiscală.
Modalităţile de finanţare a deficitului bugetar includ datoria publică sub
toate aspectele, înstrăinarea de bunuri mobile şi imobile din proprietatea statului şi
emisiunea monetară.
Între instrumentele politicii fiscale reţinem pe de o parte numărul şi
varietatea de impozite şi taxe, iar pe de altă parte facilităţile fiscale.
În orice stat cu o economie funcţională dezvoltată în condiţii democratic,
politica fiscală trebuie să respecte principiile: (trebuie completate din carte)
- impunerii echitabile.
- politicii financiare.
- politicii economice.

Dreptul statului de a reglementa


un sistem de impunere (impozitare)

4
Principalele teorii care justifică acest drept:
1. Teoria organică
Hepel – dreptul de impunere este un produs necesar dezvoltării
popoarelor. Scopul impozitării trebuie să fie constituirea de venituri publice care sunt
necesare menţinerii ordinii în stat.
2. Teoria contractului social
J.J.Rousseau, T.Hobbes – în temeiul unui contract încheiat între cetăţeni şi
stat, cetăţenii sunt de acord să renunţe la o parte din libertăţi, realizează anumite sacrificii
financiare, iar în schimb, statul garantează prestarea unor servicii.
3. Teoria echivalenţei
A.Smith, Montesquieu – impozitele sunt preţul serviciilor prestate de stat.
Statul modifică şi poate modifica unilateral cotele de impozitare, în funcţie de calitatea
serviciilor prestate.
4. Teoria sacrificiului / a datoriei
Statul nu este un organism creat prin voinţa tuturor cetăţenilor. Statul este
un produs necesar dezvoltării istorice. Dacă suntem de acord cu ideea că viaţa socială
este condiţionată de existenţa statului, atunci dreptul statului de a impune este o
consecinţă a obligaţiei statului de a îndeplini nişte funcţii necesare întreţinerii vieţii
sociale.

Maxime în legătură cu acest drept (aparţinând lui A.Smith):


1. maxima justiţiei – cetăţenii au obligaţia de a plăti anumite
impozite, având în vedere veniturile concret realizate, sub protecţia statului. Persoanele
trebuie să plătească un impozit proporţional cu beneficiul realizat.
2. maxima certitudinii – impozitele trebuie să fie stabilite în acte
normative şi nu trebuie să fie arbitrare.
3. maxima comodităţii – termenele şi procedeele de percepere a
impozitelor trebuie să fie determinate a.î. să fie pe cât posibil convenabile
contribuabilului.
4. maxima economiei – contribuţiile trebuie reduse la minimul posibil
faţă de necesităţi.

Dubla impunere= supunerea la impunere a aceleiaşi materii impozabile


pentru aceeaşi perioadă de timp de către 2 sau mai multe autorităţi din 2 sau mai multe
state diferite.
Poate interveni şi pe plan naţional, în cadrul aceluiaşi stat, când aceeaşi
masă impozabilă este impozitată succesiv.

Forme de manifestare:
a) economică – impozitarea în cadrul aceluiaşi stat, în mai multe
rânduri, a aceleiaşi mase impozabile.
b) juridică – de regulă, avem de a face cu impozitarea aceleiaşi
materii de către 2 state diferite în acelaşi timp.
Dubla impunere intervine deoarece statele folosesc criterii diferite de
impozitare:

5
- domiciliul sau sediul fiscal.
- cetăţenia.
- criteriul teritorialităţii.
Pentru a permite dezvoltarea relaţiilor internaţionale este necesară evitarea
dublei-impuneri, iar acest fapt se poate realiza prin reglementări specifice:
- acte interne ale statelor.
- convenţii bilaterale de evitare a dublei-impuneri.
- acorduri bi şi multilaterale care să aibă drept obiect şi prevederi
fiscale(ex: impozit pe profit sau pe dividende).
România a semnat peste 60 de convenţii de evitare a dublei impuneri.

Metode de evitare a dublei impuneri:


a) metoda scutirii.
b) metoda creditării.

a) stabileşte faptul că statul de rezidenţă al beneficiarului unui venit nu


impozitează acele venituri care au fost impozitate de un alt stat.
Există 2 forme:
- scutire totală (statul de rezidenţă nu ia în calcul venitul impozitat de un
alt stat la determinarea masei impozabile).
- scutire parţială (venitul realizat şi impozitat în alt stat nu se impozitează
direct şi de statul de rezidenţă, dar se are în vedere la calcularea materiei impozabile).
b) statul de rezidenţă ia în calcul şi veniturile realizate şi impozitate într-
un alt stat cu precizările:
- dacă se aplică o creditare totală, statul de rezidenţă scade din impozitul
datorat, în întregime, impozitul plătit în străinătate.
- dacă se aplică o creditare ordinară, statul de rezidenţă deduce din impozit
o sumă mai mică decât impozitul efectiv, plătit în alt stat (această metodă a fost avută în
vedere la stabilirea legislaţiei în România).
În situaţia în care un stat a semnat convenţia de evitare a dublei impuneri
sau acorduri internaţionale cu relevanţă fiscală, textul convenţiilor şi acordurilor va
prevala faţă de legislaţia naţională.

Elementele definitorii ale veniturilor


publice fiscale

Veniturile publice fiscale sunt parte ale veniturilor publice ordinare, care
sunt prelevate pe cale impozitelor şi taxelor. Toate veniturile publice fiscale sunt
caracterizate prin elemente comune:

6
a) Denumirea – în raport de materia sa financiar-economică, avem
de-a face cu impozite, taxe, vărsăminte, contribuţii.
b) Debitorul (subiectul impunerii) – pot fi persoane fizice sau
juridice, obligate conform legii la plata unor taxe, impozite etc.
Nu întotdeauna debitorul unei obligaţii este şi plătitorul acesteia
(ex: impozitul pe salariu – debitorul este salariatul, iar plătitorul este angajatorul)
c) Obiectul (materia impozabilă) – în principiu sunt venituri sau
bunuri.
d) Unitatea de evaluare – este elementul care exprimă cuantumul
unitar în raport cu baza de calcul. Poate fi cotă procentuală sau fixă (de impozit).
e) Unitatea de impunere – este unitatea în care se exprimă obiectul
sau materia impozabilă (lei, mp, ha).
f) Asieta – modul de aşezare a unui impozit. Presupune determinarea
obiectului impunerii, identificarea subiectului, materiei impozabile şi stabilirea
cuantumului de plată.
Cunoaşterea şi evaluarea materiei impozabile se poate realiza prin
evaluare:
- directă (declaraţia persoanei de impunere – la profesiile libere –
declaraţiile estimate la începutul anului).
- indirectă (se aplică unor bunuri care necesită aprecieri exterioare –
clădiri, terenuri – statul stabileşte jaloane de apreciere).
g) Perceperea / încasarea – procedeul specific – plată:
- directă.
- prin stopaj la sursă.
- prin aplicare şi anulare de timbre fiscale mobile.
h) termenele de plată -
i) eventuale înlesniri –
j) răspunderea debitorilor –
k) calificarea venitului bugetar în cauză –

C3-Fiscal
Obligatia fiscala

Obligatia fiscala= continutul fundamental al raportului juridic fiscal si


consta in obl.jur.stabilita in mod unilateral de catre stat in sarcina pers.fiz.si jur. de a plati
o suma de bani la termene prestabilitate in contul bugetelor publice.
Temeiul legal: C.p.fiscala.
 C.p.f. reglementeaza cadrul general de manifestare a obligatiei
fiscale, si anume:
- obligatia de a declara bunurile si V impozabile sau, dupa caz, de a
declara impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetelor publice (obligatii
de plata principale)

7
- obligatia de a calcula si inregistra in evidentele contabile si cele fiscale
toate sumele datorate bug.publice
- obligatia a plati la termenele legale toate categoriile de sume datorate
bugetelor publice
- daca este cazul, obligatia de a plati majorari de intarziere aferente
obligatiei principale (obligatii de plata accesorii)
- obligatia de a calcula, a retine si a varsa la termenele legale sumele
cuvenite bugetelor publice care fac obiectul stopajului la sursa (ex. impozitul pe salariu)
- orice alte obligatii care revin contribuabililor in aplicarea legii fiscale

Conceptul de obligatie fiscala nu este sinonim cu cel de creanta fiscala.


Obligatia fiscala este o obligatie corelativa dr. de creanta fiscala (dr. patrimonial care
rezulta din raportul de dr.material fiscal).
 C.p.f. reglementeaza si cadrul general de manifestare a dr.de
creanta fiscala:
- dr.de a percepe impozite, taxe, contributii (creante fiscale principale)
- dr.de a percepe majorari de intarziere (creante fiscale accesorii)
- dr.la rambursarea TVA
- dr.organului fiscal de a solicita stingerea obl.fiscale de catre orice platitor
in locul debitorului
- dr.contribuabilului la restituirea sumelor platite in masura in care plata
unor creante fiscale a fost facuta fara temei legal.

Particularitatile obligatiei fiscale

Izvorul obligatiei: Intotdeauna legea sau actul normativ cu valoare de


lege care trebuie sa instituie obligativitatea platii unor sume la bug.pub.
Beneficiarul obligatiei: Desi creditorul direct e statul prin organele
fiscale, beneficiarul este intreaga societate pt. ca V colectate sunt alocate in mod
obligatoriu sub forma Ch publice.
Obiectul obligatiei: Intotdeauna intr-o suma de bani chiar dc. ne referim
la un V in produse (impozitul aferent acelor produse o sa fie in bani).
Cum se individualizeaza: Obligatoriu in forma scrisa. Conditiile de
stabilire si de modificare sunt expres prevazute de legea fiscala si in multe cazuri difera
de la o categorie de V (venituri) la alta.
Stingerea obligatiei fiscale: Se poate realiza prin mijloace comune si
altor obligatii (executarea silita, plata, prescriptia), dar si prin mijloace specifice
(compensare, scadere, anulare).

Ca tipologie de obligatie juridica, obligatia fiscala e o obligatie de a face


avand ca premisa generala marirea patrimoniului sau detinerea in proprietate a unor
bunuri. In legatura cu detinerea in proprietate a bunurilor ca generator al obligatiei de
plata, obligatia fiscala apare drept o obligatie propter rem (urmareste bunurile oriunde).

Individualizarea obligatiei fiscale se realizeaza prin intermediul titlului de


creanta fiscala.

8
Titlul de creanta fiscala= act juridic unilateral intocmit de catre organele
de specialitate sau alte pers.imputernicite conform legii prin care se stabileste si se
individualizeaza intinderea unei obl.de plata care revine unui anumit contribuabil.

Particularitatile titlului de creanta fiscala

1. Este un act juridic unilateral ( deoarece obl.fis. e impusa unilateral de


catre stat).
2. Emis in forma scrisa.
3. Este un act juridic declarativ de dr.&obl. care constata pe de o parte dr.
statului de a incasa o suma de bani si pe de alta parte obl.contribuabililor de a
plati. Nu este un act jur. constitutiv de dr.&obl. pt.ca obl. fis. e preinstituita prin
lege si doar individualizata in titlul de creanta fiscala. Avand in vedere
caracterul declarativ de dr.&obl. se poate justifica si efectul retroactiv in ceea ce
priveste calcularea obl.
4. Este un act juridic cu caracter executoriu de drept (nu tb. Investit cu
titlu executoriu)=> org.fis.poate sa treaca direct la executarea silita fara
indeplinirea unor formalitati prealabile.

Tipologii
a) Explicite
A.j. care au fost redactate exclusiv in scopul constatarii unor obl.de
plata la bug.pub. (ex. toate actele de impunere prevazute de legea fiscala la un moment
dat: procesele-verbale de impunere, declaratiile contribuabililor, alte documente de
evidenta intocmite de contribuabili, declaratia vamala.
b) Implicite
A.j. care, pe langa constatarea obligatiei de plata a unor sume de catre
contribuabili la bug.pub., au un alt continut principal.
Desi intocmite cu alt scop decat fiscal, titlurile respective
individualizeaza si obl.fis.
Ex. – statele de plata ale salariilor
– documentele care atesta repartizarea dividendelor
– orice act de control financiar in masura in care constata si obligatia
de plata la bug.pub.

Exigibilitatea obl.fiscale
Exigibilitatea obl.fis.= momentul de la care statul poate cere executarea
creantei (contribuabilul poate plati pana la data respectiva oricand; dar de la care o sa fie
sanctionat pt.neplata).
Temeiul legal general: C.p.f.
Fiecare obl.fis. dupa ce e individualizata devine exigibila dupa cum
urmeaza:
- fie la o data concreta stabilita de actele normative care reglementeaza
V bug.(C.f. are inscrise scadente precise pt.majoritatea V)

9
- in situatia in care actele normative fiscale nu precizeaza
date concrete de plata pt.anumite V, scadenta e stabilita de MFP prin
ordin al ministrului Finantelor. Uneori avem ordin comun al min. Fin.
si al min. Administratiei si Internelor
- obl.fis.e stabilita in urma unui control financiar => regula
speciala: obl.se va plati intr-un anumit termen de la scadenta.
Scadenta o stabileste in functie de momentul comunicarii proc.-vb.de
control:
 a. contribuabilul semneaza doc.de control=> data semnarii= data
comunicarii
 b. contribuabilul nu semneaza doc.de control=> se comunica cu data
de primire:
 b1. comunicarea s-a facut intre 1 si 15 inclusiv ale unei luni=>plata
tb.facuta pana in data de 5 a lunii urmatoare
 b2. comunicarea s-a facut intre 16 si 31=>plata tb.facuta pana in data de
20 a lunii urmatoare

Simpla contestare a actelor de control nu suspenda automat obl.de plata.


Pentru ca ea sa fie suspendata tb.sa se solicite si sa se aprobe de catre instanta aceasta.
Daca termenul de plata se sfarseste intr-o zi nelucratoare=> termenul de
plata e devansat si cuprinde si ziua lucratoare imediat urmatoare.
Neexecutarea in termen a unei obl.fis. atrage o forma a raspunderii
patrimoniale specifica dr.fiscal: obligarea la plata de majorari de intarziere.
De-a lungul timpului, ca sanctiuni pt.neplata in termen: dobanzi, penalitati
de intarziere, majorari de intarziere.
Temeiul legal principal pt.perceperea de majorari de intarziere: C.p.f.

Principiile generale privind aplicarea majorarilor de intarziere

1. sanctiunea intervenita pt.neplata la termen a obl.fis.


2. cuantumul majorarilor de intarziere se stabileste prin decizie de
catre organul fiscal
3. majorarile se fac V la bug.caruia ii apartine creanta principala
4. in cazul platilor realizate prin transfer bancar si care nu-s decontate
in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului (debitorului), responsabilitatea
va apartine tot debitorului obligatiei (avand dr.de regres impotriva bancii)
5. in cazul creantei fiscale care se stinge prin compensare, eventualele
majorari de intarziere se datoreaza pana la data stingerii integrale a creantei fiscale
De principiu, maj.de intarziere se calculeaza pt.fiecare zi de intarziere
incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la achitarea integrala
a sumei datorate.
Exceptii:
- in cazul impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume care sunt stinse
prin executare silita, maj.sunt datorate pana la data intocmirii proc.-vb. de distribuire,
inclusiv

10
Daca plata pretului, in urma executarii silite, se face in rate, maj. se
calculeaza pana la data intocmirii proc.-vb.de distribuire a avansului. Pt.suma ramasa de
plata, maj. vor fi suportate de catre cumparator.
- impozitele, taxele, contributiile datorate de un debitor declarat insolvabil
– maj.de intarziere se vor calcula pana la incheierea proc.-vb.de constatare a
insolvabilitatii, inclusiv data respectiva.

Situatii de exceptie cu reguli speciale sunt prevazute de C.p.f. pt.impozitul


pe profit si impozitul pe V global.
Nivelul maj. de intarziere = 0,1% din suma datorata pe fiecare zi de
intarziere.
Acest nivel poate fi modificat prin legi bugetare anuale.
Nu se percep majorari la majorari, insa cand se percepeau dobanzi si
penalitati de intarziere, se percepeau concomitent.

C4-Fiscal
Modificarea obligaţiei fiscale

Temeiul legal general: Codul de procedură fiscală.


În doctrină există 4 situaţii principale care au drept efect modificarea obligaţiei
fiscale:
I. Modificarea elementelor în raport de care s-a făcut individualizarea obligaţiei
fiscale.
II. Modificarea situaţiei juridice a contribuabilului.
III. Acordarea de către organele fiscale de înlesniri.
IV. Modificarea actelor normative prin care sunt reglementate venituri bugetare.

I. Uneori, între momentul emiterii unui titlu de creanţă fiscală şi stingerii obligaţiei
fiscale pot să se modifice anumite elemente care să ducă la schimbarea masei
impozabile.
În viaţa economică sunt numeroase astfel de situaţii, în unele cazuri contribuabilul
corectând din proprie iniţiativă declaraţiile fiscale, iar în altele fiind incidente aspecte
exterioare:
- în urma admiterii contestaţiei formulată în instanţă de către contribuabil, instanţa
constatând prin hotărâre, că obligaţia fiscală a fost greşit stabilită.
- în urma controlului exercitat de organele fiscale se constată prin acte de control că
obligaţia fiscală nu a fost corect determinată şi se stabileşte cuantumul corect al
acesteia.

II. În cazul contribuabilului persoană juridică, poate avea loc o reorganizare a


activităţii,divizare, fuziune sau poate interveni insolvenţa şi încetarea

11
activităţii. Incidenţa oricărei astfel de situaţii va avea ca efect modificarea
obligaţiei fiscale.
III. În conformitate cu dispoziţiile fiscale, la cererea temeinic justificată a
contibuabilului, organul fiscal competent conform legii, poate acorda, pentru
obligaii fiscale restante pe care le administrează, înainte de începerea
executării silite şi chiar şi în timpul procedurilor de executare, anumite
înlesniri la plată.
Codul de procedură fiscală reglementează mai multe categorii de înlesniri:
- eşalonări la plata obligaţiilor principale.
- amânări la plata obligaţiilor principale.
- eşalonări la plata obligaţiilor secundare (accesorii) – majorări de întârziere.
- amânări şi/sau scutiri ori amânări şi/sau reduceri de majorări de întârziere (e
posibil ca pentru perioada înlesnirilor, contribuabilul să fie obligat la plata de
majorări).
- scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale.
De regulă, legislaţia fiscală obligă debitorii ca, pentru a beneficia de înlesniri, să
constituie garanţii, care să acopere creanţa pentru care s-a acordat o formă de înlesnire.
IV. Legea fiscală este de directă aplicare, iar organele fiscale au obligaţia de a aplica
imediat orice modificare şi de a aduce la cunoştinţa publicului orice eventuale
modificări.
Pentru sistemul fiscal românesc se observă un fenomen de amendare continuă a
actelor normative care reglementează veniturile fiscale. Din această cauză se remarcă
şi un fenomen de cunoaştere insuficientă a legii, uneori chiar de organele fiscale.
Teoretic, Codul fiscal prevede o perioadă de 6 luni de trenziţie, până la intrarea în
vigoare a unei modificări. Practic, se pot observa ample şi continue amendamente la
principiile şi regulile fiscale.
Procedura completă de acordare a înlesnirilor la plată este prevăzută în acte
normative cu caracter special dedicate acestor instituţii.
Nerespectarea condiţiilor de acordare a înlesnirilor determină exigibilitatea
creanţei fiscale şi posibilitatea declanşării sau continuării procedurilor de executare
silită.
Stingerea obligaţiei fiscale

Există situaţii comune cu alte ramuri de drept, dar şi cazuri de stingere a obligaţiei
fiscale specifice dreptului fiscal.
A. comune: prescripţia, plata, executarea silită.
B. speciale: compensarea, anularea, scăderea.

1. Plata – 2 modalităţi:
a) directă, efectuată de către contribuabil.
b) indirectă, efectuată de altă persoană decât contribuabilul:
- reţinere la sursă – mod de percepere a obligaţiei fiscale, stabilit imperativ de lege
pentru situaţii expres determinate.
- angajamentul de plată asumat în formă autentică de o terţă persoană.
- un act autentic prin care se constituie o garanţie în favoarea statului în locul unui
contribuabil.

12
a) Plata directă se poate realiza:
- în numerar.
- prin transfer bancar (decontare bancară).
- aplicare şi anulare de timbre fiscale mobile.
În cazul transferurilor bancare sau mandat poştal, de principiu, obligaţia fiscală se
consideră stinsă, la momentul creditării contului creditorului.
Dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de creanţă fiscală şi el transferă
organelor fiscale o sumă care nu acoperă în întregime creanţele, organul fiscal va trebui
să stingă acea creanţă fiscală care este indicată de contribuabil în documentul de plată.
Dacă contribuabilul tranferă o sumă de bani fără să precizeze ce creanţă vrea să achite,
Codul de procedură fiscală stabileşte o ordine de stingere a creanţelor:
- dacă contribuabilul a beneficiat de înlesniri, cu prioritate se sting sumele în
legătură cu care s-au acordat înlesnirile.
- dacă nu au fost acordate înlesniri, prima categorie care se stinge este reprezentată
de obligaţiile fiscale scadente în anul curent, după care obligaţiile accesorii.
- dacă s-a plătit mai mult, ordinea este obligaţia principală din anul anterior şi
accesoriile acestora.
- dacă s-a achitat tot şi a mai rămas o sumă neutilizată, ea poate fi stinsă.
Se pot stinge creanţe viitoare, dar numai la solicitarea expresă a contribuabilului.
b) Plata realizată de persoane:
- reţinerea la sursă: o terţă persoană calculează, reţine şi varsă la bugetul de stat
anumite impozite şi taxe. Este o modalitate comodă, rapidă şi sigură de colectare
a creanţelor fiscale, deoarece reduce sustragerea la plată, numărul de formalităţi,
iar în caz de control se verifică o singură persoană pentru mai multe contribuţii
(impozit pe salariu, drepturi de autor, proprietate intelectuală, venituri realizate de
nerezidenţi).
Reţinerea şi nevărsarea unor sume ce reprezintă creanţe fiscale = evaziune fiscală
pedepsită cu închisoare de la 1 la 3 ani.

2. Compensarea:
Un contribuabil a plătit sume pe care nu le datora sau în cuantum mai mare decât
datora.
O sumă se consideră nedatorată dacă nu există un titlu de creanţă fiscală aferent
acesteia sau când titlul de creanţă fiscală a fost emis cu aplicarea eronată a dispoziţiilor
legale.
Compensarea obligaţiilor fiscale, datorate de către un debitor, cu creanţele
acestuia împotriva statului se realizează de către autoritatea competentă, fie la cererea
debitorului, fie din oficiu, în următoarea ordine:
- se compensează cu sume datorate în temeiul unor grafice de înlesnire la plată.
- obligaţiile fiscale principale din anul curent.
- obligaţiile accesorii din anul curent.
- obligaţiile principale şi accesorii până la 31 decembrie a anului precedent.
- până la compensarea integrală a sumei.
Compensarea poate opera cu obligaţii viitoare ale contribuabilului numai la
cererea expresă a acestuia.
În cazul compensării, în materie fiscală se aplică principiile specifice:

13
- compensarea operează într-un interval de timp care trebuie să se încadreze în
termenul de 5 ani (prescripţie).
- taxele plătite prin timbre fiscale mobile nu se restituie.
- prin compensare se pot stinge creanţele reciproce care privesc acelaşi buget,
ambele părţi dobândind atât calitatea de debitor, cât şi de calitatea de creditor.
- organul fiscal poate dispune compensarea ori de câte ori constată existenţa unor
creanţe reciproce, mai puţin în cazul deconturilor negative de T.V.A.
Compensarea este alternativă cu restituirea, de principiu. În fapt, restituirea
intervine, în dreptul fiscal, atunci când nu este posibilă compensarea.
Codul de procedură fiscală prevede faptul că se pot restitui contribuabilului la
cerere următoarele sume:
- sume plătite fără niciun titlu de creanţă.
- sume plătite în plus faţă de titlu de creanţă fiscală.
- sume plătite ca urmare a unei erori de calcul.
- sume plătite suplimentar datorită aplicării eronate a legii.
- sume contestate în hotărâri judecătoreşti.
Pentru sumele de restituire de la bugetul de stat, contribuabilul are dreptul să
încaseze dobânzi, care se calculează după scurgerea unui termen de 60 de zile de la
comunicarea către contribuabil a deciziei de impunere.
Data stingerii obligaţiei fiscale în cazul compensării este diferită:
- dacă avem în vedere compensarea la cerere similară cu solicitarea de restituire,
data compensării este data înregistrării cererii la organul fiscal.
- dacă avem în vedere compensarea din oficiu, data stingerii obligaţiei fiscale este
data înregistrării operaţiunii de către trezorerie în temeiul unei note de
compensare, întocmită de organul fiscal.
- situaţii de compensare prevăzute de acte normative speciale, data compensării se
prevede în actul normativ.

3. Scăderea
Nu este o modalitate propriu-zisă de stingere a obligaţiei, deoarece operaţiunea de
scădere din dreptul fiscal presupune scoaterea anumitor sume scadente din evidenţa
curentă a organului fiscal şi trecerea într-o evidenţă separată, până la îndeplinirea
termenului de prescripţie.
Prescripţia este de fapt cazul de stingere şi în aceste situaţii care presupun aceste
modificări în evidenţa organelor fiscale.
În lege se face diferenţiere între cazurile care au drept efect scăderea care privesc
persoane fizice şi cele care au în vedere persoane juridice. În cazul persoanelor fizice
avem în vedere ipotezele:
- a decedat fără să lase avere, în schimb, avea obligaţii fiscale de îndeplinit.
- contribuabilul cu obligaţii scadente a dispărut fără să lase bunurile în urmărire.
- contribuabilul este insolvabil şi nu deţine bunuri sau venituri care să poată fi
executate silit.
În cazul persoanelor juridice, scăderea intervine dacă urmare a aplicării procedurii
insolvenţei nu s-au putut acoperi integral creanţele fiscale sau persoana juridică şi-a
încetat activitatea altfel decât prin faliment, fără să existe în patrimoniu suficiente resurse
pentru a acoperi obligaţiile fiscale scadente.

14
Atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice, starea de
insolvenţă se poate constata de către organul fiscal care administrează respectiva creanţă,
fără să fie necesară intervenţia unei instanţe de judecată. În mod concret, organul fiscal
întocmeşte un proces verbal specific, prin care constată starea de insolvabilitate.

C5-Fiscal
Cazuri de stingere a obligatiilor fiscale (continuare)
4. Anularea = actul de clementa al statului in legatura cu anumite obligatii
fiscale.
Acest act de clementa intervine rar, numai in cazul in care intervin anumite
circumstante deosebite care reclama o anumita intelegere a organelor fiscale.
Aceste acte de clementa pot fi: -cu aplicabilitate generala
-pot viza anumiti contribuabili determinati
Situatii:
Caz de amnistie fiscala
Organul fiscal decide ca anumite categotii de venituri naincasate pentru o
anumita perioada de timp sa nu mai fie urmarite silit.
Anularea unor obligatii fiscale individuale
Se face prin acte ale MFP care constata faptul ca cheltuielile de executare
silita sunt mai mari decat creanta fiscala urmarita. Codul de Procedura fiscala prevede faptul
ca se anuleaza aceste obligatii fiscale care la 31 decembrie a anului fiscal sunt in suma mai
mica de 10 lei.
5. Prescriptia
In situatia in care dreptul de a executa silit un titlu de creanta fiscal nu este
exercitat in termen legal, acesta se prescrie si pe cale de consecinta se produc urmatoarele
efecte:
- se stinge dreptul statului de a urmari si de solicita incasarea unui anumit venit;
- se stinge obligatia contribuabilului de a plati suma mentionata in titlu de creanta
fiscala.
In mod particular in dreptul fiscal se stinge si dreptul contribuabilului de a
solicita restituirea eventualelor sume platite in plus fata de titlul de creanta fiscala.
Termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita incepe la
scadenta creantei fiscale.
Dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 5 ani de la finele
anului fiscal in care a luat nastere respectivul drept.
Termenul de calculeaza de la 1 ianuarie al anului urmator.
Dreptul de a cere compensarea si/ sau restituirea unor sume se prescrie tot
in termen de 5 ani.
Ca si in cadrul dreptului Civil, sumele platite de debitor dupa incheierea
termenului de prescriptie nu se restituie intrand pe regimul obligatiilor naturale.

15
Prescriptia in dreptul fiscal este afectata de cazul de intrerupere si
suspendare a cursului.

A. Cazuri de intrerupere:
Sunt aplicabile :
- dispozitiile generale ale dr. Civil si dispozitiile exprese ale unor norme speciale
fiscale;
- realizarea unor acte voluntare de plata de catre debitor inainte sau in cursul
executiei silite;
- indeplinirea de buna voie de catre debitorul contribuabil a unor acte de
executare pe parcursul executiei silite;
- constatarea insolvabilitatii contribuabilului.

B. Cazuri de suspendare:
Sunt aplicabile:
- dispozitii ale dr. Civil +
- situatia in care suspendarea se constata prin hotarare judecatoreasca
definitiva;
- pe perioada acordarii unor inlesniri de catre creditorul fiscal;
- in situatia in care debitorul sustrage venuturi sau bunuri de la urmarire sau
executarea silita.
!!! Codul de procedura fiscala satbileste principiul conform caruia in situatia
in care organul fiscal constata implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a cere
executarea silita, acesta trebuie sa inceteze orice masuri ed realizare a respectivei creante.

6. Darea in plata
Creantele fiscale administrate prin MFP, prin ANAF si creantele fiscale
apartinand bugetelor locale pot fi sustrase la cererea debitorului si cu acordul expres al
creditorului fiscal prin trecerea in proprietatea statului sau in proprietatea unitatii
administrativ teritoriale a unor bunuri imobile care fac sau no obiectul executiei silite.
Organul fiscal va intocmi o documentatie si o cerere specifica pe care le
depune la o comisie special conceputa pentru formalitatile de dare in plata.
Aceasta comisie se numeste prin ordin al ministrului FP sau prin hotarari
ale organelor locale.
Comisia va analiza dosarul respectiv numai in situatia in care pentru bunul
oferit de debitor exista o solicitare de preluare in administrare.
Dupa analizarea dosarului, comisia poate admite sau respinge cererea de
dare in plata.
 In cazul admiterii cererii comisia va dispune ca organul fiscal sa
intocmeasca un proces verbal care sa constate:
- trecerea bunurilor in proprietate publica;
- stingerea creantei fiscale.
 Comisia, de principiu, respinge cererea, daca bunurile oferite nu
sunt de uz sau de interes public.
Procesul verbal de trecere a bunurilor in proprietatea publica a statului sau
locala valoreaza titlu de proprietate.

16
Bunurile preluate astfel trebuie date in administrarea unei institutii publice.
Pana la intrarea in vigoare a acestui act de administrare, bunurile raman in
custodia organului fiscal care l-a preluat.
In cazul in care bunurile preluate au fost revendicate si restituite unor terte
persoane, debitorul contribuabil va fi din nou obligat la plata acelor creante fiscale care au
fost stinse prin darea in plata.
Creanta fiscala renaste la data restituirii bunului imobil catre tert.
Pe perioada termenului de prescriptie a creantei fiscale si, ulterior, preluand
bunul ca efect al darii in plata, acea comisie speciala poate revoca in tot sau in parte decizia
de stingere a creantei fiscale si de trecere a bunului in proprietate publica.
CPF pemite revocarea daca comisia ia cunostinta de anumite aspecte
privind bunurile imobile care nu i-au fost cunoscute la data aprobarii procedurii de stingere
si care ar fi determinat sa nu aprobe cererea.
Pentru perioada cuprinsa intre data trecerii bunului imobil in proprietate
publica si data revocarii deciziei, debitorul contribuabil nu datoreaza majorari de intarziere.

7. Executarea silita
In cazul in care debitirul nu isi plateste de buna voie impozitele si taxele la
scadenta, organul fiscal competent procedeaza la actiunea de executare silita.
Organele fiscal care administreaza creantele fiscale sunt abilitate de lege sa
instituie masuri asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita.
In momentul in care organul fiscal demareaza procedura de executare silita,
acesta se transforma in organ de executie.
Pentru efectuarea procedurii de executare este competent oragul fiscal in a
carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile.
Daca se impune urmarirea mai multor buniri aflate in circumscriptii diferite,
coordonarea executarii o va realiza organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are
domiciliul fiscal debitorul.
Atunci cand se constata ca exista pericolul evident de instrainare,
substituire, sustragere de la executare, organul fiscal in raza caruia se afla domeniul fiscal
al debitorului poate proceda la indisponibilizarea si la executarea silita, indiferent de locul
unde se gasesc bunurile.
In situatia debitorilor solidari, organul de executare coordonator va fi cel in
a carui raza teritoriala isi are domicilul fiscal debitorul despre care exista indicii ca detine
mai multe venituri sau bunuri urmaribile.
Organul fiscal transformat in organ de executare, realizeaza procedurile de
executare silita prin intermediul executorilor fiscali.
CPF stabileste drepturi si obligatii executorilor fiscali.
Impozitele, taxele si alte sume cuvenite bugetului public, no pot fi urmarite
de niciun creditor in proceduri de executare silita.
In cazul asocierilor fara personalitate juridica (ex. Societate Civila de
Avocati), daca este emis un titlu executoriu pe numele asocierii, organul de executare va
putea urmari atat bunurile din patrimoniul asocierii cat si bunuri personale ale partenerilor
din asociere.

Titlul executoriu si conditii de declansare a executarii silite

17
Executarea silita a unei creante fiscale se poate realiza in temeiul unui titlu
executoriu.
Titlul de creanta fiscala devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala
devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege.
Modificarea unui titlu de creanta fiscala astrage automat modificarea titlului
executoriu.
Titlul de creanta transformat in titlu executoriu emis de organul fiscal
trebuie sa indeplineasca anumite elemente:
- elementele comune ale actului administrativ fiscal la care CPF adauga cateva
solicitari exprese:
o Codul de identificare fiscala
o domiciliul fiscal
o oricare alte date de identificare
o cuantumul si natura sumelor datorate.
In cazul debitorilor solidari se emite 1 singur titlu executoriu.
Anumite titluri executorii sunt emise chiar de organul fiscal, iar alte titluri
pot fi emise de alte organe. Ex. Politia – contaventiile rutiere.
CPF precizeaza ca indiferent de emitent actul fiscal ajuns titlu executoriu
trebuie sa indeplineasca conditii specifice(de identificare a contribuabilului, mentionarea
expresa a sumei de plata si natura debitorului).
Daca organul fiscal constata ca un titlu executoriu emis de un organ nefiscal
no indeplineste conditiile din CPF va restitui titlul respectiv emitentului (nu-l pune in
executare).

Reguli generale de executare silita

I. Executarea silita se poate intinde asupra tuturor bunurilor si veniturilor


debitorului care au caracter urmaribil, comform legii.
II. Valorile bunurilor urmaribile trebuie sa se faca in masura necesara pentru
realizarea creantei fiscale si a recuperarii cheltuielilor de executare;
III. In cazul bunurilor supuse unui regim special de circulatie, organul de
execuatare trebuie sa respecte acele conditii speciale impuse de lege;
IV. In cazul procedurilor de executare silita organul fiscal poate recurge la una
sau mai multe modalitati de executare silita concomitent;
V. Executarea silita se deruleaza pana la stingerea integrala a creantelor
principale, accesorii si a cheltuielilor de executare;
VI. Daca titlul executoriu prevede obligatia debitorului de a plati majorari de
intarziere fara ca acestea sa fie determinate ca si valoare, majorarile vor fi calculate de
catre organul de executare. Dupa calculare, organul de executare le consemneaza intr-un
proces verbal care consemneaza titlul executoriu pentru aceste majorari;
VII. Orice garantii reale in legatura cu care au fost efectuate formalitatile de
publicitate vor fi opozabile si organelor fiscale, ca oricarui tert.
Cine are garantie reala inregistrata (pentru opozabilitate) are drept de
preferinta in fata statului.

18
C6-Fiscal

-continuare-

In toate procedurile de executare silita creditorul fiscal tb.sa indice titlul


executoriu cu aratarea naturii si cuantumului debitului care face obiectul executarii.
Executarea silita se declanseaza printr-un act juridic specific numit
somatie.
Daca in timp de 15 zile de la primirea somatiei debitorul nu-si executa
obligatia, se continua masurile de executare.
Pentru valabilitatea declansarii executarii silite este obligatoriu ca somatia
sa fie insotita de un exemplar al titlului executoriu.
Ca si act jur.,somatia va tb.sa indeplineasca toate conditiile specifice
actului adm.fiscal la care se adauga urmatoarele:
- nr.dosarului de executare
- suma pt.care se incepe exec.silita
- termenul in care debitorul urmeaza sa plateasca suma prevazuta-n titlul
executoriu
- consecintele nerespectarii de catre debitor a acestor dispozitii
Daca executarea silita nu are ca obiect sume de bani, inaintea executarii,
organul de executare va dispune evaluarea bunurilor.
Aceasta procedura de evaluare poate fi realizata de proprii experti
evaluatori ai organului fiscal sau de catre experti independenti.
In dreptul fiscal, exec.sil. se suspenda in anumite cazuri specifice intre
care:
a) prin decizia instantei de judecata sau decizia creditorului fiscal
b) prin acordarea de inlesniri de plata
c) prin efectul unei H.G. in cazuri exceptionale pentru o perioada de max
6 luni aprobata o singura data pt.acelasi debitor
Exec.sil. se intrerupe in cazurile generale conform dreptului comun.
Nu se intrerupe exec.sil.in perioada in care un contribuabil e declarat
insolvabil.
Exec.sil. inceteaza la momentul la care sunt stinse obligatiile prevazute in
titlul executoriu sau daca titlul executoriu a fost anulat/ desfiintat.
In urma incetarii exec.sil., organul de exec.are obligatia de a ridica
masurile de executare silita intr-un termen de max.5 zile de la data incetarii executarii.

19
Executarea silita prin poprire

Sunt supuse executarii silite prin poprire urmatoarele categorii:


- sumele de bani
- titlurile de valoare
- alte bunuri mobile incorporale detinute/ datorate cu orice titlu de catre
terti debitorului
Nu se supun procedurilor de poprire sumele reprezentand credite
nerambursabile sau orice alte finantari primite de la institutii sau alte organisme
intl.pt.derularea unor programe/ proiecte.
In cazul sumelor urmaribile in valuta detinute in banci, banca, in calitate
de tert poprit, va trebui sa faca convertirea in lei fara consimtamantul titularului fondului
la cursul de schimb al bancii din data popririi.
Sumele reprezentand venituri banesti ale debitorului pers.fiz., realizate ca
angajat, precum si pensiile, ajutoarele si indemnizatiile de orice fel sunt supuse urmaririi
numai in parte, in conformitate cu prevederile C.proc.civ.
In mod concret, poprirea se infiinteaza printr-o adresa transmisa de catre
organul de executare tertului poprit prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
Adresa de infiintare, insotita de 1 exemplar al titlului executoriu, este, de
regula, transmisa in copie si debitorului.
Poprirea se infiinteaza la momentul primirii de catre tertul poprit a adresei
de infiintare insotita de titlul executoriu.
Spre deosebire de dr.comun, in dr.fiscal, poprirea nu-i supusa validarii de
catre instanta!
Odata infiintata poprirea, tertul poprit are urmatoarele obligatii:
- sa plateasca organului fiscal in conturile indicate sumele datorate ca
obligatii fiscale principale, accesorii si cheltuielile de executare
si, dupa caz:
- sa indisponibilizez bunurile mobile incorporale poprite si sa instiinteze
organul fiscal despre aceasta
Daca sumele detinute de terti pt.debitor sunt poprite de mai multi creditori,
se va proceda la distribuirea sumelor dupa o ordine de preferinta specifica prevazuta de
Cpf.
Daca debitorul aplica de bunavoie sumele prevazute in somatie, organele
fiscale vor instiinta tertii popriti pt.a sista indisponibilizarea conturilor.
In situatia in care sumele prevazute in titlul executoriu nu pot fi onorate in
aceeasi zi, bancile vor mentine masura popririi si le vor achita in transe din incasarile
zilnice ale debitorului.
Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza o
suma de bani debitorului urmarit sau daca se invoca alte neregularitati privind infiintarea
popririi, mentinerea sau desfiintarea popririi va fi decisa de instanta de judecata in a carei
raza teritoriala isi are sediul tertul poprit.
Si in cadrul popririi, debitorul poate sa conteste valabilitatea titlului
executoriu si a masurilor de executare. Mecanismul=contestatia la executare.

20
Executarea silita a bunurilor mobile, altele decat cele care fac
obiectul popririi

Sunt:
- bunurile mobile corporale
- bunurile care sunt detinute de debitor (deci nu cele detinute de tert
pentru debitor)
Cpf stabileste faptul ca sunt supuse exec.sil.orice bunuri mobile ale
debitorului cu exceptiile prevazut de lege.
In cazul debitorului pers.fiz.nu pot face obiectul exec.sil.anumite bunuri
mobile necesare vietii si muncii debitorului precum si familiei sale:
- bunurile mobile care servesc la continuarea studiilor si la formarea
profesionala
- bunurile strict necesare uzului personal sau casnic atat debitorului cat
si familiei
- obiectele de cult religios daca nu sunt mai multe de acelasi fel
- alimentele necesare debiorului si familiei pe o perioada de 2 luni
- daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, nu pot face obiectul
executarii alimentele strict necesare pana la noua recolta
- combustibilul necesar debitorului si familiei pt.incalzit si prepararea
hranei calculat pt.3 luni de iarna
Daca in cazul popririi aveam somatia, in cazul bunurilor mobile, altele
decat cele supuse popririi, avem sechestrarea si valorificarea acestora.
Sechestrul se instituie printr-un document specific, procesul-verbal de
sechestru.
Cpf stabileste faptul ca bunurile nu vor fi sechestrate daca prin
valorificarea acestora nu s-ar putea acoperi decat cheltuielile de executare.
De la data intocmirii pr-vb.de sechestru, bunurile sechestrate sunt
indisponibilizate.
Cate 1 exemplar al pr-vb.de sechestru se comunica debitorului si, daca e
cazul, custodelui (echivalentul tertului poprit de la poprire).
Actele de dispozitie care ar interveni ulterior indisponibilizarii sunt lovite
de nulitate absoluta.
Bunurile mob.sechestrate vor putea fi lasate in custodia debitorului, vor
putea fi preluate in custodie de creditor sau vor putea fi ridicate si depozitate la un tert, iar
decizia apartine organului de executare.
Atunci cand bunurile sunt lasate in custodia debitorului sau in custodia
unui tert si se constata ca exista pericolul de substituire/ degradare, organul de executare
are posibilitatea sa aplice un sigiliu asupra bunurilor.
Evident ca daca custodele este o alta pers.decat creditorul sau debitorul,
aceasta este remunerata pentru activitatea respectiva.

Executarea silita a bunurilor imobile

Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietatea debitorului.

21
Daca debitorul detine un bun imobil in coproprietate cu alte persoane,
exec.sil.se poate intinde numai asupra bunului atribuit debitorului in urma partajului
judiciar.
In cazul pers.fiz.nu se poate supune exec.sil.spatiul minim de locuit
necesar debitorului si familiei.
Si aici avem sechestrarea si valorificarea bunurilor.
Sechestrarea se face prin semnarea unui proces-verbal de sechestru.
Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile constituie ipoteca legala.
Dr.de ipoteca confera creditorului fiscal, in raport cu alti posibili creditori,
aceleasi dr.ca si dr.de ipoteca conform normelor comune.
La instituirea sechestrului, precum si pe tot parcursul exec., organul de
executare poate numi un administrator sechestru (echivalentul custodelui) pentru
administrarea bunurilor imobile, inclusiv pentru apararea in eventuale litigii.
Administrator sechestru poate fi: creditorul, debitorul sau un tert.
Cand acesta este un tert, el este remunerat pentru activitate.
Dupa primirea pr-vb. de sechetru, debitorul poate solicita organului de
executare in termen de 15 zile de la comunicare sa i se permita ca plata creantei fiscale sa
se faca din veniturile generate de bunurile imobile sau din alte venituri ale sale.
Organul de executare poate accepta o asemenea solutie cu conditia ca,
printr-un astfel de procedeu, creanta fiscala si cheltuielile de executare sa fie stinse
integral intr-un termen de max 6 luni.
Daca se aproba o astfel de cerere, executarea silita se suspenda.
Daca creanta fiscala nu-i stinsa in termen de 15 zile de la comunicarea pr-
vb.de sechestru, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor imobile.
Cpf prevede mai multe modalitati de valorificare a bunurilor imobile
sechestrate:
- valorificarea printr-o metoda aleasa de catre creditor si debitor, adica
prin intelegerea partilor
- o vanzare directa
- o vanzare la licitatie
Aceste bunuri pot fi vandute in regim de consignatie (prin intelegerea
partilor, prin case de licitarii, societati de brokeraj).

C7-Fiscal

Impozitul pe profit

-impozit direct
-Venit la bugetul de stat

Contribuabili:

22
1. PJ romane, de principiu, platesc imp.pe profit (IPP in
continuare) pt.activitatile desfasurate in Ro/strainatate
2. PJ straine care desfasoara activitati prin intermediul
unui sediu permanent in Ro (de discutat la seminar: ce e sediul
permanent?)
3. PJ straine si PF nerezidente care desf.activitati in Ro
intr-o asociere fara personalitate juridica (K de asociere; nu creeaza o noua
PJ)
4. PJ straine care realizeaza venituri din/in legatura cu
proprietati imobiliare situate in Ro sau realizeaza venituri din instrainarea
unor titluri de participare detinute la o PJ romana (actiuni, parti sociale)
5. PF nerezidente si PF romane pt.venituri realizate in Ro
si strainatate din asocieri fara personalitate jur.(impozitul datorat de catre
PF trebuie calculat, retinut si varsat de PJ)

Sfera de cuprindere:
- pt. 1: impozitul se aplica asupra profitului impozabil
obtinut din orice sursa atat in Ro, cat si in strainatate
- pt. 2: impozitul se aplica asupra profitului impozabl
atribuit sediului permanent din Ro
- pt. 3: impozitul se aplica asupra profitului impozabil al
asocierii
- pt. 4: impozitul se aplica asupra profitului impozabil
aferent respectivelor operatiuni
- pt. 5: se va aplica asupra profitului asocierii

In cazul acestor asocieri fara personalitate jur., fiecare asociat va suporta


un impozit proportional cu cota de participare la asociere.

Sunt scutite de la plata IPP urmatoarele entitati (cu titlu de ex.):


- Trezoreria statului
- Institutiile publice pt.fondurile publice
- PJ romane care platesc impozitul pe venitul intreprinderilor
- Fundatiile romane constituite in temeiul unui legat
- Cultele religioase pt.acele activitati care sunt necesare intretinerii
- Institutiile de invatamant particular acreditate
- Asociatiile de proprietari
- Fondurile de garantare a depozitelor in sist.bancar
- Fonduri de compensare a investitiilor
- BNR
Organizatiile non-profit, organizatiile sindicale si cele patronale sunt
scutite de la plata IPP pt.anumite tipuri de venituri:
- cotizatiile si taxele de inscriere
- contributiile banesti/in natura realizate atat de membri, cat si de
simpatizanti
- taxele de inregistrare

23
- eventualele donatii si sponsorizari
- in general – veniturile realizate pana intr-un plafon de 15.000 Euro

Cotele de impozitare

Avem o cota de 16%.


Exceptii putine:
- Soc.Nat.Nuclear Electrica care beneficiaza de facilitati pana la
sfars.2010
- Zonele defavorizate
- pt. anumite activitati desfasurate de persoane cu handicap

Un caz particular privind cota de impozitare este in legatura cu activitatile


de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, cazinourilor, discotecilor si pariurilor
sportive – contribuabilii au obligatia de a plati cel putin 5% din veniturile realizate (din
intrari).

Calculul profitului impozabil

Se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si


cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor din care se scad veniturile neimpozabile
si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

V - Ch(V) - V neimpozabile + Ch nedeductibile

Ex.de venituri neimpozabile:


- dividendele primite, incasate de o PJ de la o PJ romana
- diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare
datorita incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune
- veniturile din anularea unor cheltuieli pt.care nu s-a
acordat deducere
- veniturile neimpozabile prevazute expres in acte
normative
- dividendele incasate de o PJ romana de la o filiala care
functioneaza intr-un stat membru UE

Pt.determinarea profitului impozabil sunt considerate Ch deductibile


numai cele efectuate in scopul realizarii V impozabile!

Ex.de cheltuieli deductibile:


- Ch cu achizitionarea ambalajelor
- efectuate pt.protectia muncii
- pt.prevenirea accidentelor de munca si bolilor
profesionale
- Ch reprezentand contributii pt.asigurarea de accidente de
munca, boli profesionale, riscuri profesionale

24
- Ch de reclama si publicitate
- Ch de transport in tara si strainatate
- Ch pt.marketing, studiul pietei, promovare pe piete noi/
existente, participarea la targuri si expozitii, editarea de materiale informative
- Ch de cercetare si altele

Ch deductibile, dpdv al deductibilitatii, se impart in 2 categ.:


1.Ch deductibile integral
2.Ch cu deductibilitate limitata

Regula: atunci cand CF nu mentioneaza deductibilitatea limitata – se va


considera ca o anumita Ch este deductibila integral.

Ex.de Ch cu deductibilitate limitata:


- Ch de protocol
- Ch cu indemnizatia de deplasare acordata salariatului
pt.deplasari in Ro si strainatate
- Ch sociale (tichete de masa, indemnizatii de deces etc.)
- Ch cu asigurarile sociale – in limita a 200Euro (inclusiv
asigurari facultative)
- Ch cu sponsorizare, mecenat, burse private

Leasing financiar Leasing operational


Utilizatorul e tratat ca proprietar(dpdv Locatorul e tratat ca proprietar(dpdv fiscal)
fiscal)
Amortizarea bunului care face obiectul ...se face de catre locator.
unui K de leasing se face de catre utilizator
Utilizatorul deduce dobanda Locatorul deduce rata de leasing

Pierderile fiscale anuale

Conf.CF, ele se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in


urmatorii 5 ani consecutivi.
Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora.
Recuperarea se va realiza proportional, la fiecare termen de plata a IPP.

V realizate in leg.cu activitati desf.intr-un sediu permanent in Ro

Principii de determinare a profitului impozabil:


1.Se includ in V impozabile numai V atribuibile sediului permanent din
Ro
2.Se includ in Ch deductibile doar acele Ch care sunt real.pt.obt.V
mentionate la pct.1.

V realizate de PJ straine din/in leg.cu propr.imobiliare din Ro:


- V realizate din inchiriere sau cedarea folosintei imobilului

25
- castigul realizat din transferul dr.de propr.asupra imob.
- castigul realizat din transferul altor dr.legate de propr.imob.din Ro
- castiguri realizate din transferul de titluri de participare la o PJ romana
daca cel putin 50% din valoarea mijloacelor fixe sunt propr.imob.situate in Ro
- V realizate din exploatarea unor resurse naturale situate in Ro

Legislatia romana reglementeaza creditul fiscal ca mod de evitare a


dublei impuneri.
Daca o PJ romana obtine V dintr-un stat strain si daca V sunt impozitate
atat in Ro, cat si in statul strain, atunci impozitul platit in statul strain se deduce din IPP
calculat in Ro.

C8-Fiscal
Impozitul pe profit
Termenele de plata
De regula se plateste trimestrial (alteori, anual), pana la data de 25, inclusiv, a
primei luni, care urmeaza trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.
In cazul asocierilor fara pj. Intre pf si pj, pj are obligatia de a calcula, a retine si a
varsa impozitul pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare trimestrului pt care se
distribuie rezultatele asocierii.
In anumite situatii, plata se realizeaza anual, cu plati anticipate, efectuate
trimestrial.
1.Institutiile de credit, pj romane si sucursale din Romania ale bancilor – pj straine,
acestea vor derula si vor plati impozitele(I) pe profit pana la 15.04, a anului urmatorcelui
pentru care se calc I.
2. Organizatiile non-profit vor declara si plati I pana al 15.02 a anului urmator celui pt
care se calculeaza impozitul.
3. Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura de cereale, pomicultura,
viticultura, vor declara /+ plati I pana al 15 feb a anului urmator.
O alta situatie particulara este cea a pj ce-si inceteaza existenta in timpul anului
fiscal,, acestea au obligatia de a depune declaratia p profit + oblig de a plati I, pana la
data depunerii situatiei financiare la Registrul Comertului.
Exista 2 momente distincte:
• Depunerea declaratiei I declarat;
• Plata propriu-zisa.
C Fiscal prevede date exacte pana la care se depun declaratiile si trebuie platit I. O
data cu depunerea decl anuale de I pe profit, daca este cazul, contribuabilii vor depune o
declaratie si cu privire la platile efectuate catre pers nerezidente. Contribuabilii sunt
raspunzatori pt calculul I si modul de redactare a declaratiilor. Daca org fiscale constata
ca s-a platit mai putin, contrib. vor datora si majorari de intarziere. Daca, in urma
controlului fiscal sau a reverificarii de catre contrib, se obs ca a declarat sume mai mari,

26
contrib are dr de a solicita restitutia sau comutarea, dar va putea primi dobanda doar dupa
60 de zile.
La declaratiile ca nu reflecta realitatea, poate fi vorba de greseli de calcul sau unei
gresite incadrari a unor cheltuieli in categoria cheltuielilor deductibile, suntem in prezenta
unor contraventii, pt care cotrib va plati o amenda + majorari.
Daca situatia reala nu e reflectata in declaratie de impunere, deoarece contrib a
sustras de la inregistrare si de la impozitare, anumite venituri, atunci ne aflam in fata unui
caz de evaziune fiscala (de regula constituie infractiune, pedeapsa cu inchisoare).

Impozitul pe dividende

= un I direct, care se face venit la bug de stat.


Obiectul, ac I se aplica dividendelor obtinute de soc comerciale (SC).
Dividendul este beneficul realizat si distribuit catre actionari. Divid poate lua forma unor
plati in natura, bani, sau alocar de noi actiuni in SC.
Dividendele se distribuie din profitul net obtinut de SC si se impart intre actionari, in
functie de :
• Cota de participare la captalul social;
• Decizia Adunarii Generale a Actionarilor (AGA).
Beneficiul net + profitul net al societatii, care se deterina ca Profitul impozabil – I pe
profit.
Contribuabil = pf si pj, rom si straine, ce detin actiuni intr-o SC.
PF cad sub incidenta I veniturilor, sub forma de dividende, din tara si din
strainatate. PF, nerezidente, cad sub incidenta CF(cod fiscal) Rom, cu exceptia in care
Conventiile de evitare a dublei impuneri, prevad o alta reglementare.
La pj – asemanator pf , CF se aplica atunci cand Conventiile de evitare a dublei
impuneri nu prevad altceva.
Uneori, daca sunt indeplinite unele conditii, dividendele platite de o soc rom unei
pj UE, pot fi scutite de plata I pe dividende.
Avem distinctie intre debitorul I si platitor. Calitatea de platitor o are SC ce
distribuie dividendele. Ea are obligatia de a a calcula, retine si depune declaratiaprivind I
pe dividend.
Cota de impozitare = 16%, daca conventiile de evitare a dublei impuneri nu
stabilesc o situatie mai favorabile. Daca avem o astfel de conventie, pers nerezidenta va
trebui sa obtina un certificat de rezidenta fiscala in Rom.
Moneda de plata este LEUL. Cand dividendele se obtin in natura, bunurile se
evalueaza si in final I se plateste tot in lei.
Plata I pe dividende
I se retine, plateste si se declara pana la 25, inclusiv, a lunii urmatoare, in care s-a
platit dividendul catre actionari (Metoda de plata – stopaj la sursa).
Este necesar sa se faca distinctia intre:
• Distribuirea dividendelor catre actionari.
• Plata efectiva catre actionari
Distribuirea dividendelor catre actionari este consemnata in hotararea AGA; in
baza acestei hotariri, ulterior, SC plateste efectiiv catre actionari sumele reprezentatnd
dividendele. Daca unele sume distribuite in timpul anului, nu au fost platite actionarilor

27
pana la sf anului fiscal, in care s-a aprobat situatia financiara anuala, impozitele pe
dividende, aferent dividendelor distribuite si neplatite, trebuie varsate la bugetul de stat
pana la 30 dec. a anului respectiv.

I pe reprezentanta

= I direct, se face venit, la bug de stat


Contrib= pj straine care au cate o reprezentanta autorizata sa functioneze in Rom.
Autorizarea este data de Ministerul Economiei, Comertului si Finantelor.
I se plateste anual, pentru un an fiscal, I este egal cu ehivalentul in LEI al sumei
de 4000 euro. Pt determinarea echivalentului in lei se are in vedere, cursul de schimb
comunicat de BNR, ca fiind aplicabil in ziua platii.
In cazul pj straine, care in timpul unui an fiscal desfiinteaza/infiinteaza o
reprezentanta in Rom, I pe anul acela se calculeaza proportional cu nr de luni de existenta
a reprezentantei.
Plata I pe reprezentanta – pj au obligatia de a varsa I la bug de stat in 2 transe
egale, pana al 20 iunie, respectiv 20 dec. Contrib au oblig de a depune o declaratie fiscala
anuala ref la plata I pe reprezentanta pana la 28 sau, dupa caz, 29 febr a anului de
impunere.
Reprezentantele pj straine sunt obligate sa conduca evidenta contabila conform
legii romane si nu conform legislatiei aplicabilei soc-mama.

I pe veniturile microintreprinderilor

= I direct, venit la bud de stat.


Microintreprindea = pj rom care, la 31 de a anului fiscal precedent, indeplineste
cumulativ coditiile speciale:
1. realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in
proportie mai mare de 50% din veniturile totale;
2. sa aiba intre 1-9 salariati;
3. Venitul anual ala anului precedent sa se incadreze in plafonul de 100.000, calc
in lei.
4. Capitalul social al pj este detinut de persoane, altele decat statul, autoritati
locale si instit publ.
I pe venitul microintreprinderilor este un I optional; la infiintarea unei SC,
actionarii pot alege sa se constituie ca SC platitoare de I pe profit, sau ca SC „speciala”,
platitaore de I pe venitul microintreprinderilor. Pj platitoare de I pe profit pot opta pt plata
I pe venitul microintreprinderilor, incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplineste
conditiile specialem si daca nu ai mai fost platitoare de I pe venit. O pj care se infiinteaza
poate opta pt plata ac tip de impozit daca indeplineste conditiile spec la constituire,
In cazul in care o pj, microintreprindere, nu mai indeplineste oricare din conditiile
speciale, va deveni platitoare de I pe profit.
NU pot opta pt acest regim special, urmatoarele pj romane:
• Pers care desf activit in domeniul bancar;

28
• Pers care desf activit in domeniul asigurarlor., reasigurarilor, pietei de
capital, exceptie fac cele ce desfasoara activitate de intermediere in ac
domenii;
• Pers care desf activit in domeniul jocurilor de noroc, pariuri sportive,
cazinouri;
• Pers care, intre actionari, au un actionar pj, care are peste 250 angajati.
Orice microintreprindere poate opta pt plata I pe profit in locul I pe veniturile
microintreprinderii, incepand cu anul fiscal urmator, chiar daca continua sa indeplineasca
conditiile speciale.
I se aplica asupra veniturilor obtinute din orice surse, cu exceptii legale ca:
veniturile din variatia stocurilor, subventii guvernamentale, veniturile din provizioane etc.
Cota de impozitare – reprezinta 2%, in anul 2007, 2,5%, in 2008, 3%, in 2009.
Aceste cote se aplica direct veniturilor, nu profitului impozabil.
La asocierile fara pj intre o microintreprindere si o pf, microintrep va avea
obligatia de a calcula, retine si varsa si I datorat de pf, I calculat prin aplicarea unei cote
de 1,5% la veniturile din asociere ale pf.
Daca in cursul unui an fiscal, o micritrep depaseste plafonul de100.000 euro, sau
pnderea veniturilor provenite din consultanta+management este mai mare de 50%,
micriitrep va plati impozit pe profit, luand in calcul veniturile si cheltuielile realizatede la
inceputul anului fiscal, fara a mai putea benefica pe viitoar de regimul special al
microintreprinderii.
Plata I se efectueaza trimestrial, pana la 25 a lunii urmatoare trimestrului pt care
se calculeaza. Pana la aceeasi data, va trebui depusa si declaratia de impunere relevanta.
Contrib este respnonsabil de modul in care e redactata declaratia de impunere.

C9 FISCAL
Impozitul pe venit

• Temei legal Codul Fiscal;


• I direct, ce se face venit la bugetul de stat;
• Contribuabilii p.f.:
o Rezidente;
o Nerezidente, care desfasoara activit independente prin intermediul unui
sediu permanent in Ro;
o Nerezidente, care desfasoara activitati dependente in Ro;
o Nerezidente pentru alte venituri speciale din Ro.
Activitatea dependenta se desfasoara pe baza unui contract de munca (I pe
salarii). Activitatea independenta se desfasoara pe baza altor tipuri de relatii decat cele de
munca (avocatul - contract de colaborare).
I pe venit se aplica urmatoarelor categorii de venituri:
1. in cazul pf rezidente, cu domiciliul in Ro, I se aplica asupra tuturor V
obtinute in Ro si in strainatate;

29
2. in cazul pf rezidente ce nu sunt cetateni Ro, I se aplica asupra V obtinute
in Ro;
3. in cazul pf nerezidente, ce desfasoara activit indep prin intermediul unui
sediu permanent din Ro, I se va aplica asupra V permanente.
4. in cazul pf nerezidente ce desfasoara activit dependente in Ro, I s aplica
asupra V ce provin din respective activitate.
In conformitate cu CF, I pe V se aplica , in principiu, urm categ de V:
• V din activit. Indep;
• V din salarii;
• V din cedarea folosintei bunurilor;
• V din investitii;
• V din pensii;
• V din activitati agricole;
• V din premii si jocuri de noroc;
• V din transferal proprietatilor imobiliare;
• Daca legea reglementeaza si pt alte surse (?)
Majoritatea V sunt impozabile, Exceptii, V neimpozabile:
• Ajutoarele, indemnizatiile de orice fel, cu destinatie speciala, acordate de
la bugetul de stat;
• Sumele incasate din asigurari reprezentand despagubiri, sume asig si orice
alte dreptruri derivand din contractul de asigurare;
• Despagubirile pt pagubele suportate ca urmare a unor calamitati naturale si
despagubirile pentru cazuri de invaliditate su deces;
• Pensile pentru invalizii de razboi, orfanii si vaduvele de razboi;
• Contravaluarea cupoanelor ce repr bonuri de valoare care se acorda cu
titlu gratuit;
• Sumele primite sub forma de sponsorizare sau de mecenat, bursele, V obt
de membrii misiunilor diplomatice si consulare, pe baza de reciprocitate;
• Orice avantaje in bani sau natura primite de pers handicapate, veterani de
razboi, invalizi, vaduve de razboi;
• Premiile obt de sportivii medaliati la campionate mondiale, europene si
olimpice.
Cota de I – 16% se aplica la V immpozabil afferent diecarei categ. din: active
indep, salarii, inchirieri, investitii, pensii, V agricole, premii.
V din activit indep:
• Activit indep = cuprind V comerciale, V din profesii libere si V din dr de propr
intelectuala realiz de o pf in mod individual sau sub forma de asociere.
• V comerciale: V ce provin din fapte de comert ale contrib, din prestarea de
servicii si din practicarea unei meserii;
• Profesii libere: V din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, auditor
financiar, consultant fiscal, contabil autorizat, consultant de plasament in val
imob, architect s.a. profesii care sunt desf in mod independent si in temeiul unor
legi speciale (in CF lista nu e exhaustiva);

30
• V obt din valorificarea dr de propr intelectuala, ac pot conveni din brevete de
inventie, desene si modele, monstre, procedee si tehnici, know-how, dr de autor si
dr conexe s.a. asemenea conf legilor speciale in materie.
Ceea ce nu e valorificabil, nu este impozabil.
V impozabile si neimpozabile in legatura cu ac drepturi:
V neimpozabile:
• V obt prin aplicarea efectiva in tr(?) prin intermediul unui titular sau a
unor licente, a unor inventii brevetate in RO in primii 5 ani de la prima
aplicare, perioada calculate de la data inceperii aplicarii si care trebuie sa
se incadreze in perioada de valabilitate a brevetului;
• V obt de titularul unui brevet prin cesionarea acestuia.
De ac prevederi speciale, ce repr beneficii in materie fiscala se bucura pf ce
exploateaza inventia, respective titularul brevetului.
Imp pe V (categ):
V brut (Vb) (V pe orice sursa) impozabil/ neimpozabil. I nu se aplica Vb , ci
asupra V impoizabil. V impozabil se det ca Vb – chelt efectuate realizarii V, pe baza
datelor din contabilitatea simpla.
1. Vb cuprinde sumele incasate si echivalentul, in lei, a V naturale, toate provenind
din activit independente;
2. V sub forma de dobanda din eventualele creante utilizate in legatura cu active
indep;
3. castigurile din transferal activelor din patrim afacerii utiliz intr-o active indep;
4. V din angajamentul de a nu desfasura o activit indep sau de a nu concura cu o alta
pers;
5. V din anularea/scutirea unor datorii aparute in legatura cu o activitate
independenta.
Nu sunt Vb urmatoarele categorii:
1. aporturile iu numerar si echivalentul in lei a aporturilor in natura facute la
inceperea unei activitati sau pe parcursul desfasurarii activit de catre pf
implicate in active indep;
2. sumele primite sub forma de credite/ imprumuturi;
3. sumele primate ca despagubiri;
4. sumele/ bunurile
5. sume/ bunuri primate sub forma de sponsorizari, donatii.
In cazult cheltuielilor, unele sunt deductibile, altele nu. Pt ca chelt
facute in legatura cu activit indep sa fie deductibile, trebuie sa indepl cond gen:
• sa fie realizate in scopul realizarii V;
• sa fie justificate in documente;
• sa fie cuprinse in exercitiul financiar al anului, in cursul caruia a fost platite;
• sa respecte regulile speciale privind amortizarea;
• chelt cu prime de asig sa respecte reg speciale impuse in materie.
Anumite chelt sunt deductibile limitat: sponsorizare, mecenat, burse private, chelt
de protocol, chelt soc, pierderi privind bunuri perisabile, chelt cu tichete de masa,
contributii la fonduri facultative de pensii, prime de asigurare voluntara de sanatate (200
E/pers), cotizatii la asociatiile profesionale.
Nu sunt chelt deductibile:

31
• sume utiliz de contrib pt uz pers sau al familiei;
• sume platite cu titlul de I pe V;
• donatiile de orice fel;
• amenzi, confiscari, majorari de intarziere;
• ratele aferente creditelor;
• dobanzile aferente creditelor;
• sumele/ val bunurilor, constatate ca lipsind din gestiune;
• sume/ bunuri supuse confiscarii.
Contribuabilii ce obt V din activitati indep sunt oblig sa organizeze contabilitate
in partida simpla sis a completeze 2 registre: registrul de incasari si plati si registrul de
inventar.
Registrul de inventar:
In el se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activ. Pe cale de
exceptie de la oblig conducerii contab in partida simpla e impozitarea pe baza de norm
ape V.
Lista activitatilor si cuantumul impozitelor in cazul aplicarii norm de V sunt
stabilite de Min Fin.

C10-Fiscal
Venitul net din dr.de propr.intelectuala se stabileste prin scaderea din V
brut a urmatoarelor Ch:
- o Ch deductibila = cu 40% din V brut
- contributiile sociale obligatorii efectiv platite
In cazul lucrarilor de arta monumentala, V net se stabileste prin scaderea
din V brut a urmatoarelor:
- o Ch deductibila = cu 50% din V brut
- contributiile sociale obligatorii efectiv platite
Urmatoarele categorii de V obliga platitorii V sa calculeze, sa retina la
sursa si sa verse impozitul sub forma unor plati anticipate din V platite:
- V din dr.de propr.intelectuala
- V din vanzarea bunurilor in regim de consignatie
- V din desfasurarea unor activitati in baza unor K de agent, comision
sau mandat comercial
- V din activitati desfasurate pe baza de conventii civile
- V din activitati de expertiza contabila si tehnica
- V obtinute de o PF dintr-o asociere cu o PJ, asociere care nu da nastere
unei PJ
Platitorii V enumerate mai sus vor retine la sursa un impozit de 10
procente aplicat la V brut, cu exceptia acelei ultime situatii a asocierii dintre p PF si o PJ.
In acel ultim caz, daca avem prezenta unei microintreprinderi in asociere,
PJ va retine la sursa un impozit calculat prin aplicarea la V brut al PF a cotei de
impozitare specifica microintreprinderii.

32
Daca nu suntem in prezenta unei microintreprinderi, se aplica cota de la
PJ.

Termenele de plata:

Impozitul retinut la sursa se va varsa la bugetul de stat pana in data de 25,


inclusiv, a lunii urmatoare celei in care a fost platit V.
Cu exceptia acestor cazuri speciale care presupun partial/ total stopajul la
sursa de catre platitorul V, de regula contribuabilii acestor categorii de V au obligatia sa
declare si sa efectueze plati anticipate in contul impozitului anual datorat.
Cota e, de regula, de 16%, iar platile anticipate se fac avand in vedere
situatia financiara a anului precedent.
In anul in care se incepe o activitate, contribuabilul e lasat sa aprecieze
singur nivelul de V pe care considera ca-l va realiza.
La sf.anului fiscal se va realiza o regularizare cu urmatoarele consecinte:
- daca prin plati anticipate contribuabilul a platit mai mult decat trebuia,
sumele platite in plus sunt supuse restituirii sau compensarii (restituirea opereaza la
cerere)
- daca prin platile anticipate, contribuabilul plateste mai putin decat
impozitul total datorat, lui i se va acorda un termen de max 60 de zile de la comunicarea
deciziei de impunere pt.plata diferentei

Venitul din salarii

Def: Prin salarii retinem toate V in bani si/sau natura obtinute de o PF


care desfasoara activitati in baza unui K individual de munca sau in baza unui statut
special de lege, inclusiv indemnizatiile pt.incapacitate temporara de munca.
Cf mai prevede un criteriu special care listeaza sume asimilate salariilor:
- indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de
demnitate publica
- indemnizatii din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in
cadrul unei PJ fara scop lucrativ
- dr. de solda lunara, indemnizatiile, primele, sporurile si orice alte
dr.ale personalului militar
- indemnizatiile si alte sume incasate de administratorii companiilor
nationale, soc.nat., regiilor autonome si soc.comerciale cu capital
majoritar de stat
- sumele incasate de membrii fondatori ai soc.com.constituite prin
subscriptie publica + orice sume incasate de reprezentantii
soc.com.private in AGA, Cons.de Administratie, Comitetul de Directie
si Comisia de Cenzori
- orice indemnizatii, de regula cu caracter lunar, incasate de asociatul
unic al unei soc.com.
In conformitate cu prevederile Cf, anumite sume nu se includ in V
salariale:
- ajutoarele de inmormantare

33
- orice ajutoare pt.pierderi produse ca urmare a calamitatilor naturale
- ajutoarele pt.boli grave
- ajutoarele pt.boli incurabile
- ajutoarele pt.nastere
- V reprezentand cadouri pt.copiii minori ai salariatilor
- + orice sume cu destinatia celor listate platite din fonduri speciale
constituite la bugetele publice
Si in cazul impozitului pe salarii legislatia face distinctia intre V brut si V
net.
Impozitul, de regula, nu se aplica direct la V brut.
Tot de regula, PF au dr.la deducerea din V net lunar a unei sume numita
de lege „deducere personala”.
Deducerea personala se acorda lunar pt.V din salarii care provin de la
locul unde PF isi are functia de baza.
Deducerea personala se acorda diferit in functie de 2 criterii:
- nivelul V salariatului
- nr.persoanelor aflate in intretinere
In cazul contribuabililor care realizeaza V brute lunare de 1000-3000
RON, deducerile personale sunt degresive (scad) fata de cele prevazute pt.salaritatii cu V
brute care se incadreaza intr-un plafon de 1000RON.
Contribuabilii care realizeaza V din salarii in suma bruta mai mare de
3000 RON nu beneficiaza de vreo deducere personala.
Persoanele in intretinere: sotia/sotul, copiii, rude ale sotului pana la gr.II,
inclusiv, cu conditia ca acestea sa nu obtina V mai mari de 250 RON.
Daca o pers.e intretinuta de mai multi contribuabili, acestia trebuie sa
determine cui i se atribuie deducerea pers. Dc.nu se inteleg, decide instanta de judecata.
Beneficiarii V din salarii datoreaza un impozit lunar final care se
calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii V.
Impozitul se calculeaza si se determina diferit in cazul functiei de baza si
in cazul celorlalte eventuale locuri de munca.
Daca contribuabilul are mai multe locuri de munca, va trebui sa hotarasca
si sa comunice organului fiscal unde isi stabileste functia de baza.
La locul unde se afla functia de baza impozitul pe V se determina prin
aplicarea unei cote de 16% asupra unei baze de calcul determinata ca diferenta intre V net
din salarii si urmatoarele sume:
- deducerile personale
- cotizatia sindicala platita
- contributiile la fonduri facultative de pensii in limita a 200 Euro
V net din salarii aplicat functiei de baza se calculeaza prin deducerea din
V brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni.
In celelalte situatii care nu-s locul unde se afla functia de baza, cota de
16% se aplica asupra unei baze de calcul determinate ca diferenta intre V brut si
contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a V.
Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana
la 2% din impozit pt.sustinerea entitatilor non-profit, unitatilor de cult si acordarea de
burse private.

34
Obligatia calcularii, retinerii si varsarii acestei sume de pana la 2% din
impozit revine organului fiscal compentent.
Platitorii de salarii si de V asimilate salariilor au obligatia de a calcula si
retine impozitul aferent fiecarei luni la data efectuarii platii veniturilor.
Platitorii au obligatia sa vireze impozitul la bugetul de stat pana in data de
25, inclusiv, a lunii urmatoare cele pt.care se platesc respectivele V.
Informatii relevante referitoare la calcularea impozitului pe V din salarii se
cuprind in niste documente speciale care poarta numele de fise fiscale.
Orice platitor de salarii sau V asimilate are obligatia sa completeze fisele
fiscale pe toata durata de efectuare a platii salariilor.
Platitorul are obligatia sa pastreze toate fisele fiscale ale tuturor salariatilor
pe intreaga durata a angajarii acestora si totodata sa transmita organului fiscal o copie a
fiselor fiscale aferente fiecarui an pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent
pt.anul fiscal anterior.

Veniturile din pensii

Def: Inteleg prin pensii sume primite cu titlu de pensie din partea unor
fonduri infiintate din contributii sociale obligatorii facute catre un sistem de asigurari
sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la buget.
V impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din V brut a unei
sume lunare de 900 RON si a contributiilor obligatorii care trebuie supotate de PF
conf.legii.
Orice platitor de V din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul
aferent, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat.
Impozitul se calc.prin aplicarea unei cote de 16% asupra V lunar
impozabil.
Impozitul se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bug.de
stat pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare.
Ca si-n cazul salariilor, impozitul retinut e impozitul final, fara ca vreun
contribuabil sa mai aiba obligatii suplimentare de plata.
In cazul unor pensii ca nu se platesc lunar, impozitul se stabileste prin
impartirea pensiei la fiecare din lunile carora le este aferenta.
In mod similar drepturile de pensie restante tb.defalcate pe lunile la care se
refera.
In cazul V din pensii si/sau al diferentelor de V din pensii stabilite
pt.perioade anterioare, impozitul se retine la data efectuarii platii si se vireaza pana in
data de 25 a lunii urmatoare.

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor

35
Def: V in bani si/sau natura care provin din cedarea folosintei bunurilor
mobile si imobile obtinute de catre proprietari, uzufructuari sau alt detinator legal, cu
conditia sa nu se incadreze in V din activitati independente.
V brut reprezentand totalitatea sumelor de bani si echivalentul in lei al V
in natura stabilite pe baza chiriei/ arendei prevazute in K incheiat intre parti pt.fiecare an
fiscal.
Nu are relevanta momentul incasarii chiriei sau arendei.
V brut se majoreaza cu valoarea acelor Ch care cad conf.dispozitiilor
legale in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal in situatia in
care sunt efectuate de cealalta parte contractanta.
V net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din V
brut a Ch determinate prin aplicarea unei cote de 25% asupra V brut.
Contribuabilii pot opta pt.determinarea V net in sistem real sau pe baza
datelor din contabilitate in partida simpla.
Un contribuabil care realizeaza V din cedarea folosintei bunurilor cu
exceptia V din arendare datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe V (cota = 16%
din V net).
Contabilitate in partida simpla => V net= V – Ch
Celalalt sistem => V net= V brut – 25% V brut

C11-Fiscal
Taxa pe valoare adăugată

Avem de-a face cu un bun indirect, nu contează că se numeşte taxă. Se face venit
la bugetul de stat şi este reglementat de Codul fiscal.
La TVA este un mixaj, sunt nişte condiţii care trebuie întrunite cumulativ.
Când persoana fizică suportă TVA, ea este consumatorul final. În cazul persoanei
juridice este diferit. Plătesc TVA când cumpăr materiile prime, dar când vând colectez
TVA de la consumatorii finali. Societăţile în sine nu sunt afectate, ele joacă TVA-ul în
continuare. Vor face eventual credite mai lungi pentru a acoperi diferenţa de 19%.
Operaţiuni impozabile în România pentru scopurile reglementării TVA = acele
operaţiuni care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
1) operaţiunile constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau prestare de
servicii efectuată cu plată (deci nu sunt donaţii);
2) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este situat în România;
3) livrarea bunurilor şi prestarea serviciilor sunt realizate de către persoane
considerate impozabile de dispoziţiile fiscale privind TVA.
La aceste condiţii se mai adaugă o situaţie: importul de bunuri efectuat în
România de către orice persoană cu condiţia ca locul importului să fie teritoriul
României. Nu ne interesează măsurile care se află sub nişte regimuri suspensibile.
Din toată această pleiadă de activităţi, majoritatea cad sub incidenţa legislaţiei
privind TVA. Sunt însă extraordinar de multe situaţii de excepţie.
Din acest cadru general nu toate sunt taxate la fel. Operaţiunile impozabile
conform prevederilor speciale în materia TVA se pot încadra într-una din următoarele
categorii:

36
1) operaţiune taxabilă pentru care se aplică cotele prevăzute de lege la un
moment dat;
2) operaţiuni scutite de la plata TVA, cu drept de deducere (operaţiuni pentru
care nu se datorează TVA, dar în legătură cu care este permisă deducerea taxei
pentru achiziţii);
Nu plătesc = nu colectez, dar am pierdut la leasingul de... , am diverse cheltuieli,
de aceea îi cer statului bani pentru ceea ce am cheltuit, iar statul îmi dă bani pentru asta. Îi
cer statului bani care i-am plătit pentru TVA.
3) operaţiuni scutite de la plata TVA, fără drept de deducere = operaţiuni pentru
care nu se datorează TVA (nu se colectază), dar nici nu este permisă
deducerea TVA plătită pentru materii prime şi alte achiziţii (statul nu
încurajează aceste activităţi);
4) situaţia importurilor şi al achiziţiilor intracomunitare care sunt scutite de atxă,
conform unor prevederi legale speciale pe baza unor decizii la nivel european
la un moment dat.
Persoana impozabilă pentru scopurile TVA poate fi orice persoană care
desfăşoară de o manieră independentă şi indiferent de loc anumite activităţi economice
vizate de legislaţia TVA, oricare ar fi scopul sau rezultatul respectivelor activităţi.
Activităţile economice avute în vedere de legislaţia TVA cuprind activităţile
producătorilor, comercianţilor, prestatorilor, inclusiv activităţi extractive, agricole,
activităţile profesiunilor liberale şi exploatarea bunurilor corporale şi necorporale în
scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.
De principiu, instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru scopurile
TVA, cu următoarele excepţii:
1) activităţi de telecomunicaţii;
2) serviciile furnizate de apă, canal, energie electrică şi alte utilităţi;
3) transportul de bunuri şi persoane;
4) servicii prestate în porturi şi aeroporturi;
5) activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale;
6) activităţi în domeniul publicităţii comerciale;
7) agenţii de călătorie;
8) activitatea posturilor publice de radio şi televiziune, ETC!!!

Operaţiuni cuprinse în sfera TVA

Livrarea de bunuri constă în transferul dreptului de a dispune de un bun ca şi un


proprietar.
Livrarea intracomunitară = livrarea de bunuri care sunt expediate sau transportate
dintr-un stat UE în alt stat UE.
Prestarea de servicii – în mod constant legislaţia TVA a oferit o definiţie a
acesteia prin excludere şi anume vom înţelege prin prestare de servicii activităţile care nu
se încadrează la livrarea de bunuri. Exemple: orice formă de chirie (inclusiv leasing, şi
aceasta este o formă de chirie), transferul sau transmisiunea drepturilor de autor şi a altor
drepturi similare, angajamentul de a nu desfăşura o anumită activitate, de a nu concura cu
alte persoane, etc. .

37
Achiziţia intracomunitară de bunuri include obţinerea dreptului de a dispune ca şi
un proprietar de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la o destinaţie
indicată de cumpărător către un stat UE, altul decât statul de expediere.
La importul de bunuri există două situaţii:
1) intrarea în comunitate de bunuri care nu îndeplinesc condiţiile speciale
prevăzute în tratat - Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa;
2) intrarea generală în comunitate de bunuri din teritorii terţe, comunităţi.
În legătură cu TVA, esenţial este să înţelegem faptul generator de TVA şi cum se
determină exigibilitatea TVA şi exigibilitatea plăţii TVA.
Exigibilitatea generală a statului nu se suprapune cu exigibilitatea plăţii.
Faptul generator de TVA = faptul în care sunt realizate condiţiile legale necesare
pentru ca TVA să fie exigibilă. TVA devine exigibilă la data la care autoritatea fiscală
devine îndreptăţită să solicite plata TVA. Exigibilitatea plăţii TVA reprezintă data la care
persoana are obligaţia de a vira TVA la bugetul de stat. Această dată determină şi
momentul de la care eventual se calculează şi eventualele majorări de întârziere pentru
neplata taxei.
De principiu, faptul generator de TVA intervine la data livrării bunurilor sau la
data prestărilor serviciilor. Exigibilitatea, tot ca principiu, intervine la data la care se
produce faptul generator. Pe cale de excepţie sunt situaţii în care exigibilitatea TVA nu
coincide cu faptuil generator de TVA:
1) în situaţia în care factura fiscală aferentă activităţii economice a fost emisă
anterior faptului generator. În această situaţie exigibilitatea intervine la data emiterii
facturii;
2) în cazul plăţilor în avans efectuate anterior producerii faptului generator de
TVA, exigibilitatea intervine la data încasării avansului.
Acestea au fost principiile generale pentru exigibilitatea TVA, zise tanti Raţiu! ;-)

Acum, în cazul unor achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine


la data la care ar interveni faptul generator pentru livrarea de bunuri similare în statul
membru în care se realizează achiziţia. Pe cale de consecinţă, exigibilitatea intervine la
data la care este emisă factura fiscală către persoana care realizează achiziţia pentru
întreaga contravaloare a livrării de bunuri, dar nu mai târziu de a 15-a zi a lunii următoare
celei în care a intervenit faptul generator.
Dacă la impozitul de bunuri bunurile sunt supuse unor taxe comunitare, altele
decât TVA, faptul generator şi exigibilitatea intervin la data la care se produc faptul
generator şi exigibilitatea taxelor comunitare menţionate.
Dacă la importul anumitor bunuri nu se aplică taxe comunitare, faptul generator şi
exigibilitatea TVA intervin la data la care ar fi intervenit faptul generator şi exigibilitatea
taxelor comunitare dacă ar fi fost percepute.

Baza de impozitare

Baza de impozitare se analizează în mod diferit în funcţie de tipul activităţii


supuse TVA. În cazul livrării de bunuri şi prestări de servicii baza de impozitare este
constituită din contrapartida obţinută de către furnizori sau prestatori din partea
cumpărătorului/beneficiarului/unui terţ, inclusiv subvenţiile acordate de stat.

38
Legea foloseşte termenul de „contrapartidă” – mai multe situaţii.
Baza de impozitare, pe lângă contrapartidă, cuprinde orice impozite şi taxe, cu
excepţia TVA care urmează să se aplice, precum şi orice cheltuieli accesorii cum ar fi
comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare şi altele prevăzute de
Codul fiscal. În cazul importurilor de bunuri, baza de impozitare este constituită de
valoarea în vamă la care se adaugă orice impozite de taxe, comisioane datorate urmate
importului pe teritoriul României, cu excepţia TVA care urmează să fie aplicată.
În legătură cu cota TVA, în prezent se reglemetează o cotă standard şi o cotă
redusă.
Cota standard este de 19%, se aplică asupra bazei de impozitare pentru
operaţiunile impozabile care nu sunt scutite sau care nu sunt supuse cotei reduse de TVA.
Cota redusă este de 9% şi se aplică tot asupra bazei de impozitare pentru anumite
livrări de bunuri şi prestări de servicii menţionate de Codul fiscal. De exemplu, servicii
constând în accesul la muzee, castele, grădini botanice, etc; livrarea de manuale şcolare,
cărţi, ziare, reviste, de medicamente de uz uman şi pentru animale, ETC. , vezi codul
Fiscal!
Situaţii de activităţi economice scutite de la plata TVA – nu aplicăm nici o cotă:
- spitalizările;
- îngrijirile medicale;
- transportul persoanelor bolnave şi al persoanelor accidentate de către entităţi
specializate în acest sens;
- livrarea de organe umane;
- activitatea de învăţământ reglementată de legea învăţământului;
- prestarea de servicii financiar-bancare, ETC.

Deducerea = dreptul contribuabilului de a scădea din TVA-ul colectat TVA-ul


plătit pentru achiziţii necesare desfăşurării activităţii.
Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii TVA. De principiu, orice
persoană impozabilă are dreptul să deducă TVA aferentă achiziţiilor dacă achiziţiile sunt
destinate utilizării în folosul operaţiunilor taxabile.
Pentru exercitarea dreptului de deducere contribuabilul trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
1) să deţină factură fiscală;
2) să înregistreze TVA ca taxă colectată în decontul aferent perioadei fiscale în
care ia naştere exigibilitatea TVA;
3) în cazul TVA achitată pentru importul de bunuri să deţină declaraţia vamală
de import şi alte eventuale documente emise de către organele vamale şi
solicitate de legislaţia fiscală.
Contribuabilul are dreptul să scadă din suma totală colectată pentru o perioadă
fiscală suma TVA care a luat naştere şi care poate fi dedusă în aceeaşi perioadă.
Contribuabilul care realizează sau intenţionează să realizeze activităţile economice care
implică operaţiuni fiscale taxabile sau operaţiuni care nu sunt supuse TVA, dar
beneficiază de dreptul de deducere (vezi categoria a doua!) au obligaţia de a se înregistra
în scopul de taxe pe valoarea adăugată la organele fiscale competente.
Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să ţină evidenţe corecte şi
complete ale tuturor acţiunilor efectuate în desfăşurarea activităţilor economice. Fiecare

39
contribuabil are obligaţia de a emite facturi fiscale către fiecare cocontractant cel puţin
până în a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator de
TVA.
Decontul de TVA este documentul special ale cărui condiţii-cuprins sunt stabilite
de Ministerul Finanţelor Publice. Periodic, ministerul poate să solicite informaţii mai
amănunţite sau nu, dar în mod obligatoriu vor fi cuprinse într-un decont TVA
următoarele:
1) sumele TVA deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în
perioada fiscală de raportare.
2) suma TVA colectată a cărei exigibilitate s-a pierdut în perioada fiscală de
raportare;
şi dacă este cazul:
3) suma TVA colectată care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în
care a intervenit exigibilitatea TVA.
Orice persoană obligată la plata TVA către bugetul de stat are obligaţia de a
calcula corect şi de a plăti la termenul legal TVA colectat, având totodată obligaţia de a
întocmi şi depune deconturile de TVA şi orice declaraţii referitoare la TVA prevăzute de
legislaţia fiscală la un moment dat.

C12-Fiscal

Taxa judiciara de timbru

L 146/1997
Pot dobandi calitatea de SUBIECT: PF, PJ, entitatile fara personalitate
juridica care formuleaza actiuni si cereri (in continuare „a/c”) in justitie.
OBIECT: a/c introduse la instantele judecatoresti sau adresate
Min.Justitiei si Parchetului de pe langa ICCJ.
ASIETA (modul de asezare al unui impozit/ taxa):
In cazul a/c introduse in justitie se taxeaza in mod diferentiat in functie de
un criteriu: al obiectului, care poate fi:
- evaluabil in bani
- neevaluabil in bani

a) A/C evaluabile in bani


Se taxeaza si ele in mod diferentiat pe niste plafoane valorice:
< 39 RON => 2 RON taxe judiciare de timbru ( „TJT”)
39,01 – 194.000 RON => cate o suma fixa + un procent stabilit pe transe.
Procentele sunt de 10, 8, 6, 4, 2% si se aplica invers proportional cu marimea sumei.
> 194.001 RON => 5000 RON taxa fixa + 1% din ce depaseste
194.001 RON
Valoarea la care se calculeaza fiecare TJT e cea declarata de orice petent
in a/c.

40
Daca valoarea respectiva e contestata sau apreciata de instanta ca fiind
derizorie, instanta va dispune evaluarea obiectului cererii. Cuantumul definitiv al taxei se
va determina in urma evaluarii.

b) A/C neevaluabile in bani


De principiu se taxeaza cu sume fixe.
ex.: - constatarea existentei/inexistentei unui dr.
- cereri in anulare/ constatarea nul.abs. a unui act jur.
- cereri pt.stabilirea calitatii de mostenitor
- cereri de suspendare a exec.silite
- actiuni de granituire
- cereri pt.acordarea personalitatii jur.
- cereri pt.recunoasterea dr.de autor
- diferite act.referitoare la dr.familiei (act.de divort)
- cereri in materia dr.comercial privind inregistrarea/autorizarea unei
soc.com., respectiv modificarea actelor constitutive
Intampinarea nu se timbreaza pt. ca in ea doar te aperi, nu ceri nimic.
Cererea reconventionala, cererile de interventie si cererile de chemare in
garantie se timbreaza dupa regulile generale aplicabile actiunii principale.
In cazul cailor de atac ordinare(apel, recurs) – se timbreaza cu 50% din
valoarea TJT platita la fond.
O a/c poate avea mai multe capete =>fiecare se taxeaza separat.
Anumite a/c sunt scutite de la plata TJT:
- act.in legatura cu orice drept decurgand din raporturile de munca
- act.in legatura cu obligatii legale si contractuale de intretinere
- stabilirea si plata pensiilor si ajutoarelor de somaj
- adoptia, constatarea abandonului, ocrotirea minorului in general
- act.legate de sanctionarea contraventiilor, amenzi, protectia
consumatorului
- exercitarea dr.electorale
- cauzele penale, inclusiv eventualele despagubiri cerute in cauze penale
- a/c legate de restituirea imobilelor preluate de stat in perioada
reg.comunist
- a/c legate de despagubiri pt.incalcarea dr.omului
- contestatii impotriva hot.comisiilor de expropriere pt.cauze de utilitate
publica

Principiile privind plata TJT:

Determinarea cuantumului taxei se face de instanta de judecata sau, dupa


caz, de Min. Justitiei.
Impotriva modului de determ.a TJT se poate formula contestatie si cerere
de reexaminare care se adreseaza instantei care a determinat-o.
Daca in urma reexaminarii judecatorul admite integral/partial cererea de
reexaminare, TJT se restituie integral/proportional, dupa caz.
TJT se platesc:

41
- prin aplicare si anulare de timbre fiscale mobile
- in numerar la unitatile CEC sau unitatile Trezoreriei statului
- prin transfer bancar
Titularul: instanta.
Taxele se datoreaza si se platesc anticipat.
Daca nu s-a platit TJT in cuantumul legal la momentul inregistrarii
actiunii sau daca in cursul procesului apar elemente noi care det. o valaore mai mare a
TJT, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma det.pana la primul termen de
judecata.
Daca ulterior introducerii actiunii se micsoreaza valoarea pretentiei, din
pacate nu se tine seama de respectivul aspect si nu se restituie din TJT deja platita.
Este esential de retinut ca neindeplinirea obligatiei de a timbra
conf.aprecierii judecatorului pana la termenul indicat de el se sanctioneaza cu anularea
a/c.
Daca in momentul inregistrarii actiunii, aceasta a fost taxata
corespunzator, insa obiectul a fost modificat ulterior, iar petentul nu a platit eventualele
sume calculate de instanta ca TJT suplimentara, actiunea nu se va anula in mod integral.
In acest caz actiunea se va solutiona in limitele in care a fost platita TJT.
Daca instanta investita cu solutionarea unor cai de atac constata ca in faza
de judecata anterioara nu s-a timbrat corespunzator, instanta caii de atac va obliga
petentul sa palteasca TJT restanta.
De principiu, TJT nu se restituie.
Restituirea TJT opereaza la cererea petentului, nu din oficiu si intervine in
urmatoarele cazuri limitative:
1. cand taxa platita nu era datorata
2. cand s-a platit mai mult decat cuantumul legii
3. cand actiunea a ramas fara obiect pe parcursul derularii procesului
datorita interventiei unor dispozitii legale
4. in cadrul procesului de divort daca partile renunta la judecata sau se
impaca
5. cand contestatia la executare a fost admisa, iar hotararea a ramas
irevocabila
Dr. de a solicita restituirea se poate solutiona in termen de 1 an de zile de
la data nasterii dr.
Nu sunt supuse restituirii sumele platite cu titlu de TJT prin aplicare si
anulare de timbre fiscale mobile, precum si acele taxe care au fost platite pt. a/c anulate
ca insuficient timbrate.
Instanta poate acorda scutiri, reduceri, esalonari, amanari la plata TJT in
anumite conditii prevazute in C.proc.civ.:
Guv.este imputernicit ca in functie de rata inflatiei sa actualizeze periodic
nivelul TJT.
TJT se constituie V la bugetul de stat si sunt cuprinse distinct in bugetul de
V si Ch al Min.Jus.
TJT nu e acelasi lucru cu taxele notariale!

Evaziunea fiscala

42
L 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale

Mijloacele folosite pt.sustragerea de la obligatiile fiscale se prezinta sub


infinite forme care se pot clasifica in 2 categ.principale:
- procedee ilicite
- exploatarea insuficientelor/ deficientelor legislative
Dupa modul in care se procedeaza in activitatea de evitare a
reglementarilor fiscale se face diferenta intre:
- evaziune fiscala legala
- evaziune fiscala frauduloasa (frauda fiscala)

a. Evaziunea fiscala legala= mentinerea prudenta a sustragerii de la


impunere in limitele legale.
Aceasta forma de evaziune nu este posibila decat atunci cand legea e
lacunara sau prezinta inadvertente.
In cazul evaziunii legale, contribuabilul incearca sa se plaseze intr-o
pozitie cat mai favorabila pt.a beneficia in cat mai mare masura de avantajele oferite de
reglementarile fiscale in vigoare la un moment dat.
Se considera ca singurul vinovat pt.incidenta acestui fenomen e leguitorul.

b. Evaziunea fiscala frauduloasa <= prin incalcarea flagranta a legii


fiscale.
Prin frauda fiscala se intelege actiunea contribuabilului care incalca in
mod intentionat prescriptia legala cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor,
taxelor si contributiilor cuvenite statului.
Def doctrinara: Evaziunea fiscala= sustragerea de catre contribuabil de la
plata impozitelor si taxelor prin incalcarea flagranta a legii sau prin interpretarea
prevederilor legale in detrimentul executarii obligatiilor fiscale.
Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple:
- excesivitatea sarcinilor fiscale (Curba lui Laffer)
- insuficienta educatiei cetatenesti si a educatiei fiscale a
contribuabilului
- excesul de zel si lipsa de calificare a organelor fiscale predispuse,
uneori, la exagerari
- sistemul legislativ fiscal lacunar, ambiguu care ofera contribuabilului
un spatiu larg de manevra in incercarea de a se sustrage de la plata
obl.fiscale.
- considerente de ordin subiectiv (psihologia contribuabilului)

Modalitatile evaziunii fiscale

Evitarea platii impozitelor si taxelor se realizeaza profitand, in principiu,


de urmatoarele:
1.faptul ca legea fiscala asigura ea insasi posibilitatea de neplata a unor
impozite prin instituirea unor regimuri fiscale de favoare

43
2.abtinerea pur si simplu a contribuabilului de a indeplini actul impozabil.
Aceasta modalitate intervine in sisteme fiscale caracterizate de o fiscalitate excesiva in
care impozitarea se realizeaza prin cote procentuale progresive (cu cat V e mai mare, cu
atat cota de impozitare e mai mare). La momentul la care rata de impozitare devine
f.ridicata contribuabilul prefera sa se abtina in a furniza unitate suplimentara de munca.
Evaziunea se produce prin substituirea timpului dedicat muncii cu timp liber.
3.folosirea de mijloace si metode care incalca deschis si intentionat legea
fiscala (frauda fiscala clasica)
4.evaziune fiscala apriorica care apare in situatia in care, cunoscandu-se
surse certe de V care pot fi atrase la bugetele publice fara repercursiuni majore asupra
economiei, leguitorul le ignora cu buna stiinta si nu le supun impozitarii (ex. tranzactiile
imobiliare nu era impozitate pt.PF pana anul trecut)
Masurile instituite de L241/2005 sunt destinate prevenirii si combaterii:
a) infractiunilor de evaziune fiscala
b) a unor infractiuni aflate-n legatura cu infractiunile de evaziune fiscala
Nu beneficiem de o definitie legala a evaziunii fiscale.
Infractiunile de evaziune fiscala (art.9) – inchisoare de la 2 la 8 ani.
Infractiunile legate de evaziunea fiscala:
- amenda
- amenda alternativ cu inchisoare de pana la 3 ani
- inchisoare de la 2 la 7 ani, de la 3 la 12 ani, de la 3 la 10 ani

44