UMF ”CAROL DAVILA” BUCUREȘTI - FACULTATEA DE MEDICINĂ

Curs nr. 3 - Demografie

Mortalitatea generală şi specifică.
Compararea mortalităţilor
Curs pentru studenți, anul IV,
Disciplina Sănătate Comunitară – Asistența
Primară a Stării de Sănătate,
Facultatea de Medicină,
UMF ”Carol Davila”

An universitar 2021 - 2022

1
Obiective educaționale

La sfârșitul cursului studenții vor fi avea noțiuni

despre:
 Componenta negativă a dinamicii naturale a
populației – definire și tendințe ale fenomenului
de mortalitate în România și UE
 Consecințe ale evoluției demografice

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 2

Medicină, UMF "Carol Davila"
 Mortalitatea
Eveniment - fenomen

 Mortalitatea, componenta negativă a mişcării

naturale a populaţiei, reprezintă fenomenul
demografic al deceselor înregistrate într-o populaţie
definită, într-o perioadă dată de timp.

 Decesul este evenimentul demografic al

dispariției definitive a oricărui semn de viaţă în orice
moment după înregistrarea stării de născut viu.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 3

Medicină, UMF "Carol Davila"
Importanța fenomenului de mortalitate
pentru sănătatea comunității

 Implicații în creșterea numerică a populației și în

structura pe grupe de vârstă a populației,
 Utilizare pentru măsurarea stării de sănătate a unei
populații,
 Identificarea, ierarhizarea problemelor de sănătate și
stabilirea priorităților în acțiunile de sănătate,
 Stabilirea de obiective în cadrul programelor de
sănătate,
 Planificare sanitară,
 Evaluarea eficacității activității sistemului de servicii de
sănătate.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 4

Medicină, UMF "Carol Davila"
 Metode de măsurare, descriere și
analiză a fenomenului de mortalitate

ABORDARE
 Transversală (de moment) – constă în
măsurarea, descrierea şi analiza mortalităţii
într-o perioadă determinată de timp, de obicei
un an calendaristic.

 Longitudinală (prospectiv sau retrospectiv) -

analiza mortalităţii pe o cohortă sau pe o
generaţie.
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 5
Medicină, UMF "Carol Davila"
 Analiza transversală
 indicatori intensivi/de frecvenţă - măsoară frecvența
deceselor în populație (rate)
 Rate brute

 Rate specifice

 Rate standardizate

 indicatori extensivi/de structură

 Ponderi =letalităţi = mortalităţi proporționale

Nr. decese prin boala X

= ---------------------------------- x 100
Nr. total decese
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 6
Medicină, UMF "Carol Davila"
Alţi indicatori de măsurare a mortalităţii

 Rata standardizată a mortalităţii,

 Raportul standardizat al mortalităţii,

 Funcţiile biometrice din tabela de mortalitate

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 7

Medicină, UMF "Carol Davila"
 Speranţa de viaţă la naştere

 Estimare a duratei medii a vieţii - e0

 Indicator sintetic al mortalităţii şi al stării de
sănătate
 Nr. mediu de ani pe care o persoană speră să-l
trăiască în condiţiile caracteristicilor modelului
de mortalitate pe grupe de vârstă a populaţiei
din care provine persoana, pentru un anumit an
(pentru care s-a construit tabela de mortalitate).

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 8

Medicină, UMF "Carol Davila"
 Factori care influenţează mortalitatea

 Factori economici,
 Venitul naţional brut,
 Structura pe grupe de vârstă a populaţiei,
 Calitatea mediului,
 Stocul de cunoştinţe şi tehnologii.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 9

Medicină, UMF "Carol Davila"
 Evoluția Ratei de Natalitate și a Ratei de
Mortalitate Generală, România, 1990-2020
14

RMo 2020=13%0
13
Număr evenimente/1000 locuitori

12

11

10

7
RNa 2020=8,1%0

6
An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An An
An2
199 199 199 199 199 199 199 199 199 199 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 201 201 201 201 201 201 201 201 201 202
016
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 7 8 9 0
RN 14 12 11 11 11 10 10 10 10 10 10 9,7 9,3 9,4 9,5 9,8 9,7 9,5 9,8 9,9 9,4 8,7 9 9,6 9,1 9,3 9,4 9,7 9,3 9,2 8,1
RMG 11 11 11 11 12 12 13 12 12 12 11 11 12 12 11 12 11 11 11 11 12 11 11 11 12 12 12 12 12 12 13

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 10

Sursa: INS, Oct. 2021 Medicină, UMF "Carol Davila"
 Rata sporului natural – România, 1990-
2020
4
3
3

2
1
născuți vii-decese/1000 locuitori

-0,1
0
-0,6
-0,8 -0,9
-1 -1,5 -1,4 -1,3 -1,4 -1,5
-1,7 -1,7 -1,7 -1,6
-1,9 -1,9 -1,8
-2,1 -2,2 -2,1
-2 -2,4 -2,3
-2,6 -2,5 -2,4 -2,4 -2,5 -2,4
-2,7

-3

-4

-5
-5,3
-6

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 11

Sursa: INS, Oct. 2021 Medicină, UMF "Carol Davila"
 Evoluția ratelor de mortalitate specifice
pe gen, România, 1990-2020
16

15
14,7
13,7 13,6
14
13,1 13 13
12,8 12,8 12,8
13 12,5 12,5 12,6 12,5 12,5 12,5 12,5 12,6 12,6 12,5 12,6 12,6
12,2 12,3
12,1
12,3
12,1 12,2 12
12,3 12,3
11,8
12 11,5

11
11,2 11,1 11,1 11,1
10,9 10,8 10,7 10,8 10,9
10 10,6 10,6 10,7 10,6 10,6 10,7
10,4 10,3 10,3 10,5 10,3 10,3 10,4 10,5
10,3 10,2 10,4 10,4 10,4
10
9,8
9

Masculin Feminin

Disciplina Sănătate Comunitară,Facultatea de Medicină, RM sp M 2020=14,7 decese/1000 bărbați

UMF "Carol Davila"
RM sp F 2020=12,3 decese/ 1000 femei
12
 Evoluția ratelor de mortalitate specifice
pe medii de rezidență, 1990 -2021
18

16,4

16 15,4
15,9
15,2 15,3 15,3 15,2
15,5
15,1 15
14,8 14,8 14,8 14,8
14,4 14,5 14,5 14,6
14,3 14,2 14,3
14,1 14,2 14,1 14,2 14 14 14
13,9 13,8
14 13,4
decese/1000 locuitori

12 11,8

10
10 10,1 10
9,8 9,8
9,5
9,2 9,2 9,3 9,2
9 9 9,1 9,1 9,1 9,2 9
8,9 8,9 8,8 8,9 8,9 8,9
8 8,5 8,5 8,6 8,6 8,5
8,2 8,2

Rural 2020=15,5 decese/1000 locuitori

6

Urban 2020=11,8 decese/1000 locuitori

4

Urban Rural

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de

Medicină, UMF "Carol Davila" 13
 Evoluția ratelor de mortalitate prin COVID-19
în țările afectate sever în Europa, februarie-
octombrie 2020

Source: European Centre for Disease Prevention and Control

(ECDC).
StatLink https://stat.link/uiybal Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 14
Medicină, UMF "Carol Davila"
Structura deceselor pe cauze
medicale, în România, 2020
6% Bolile aparatului circulator
1%
3%
Tumori
5%
Bolile aparatului respirator
6%
COVID 19
7%
Bolile aparatului digestiv
55%
Leziuni traumatice, otraviri si alte
consecinte ale cauzelor externe
17%
Bolile aparatului genito-urinar

Alte

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 15

Medicină, UMF "Carol Davila"
 Principalale cause de deces în
statele membre UE, 2018

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 16

Medicină, UMF "Carol Davila"
Sursa imaginii: OECD, Raport Health at a glance, 2020
 Principalele cauze de deces în funcție
de gen, UE, 2013
Masculin Feminin
Circulatory diseases Cancer Circulatory diseases Cancer
Respiratory diseases External causes Respiratory diseases External causes
Other causes
Other causes

21%
25%
34%
40%
6%
3%
9% 8%

30% 24%

Health at a Glance: Europe 2016 - © OECD 2016

Chapter 3 3.5. Mortality rates from all causes of death, 2013

Version PAC - Last updated: 28-Oct-2016 Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 17

Medicină, UMF "Carol Davila"
 Principalele cauze de deces în Israel în 2016

Sursa datelor: Central Bureau of Statistics

–CBS- Israel– iun 2019 Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 18
Medicină, UMF "Carol Davila"
 Evoluția Ratelor Standardizate de
Mortalitate pentru principalele cauze
de deces, Israel, 1980 – 2015

Sursa datelor: Central Bureau of Statistics – Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 19

CBS- Israel– iun 2019 Medicină, UMF "Carol Davila"
 Rata standardizată de mortalitate toate cauzele,
Israel, Romania, UE și Regiunea Europeană
OMS, 1975 – 2015

Sursa datelor: baza de date

OMS-HFA DB– iun 2019 Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 20
Medicină, UMF "Carol Davila"
 Rata standardizată de mortalitate pentru
boli cardiovasculare, 1975-2015

Sursa datelor: baza de date Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 21

OMS-HFA DB– iun 2019 Medicină, UMF "Carol Davila"
 Rata standardizată de mortalitate pentru
neoplasme, 1975-2015

Sursa datelor: baza de date

OMS-HFA DB– iun 2019 Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 22
Medicină, UMF "Carol Davila"
Rate standardizate de mortalitate, state din
Europa, 2015

Sursa datelor: baza de date Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 23

OMS-HFA DB– oct 2020 Medicină, UMF "Carol Davila"
 Rate standardizate de mortalitate pe
genuri, țări din Europa, 2016

Sursa datelor: baza de date

OMS-HFA DB– oct 2020
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 24
Medicină, UMF "Carol Davila"
 Evoluția lunară a mortalității în exces în
România și UE 27, ianuarie-decembrie 2020
Mortalitatea în exces = % deceselor în exces față de decese
așteptate în medie, lunar, în anul 2020.
70,0 62,6

60,0

50,0
40,0 45,2
40,0

30,0 25,3 25,5 29,7

20,0 16,2 15,0

13,7 11,8 17,3
%

10,0 2,6 3,1 3,8

7,6 8,0
0,0
2,8
-0,1
-2,0 -3,4
-10,0
-9,0
-20,0
Ian-2020 Feb-2020 Mar-2020 Apr-2020 Mai-2020 Iun-2020 Iul-2020 Aug-2020 Sep-2020 Oct-2020 Nov-2020 Dec-2020

EU Romania
Sursa datelor:
Statistics | Eurostat (europa.eu)
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 25
Medicină, UMF "Carol Davila"
Decese în exces la 1 000 000 locuitori,
martie-iunie 2020

26
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de
Medicină, UMF "Carol Davila"
 27
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de
Sursa datelor: Eurostat – oct 2020 Medicină, UMF "Carol Davila"
 Speranța de viață la naștere, total și în
funcție de gen, SM - UE, 2018

Note: The EU average is weighted. 1. Three-year average (2016-18).

Source: Eurostat Database.
StatLink https://stat.link/042196
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 28
Medicină, UMF "Carol Davila"
Health at a Glance: Europe 2020 - © OECD 2020
 Evoluția speranței de viață, România și
UE (2006-2018)

Sursa datelor: Eurostat – oct 2020 Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 29

Medicină, UMF "Carol Davila"
 Evoluția speranței de viață – în funcție
de gen, România și UE (2006-2018)

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 30

Sursa datelor: Eurostat – oct 2020
Medicină, UMF "Carol Davila"
 Rate standardizate de mortalitate de cauze
prevenibile și tratabile, 2017

Note: The EU average is weighted. 1. Three-year average. 2. Data refer to 2016 for France.
Source: Eurostat Database. Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 31
Medicină, UMF "Carol Davila"
StatLink https://stat.link/9zgx8b
Health at a Glance: Europe 2020 - © OECD 2020
 Conceptul de mortalitate evitabilă

 Decese evitabile = decese premature (înainte de

împlinirea vârstei de 75 ani, care pot fi influențabile
favorabil prin îngrijiri medicale (amenable) și prevenite
prin prevenție (preventable).
 Deces influențabil/tratabil (amenable) - acel deces
care ar fi putut fi evitat prin acordarea unor îngrijiri
medicale optime.
 Deces prevenibil (preventable) – acel deces care ar fi
putut fi evitat prin intervenții de sănătate publică, dar și
prin politici publice care să asigure intervenția asupra
unor factori determinanți precum stilul de viață, factorii
social sau de mediu.
Avoidable-mortality-2019-Joint-OECD-Eurostat-List-preventable-treatable-causes-of-death.pdf
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 32
Medicină, UMF "Carol Davila"
Selecție cauze de mortalitate evitabilă

Deces prevenibil Deces influnțabil tratabil

 Boli infecțioase prevenibile  Cancere: cancer
prin vaccinare: rujeolă, colorectal, cancer de
varicelă, hepatită. sân, cancer testicular,
 Cancere: de plâmăn, de cancer de col uterin 50%
ficat, de piele, cancer de col  Diabet zaharat, HTA -
- 50% 50%
 Diabet zaharat, HTA - 50%  BCI, AVC - 50%
 BCI, AVC - 50%  Epilepsie
Avoidable-mortality-2019-Joint-OECD-Eurostat-List-preventable-treatable-causes-of-death.pdf

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 33

Medicină, UMF "Carol Davila"
Asociere dintre Speranța de viață și
cheltuielile publice cu sănătatea
Y Y = 292.44X--20315.7
7000

6000

5000

4000 Luxembourg
Norway
Romania
Tajikistan
EU
3000

2000

1000

0 X
65 70 75 80 85
X- Life expectancy at birth, in years, Last available
Y- Total health expenditure, PPP$ per capita, WHO estimates, Last available

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 34

Medicină, UMF "Carol Davila"
Consecințe ale evoluției
fenomenelor demografice

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 35

Medicină, UMF "Carol Davila"
Implicații ale evoluției fenomenelor
demografice

 Sporul natural – implicații în creșterea/descreșterea

numerică a populației (alături de emigrație/imigrație)

 Scăderea natalității + creșterea speranței de viață =

fenomenul de îmbătrânire a populației

 Evoluția numerică a populațiilor de-a lungul istoriei –

concretizată în modelul ”tranziției demografice”.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 36

Medicină, UMF "Carol Davila"
 Teoria tranziției demografice:

 Inițial – concept privind

dezechilibrul dintre
populație și resurse.

 Ilustrează evoluția
populației, ținând cont de
schimbările intervenite în
evoluția fenomenelor de
mortalitate și fertilitate.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 37

Medicină, UMF "Carol Davila"
 Etapele tranziției demografice

 Stadiul 1: RN mare,
scădere rapidă a populației
în trecerea de la o grupă de
vârstă la alta, SV redusă.
 Stadiul 2: RN mare, scăderi
ale RM ( generală +
specifice pt. vârsta adultă),
ușoară creștere a SV.
 Stadiul 3: scădere RN,
scăderea RM, creșterea SV.
 Stadiul 4: RN, RM mică,
indice de dependență mare,
SV mare.
Source: Joseph A. McFalls, Jr. Population: A lively Introduction.  Stadiul 5: ?
Third edition. Population Reference Bureau 53(3); 1998: 39
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 38
Medicină, UMF "Carol Davila"
 Tipuri de piramidă a vârstelor
I. Triunghi - cu baza largă şi un vârf
ascuţit, caracteristică pentru
populaţiile tinere;
II. Clopot/“stog” - populaţii cu o fertilitate
ridicată şi un proces de îmbătrânire
mediu;
III. “Urnă” - populaţiile cu fertilitate
scăzută şi cu un proces de îmbătrânire
accentuat;
IV. “Treflă” - populaţie îmbătrânită care
cunoaşte în ultima perioadă o
12
puternică întinerire ca urmare a
Population pyramids: Powerful predictors of the future -
creşterii fertilităţii. Kim Preshoff - YouTube
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 39
Medicină, UMF "Carol Davila"
 40

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"

 Teorii despre tranziția demografică

 1940 Frank Notenstein = teoria “Tranziţiei demografice”

– “există o relaţie între modificările demografice și
schimbările social-economice”

 1971 Rudolf Omran + specialiștii de sănătate publică +

epidemiologi = teoria “Tranziţiei epidemiologice”
“Paralel cu tranziţia demografică apar modificări în starea de
sănătate a populaţiei, în raportul dintre diferitele boli
cauzatoare de moarte, între evoluţia epidemiologică şi între
factorii favorizanţi economici şi sociologici.

 Raportul dintre mortalitate şi fertilitate influenţează structura

populaţiei cu toate implicaţiile ce decurg din această
evoluţie.
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 41
Medicină, UMF "Carol Davila"