UMF ”CAROL DAVILA” BUCUREȘTI - FACULTATEA DE MEDICINĂ

Familia. Planificarea familială.

Mortalitate infantilă. Populaţia
vârstnică: grup vulnerabil
DISCIPLINA SĂNĂTATE COMUNITARĂ – ASISTENȚA
PRIMARĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE

Anul IV
Curs 4

An universitar 2021 - 2022

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 1

Medicină, UMF "Carol Davila"
Obiective pedagogice
La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili:
1.să definească conceptul de familie

2.sã cunoascã conceptul de planificare familialã

3.sã cunoascã factorii care influenţeazã atitudinea faţã de planificarea familialã

4. să definească evenimentul demografic de deces infantil și fenomenul demografic

mortalitate infantilă;
5.să descrie indicatorii demografici utilizați pentru măsurarea fenomenului mortalității
infantile;
6.să compare metodele longitudinală și transversală de măsurare a fenomenului
mortalității infantile.
7.să enumere caracteristici ale stării de sănătate a vârstnicilor

8.să dea exemple de intervenții de scăderea vulnerabilității vârstnicilor

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 2
Medicină, UMF "Carol Davila"
Familia

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 3

"Carol Davila"
 Familia: definire

Sociologic Juridic

Familia este un nucleu social Familia este un grup de persoane între

constituit pe baza relaţiilor de care s-au stabilit un set de drepturi şi
căsătorie, consangvinitate şi obligaţii, reglementat prin norme legale.
rudenie, membrii grupului
împărtăşind sentimente, aspiraţii
Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între
şi valori comune.
soţi, pe egalitatea acestora, precum şi pe dreptul şi
îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea şi educarea
copiilor lor. (Codul Civil, Art. 258. Familia)
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 4
"Carol Davila"
Tipologia familiei

Familia nucleară Familia extinsă

este alcătuită dintr-o pereche cuprinde nucleul familial şi
maritală şi copiii care locuiesc alte rude şi generaţii.
şi gospodăresc împreună. Cel mai frecvent familia
extinsă este alcătuită din
bunici, părinţi, copii.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 5

"Carol Davila"
Ciclul de viaţă al familiei
 Formarea familiei ( de la căsătorie până la naşterea primului copil)
 Extensia (de la naşterea primului copil până la naşterea ultimului copil)
 Extensia completă (de la naşterea ultimului copil - până la părăsirea casei de
primul copil)
 Contracţia (de la părăsirea casei de primul copil - până la părăsirea casei de
ultimul copil)
 Contracţia completă (de la părăsirea casei de ultimul copil – decesul unuia
dintre soţi)
 Disoluţia (decesul unuia dintre soţi—până la decesul supravieţuitorului)

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 6

"Carol Davila"
Funcţiile familiei – perspectiva socială

Socializarea copiilor: funcţie educativă

Oferirea de suport emoţional şi practic pentru

membrii săi : funcţie de suport, solidaritate +
Grup funcţie economică
fundamental
al societăţii
Controlul activităţii sexuale şi a funcţiei de
reproducere: funcţie biologică

Oferirea de identitate socială membrilor săi:

funcţie socializatoare + economică
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 7
"Carol Davila"
Rolul familiei în obiectivele ONU de
dezvoltare durabilă
Familiile și politicile familiale sunt cheia unui viitor durabil pentru:
1.O1 Eliminarea sărăciei

2.O2 Eliminarea foametei, securitatea alimentară şi îmbunătăţirea

nutriţiei
3.O3 Asigurarea unei vieţi sănătoase şi bunăstării pentru toţi

4.O4 Asigurarea calităţii şi educaţiei de calitate

5.O5 Atingerea egalităţii de gen şi împuternicirea femeilor

6.O8 Promovarea creşterii economice susţinute

7.O10 Reducerea inegalitătii între şi în interiorul ţărilor

8.O16 Promovarea societăţilor incluzive şi pasnice

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 8

"Carol Davila"
 Mecanismele prin care experienţele din copilarie
influenţează sănătatea pe termen lung, de-a lungul
vieţii

Front Public Health. 2019;

. 7: 59.
Published online 2019 Mar 20. doi: 10.3389/fpubh.2019.00059
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 9
"Carol Davila"
Planificarea familială

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 10

"Carol Davila"
Planificarea familială: definire

 Planificarea familială reprezintă determinarea conştientã de

către familie a numărului de copii şi eşalonarea în timp a
naşterilor.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 11

"Carol Davila"
Cadrul legal pentru planificarea familială
Programele naţionale de sănătate publică - Programul
naţional de sănătate a femeii şi copilului
Obiective:
a) îmbunătăţirea stării de sănătate a copilului

b) îmbunătăţirea stării de sănătate a femeii

Structură:
1. Subprogramul de nutriţie şi sănătate a copilului

2. Subprogramul de sănătate a femeii.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 12
"Carol Davila"
Subprogramul de sănătate a femeii
 Prevenirea sarcinilor nedorite prin creşterea accesului la servicii de planificare
familială
Activităţi:
 1. finalizarea prelucrării şi analizei datelor aferente studiului privind sănătatea
reproducerii, tipărirea, multiplicarea şi diseminarea rezultatelor
 2. achiziţia şi acordarea gratuită de contraceptive și dispozitive medicale

Indicatori de evaluare:
 Fizici: studiul privind sănătatea reproducerii finalizat, 50.000 de utilizatori activi de
contraceptive și dispozitive medicale, beneficiari ai intervenţiei/an
 De eficienţă: 144.000 lei cost mediu estimat/studiul privind sănătatea reproducerii,
100 lei cost mediu estimat/utilizator activ de metode de contracepţie:;
 De rezultat: 1 strategia de sănătate a reproducerii elaborată
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 13
"Carol Davila"
 Subprogramul de sănătate a femeii
Furnizori de servicii de planificare
familială care acordă fără plată
contraceptive și dispozitive medicale:
 cabinetele de planificare familială
 cabinetele medicilor de familie incluşi
în program
 cabinetele de obstetrică-ginecologie
din ambulatoriul de specialitate şi
spital
 secţiile de ginecologie în care se
efectuează avorturi la cerere
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF
"Carol Davila"
Categoriile de persoane beneficiare ale
acordării gratuite a contraceptivelor și
dispozitivelor medicale:
 şomerii
 elevii şi studenții
 persoanele care fac parte din familii
beneficiare de ajutor social
 femeile cu domiciliul stabil în mediul rural
 femeile care efectuează un avort, la
cerere, într-o unitate sanitară publică
 alte persoane fără venituri care dau
declaraţie pe propria răspundere în acest
sens
14
Familii cu copii in UE

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 15

"Carol Davila"
 Gospodării în funcție de prezența copiilor, UE-
27, 2010-2019 (în milioane)
200

175

150

125

100

75

50

25

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

1 copil 2 copii 3 copii sau mai mulți Fără copii

16
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF
Sursă: Eurostat "Carol Davila"
Mortalitatea infantilă

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 17

"Carol Davila"
Sănătatea infantilă reprezintă una dintre
problemele prioritare în majoritatea țărilor

 Grup populațional vulnerabil: reactivitate mică față de

factorii agresori, receptivitate crescută față de boală.
 Exprimă sintetic ansamblul de condiții sociale,
economice, culturale și sanitare.
 Indice al bunăstării, civilizației, nivelului cultural.
 Indice al eficienței sistemului sanitar.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 18

Medicină, UMF "Carol Davila"
Definiție Mortalitate Infantilă (MI)
 Fenomenul demografic al deceselor 0-1 an înregistrate
în populația de născuți vii, într-o perioadă de timp și în
același teritoriu

 Indicator specific pentru:

 Starea de sănătate a copiilor

 Starea de sănătate a populației

 Performanța serviciilor de sănătate

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 19

Medicină, UMF "Carol Davila"
Măsurarea MI - abordări
Abordare:

1. transversală (într-o perioadă de timp; frecvent un

an);

2. longitudinală (studierea unei generații: prospectiv

sau retrospectiv).
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 20
Medicină, UMF "Carol Davila"
 Măsurarea MI - abordare transversală (1)

Nr. decese 0-1 an

Rata de Mortalitate Infantilă = ------------------------- x 1000
Nr. născuți vii

- pentru un teritoriu definit (geografic, administrativ),

- într-o perioadă de timp (un an calendaristic).

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 21

de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Măsurarea MI - abordare transversală (2)
Rate specifice de Mortalitate Infantilă, în funcție de:
Nr. decese 0-1 an (M/F)
Gen RMI gen = ------------------------------------ * 1000
Nr. născuți vii (M/F)
Nr. decese 0-1 an (U/R)
Mediul de rezidență RMI mediu rez. = ----------------------------------- * 1000
Nr. născuți vii (U/R)

Nr. decese 0-1 an de cauză x

Cauze de deces RMI cauza X = ---------------------------------------- * 1000
Nr. născuți vii
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 22
de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Măsurarea MI - abordare transversală (3)
RMI – Rata de Mortalitate
Infantilă Rata de Mortalitate Infantilă
RMINN – Rata de Mortalitate
Infantilă Neonatală
RMI Neonatală RMI Postneonatală

RMINN RMINN
precoce tardivă

RMI Perinatală
Concepția
28 săpt. 6 zile 27 zile 364 zile
Prima
săptămană
de viață

Prima lună de viață 1 AN

23
NAȘTERE Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea
de Medicină, UMF "Carol Davila"
Abordare transversală (4) – Rate specifice de MI în funcție
de vârsta nou-născutului la deces
Nr. decese 0 – 27 zile
RMINN = ---------------------------------- x 1000 Mortalitatea infantilă neonatală
Cauze:
Nr. născuți vii -Anomalii genetice,
Nr. decese 0 – 6 zile -Malformații,
 RMINN precoce = --------------------------------- x 1000 -Incidente/accidente ale nașterii
Nr. născuți vii

Nr. decese 7 – 27 zile Mortalitatea infantilă post-neonatală

 RMINN tardivă = ----------------------------------- x 1000 Cauze:
Nr. născuți vii -Boli acute ale aparatului digestiv,
-Boli acute ale aparatului respirator,
-Anomalii genetice,
Nr. decese 28 – 364 zile -Malformații,
RMIPNN = ------------------------------------- x 1000 -Incidente/accidente ale nașterii

Nr. născuți viiSănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF

Disciplina
"Carol Davila"
24
Măsurarea MI - abordare transversală (5) –
Alți indicatori
Mortalitatea perinatală
Nr. născuți morți + Nr. decese 0-6 zile
MI perinatală = ----------------------------------------------------- x 1000
Nr. născuți (vii + morți)

 Indicele de mortinatalitate (Mortinatalitatea)

Nr. născuți morți
Mortinatalitatea = --------------------------------- x 1000
Nr. născuți (vii + morți)
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 25
Medicină, UMF "Carol Davila"
 Letalitatea
Nr. decese 0-1 an
Letalitatea 0-1 an = --------------------------- x 100

Nr. total decese

Nr. decese 0 – 27 zile
Letalitatea neonatală = ------------------------------- x 100

Nr. decese 0-1 an

Nr. decese 28 – 364 zile
Letalitatea postneonatală = ---------------------------------- x 100

Nr. decese 0-1 an

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 26

de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Factori de risc MI (1)
1. Biosistemul mamă-copil:
A. Factori endogeni:
Aparțin mamei:
vârsta (<19 ani, > 35 ani)
paritatea
avorturi în antecedente
patologie generală și obstetricală
accidente în timpul nașterii
Aparțin copilului:
greutate mică la naștere
genul masculin
rangul nou-născutului
vârsta (primul trimestru)
handicap biologic (malnutriție, rahitism, anemie, etc.)

intervenții obstetricale

B. Factori exogeni:
 intoxicații; accidente;
 factori de mediu (inclusiv asistența medicală).

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 27

de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Factori de risc MI (2)
2. Factori care țin de familie
 starea civilă a mamei (mamă 3. Factori demografici
celibatară); variații în evoluția natalității și a
 familie dezorganizată; fecundității;
 nivelul scăzut de instruire;
planificarea familială.
 venitul familiei;
 condiții de locuit nesatisfăcătoare;
 familii cu domiciliul nestabil; 4. Factori economico-sociali și de
 consumul de alcool, de droguri ; mediu
 vagabondajul;
 tinerele familii în primul an de la
constituirea lor.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 28

de Medicină, UMF "Carol Davila"
Măsurarea MI – abordarea longitudinală

 Graficul Lexis = diagramă bidimensională utilizată pentru a

reprezenta evenimentele demografice (nașteri, decese) care apar
la populații din cohorte diferite.

 Cele 2 axe ale graficului:

- timpul: în ani calendaristici (2001, 2002, 2003, etc.) sau perioade
(2000-2004, 2005-2009, 2010-2014, etc.)
- vârsta populației: în ani aniversari (1 an, 2 ani, 3 ani, 4 ani, etc.)
sau pe grupe de vârstă (20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, etc.)
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 29
de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Vârsta
4 ani

D 0-1 an (an calendaristic)

3 ani RMI = --------------------------------- * 1000
Nr. născuți vii
(an calendaristic)

2 ani D1+D2
RMI = ----------------- * 1000
N (A)

1 an D1 D2
D1 RMIc = ------------ + --------- * 1000
Linia vieții D2 N (A-1) N (A)

A-1 A A+1 A +2 anul

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 30

de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 31
de Medicină, UMF "Carol Davila"
Sursa: INS, oct. 2020
 Rata mortalității infantile neonatale și
postneonatale în România, 1990-2020

Sursa: INS, oct 2021 Disciplina Sănătate Publică și Management, 32

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Principalele caracteristici ale MI în România

Valori crescute:
 În mediul rural

 La genul masculin
(supramortalitate
masculină)
 În perioada neonatală

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 33

de Medicină, UMF "Carol Davila"
Sursa: INS, oct. 2020
Rate de mortalitate infantilă în statele membre UE, 2018

Sursa: EUROSTAT,
oct 2020

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 34

de Medicină, UMF "Carol Davila"
Sursa: baza de date Eurostat, oct 2021
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 35
de Medicină, UMF "Carol Davila"
Evoluția ratei de mortalitate neonatală, România și UE,
2001-2015

Sursa: baza de date HFA-db, oct 2019 Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 36
de Medicină, UMF "Carol Davila"
Evoluția ratei de mortalitate postneonatală, România
și UE, 2001-2015

Sursa: baza de date HFA-db, oct 2019 Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 37
de Medicină, UMF "Carol Davila"
Populaţia vârstnică: grup
vulnerabil

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 38

"Carol Davila"
 Cauzele îmbătrânirii populaţiei

  natalităţii (proces denumit „îmbătrânirea bazei”

piramidei demografice)

  mortalităţii generale
  mortalităţii precoce
  speranţei de viaţă (proces denumit si
„îmbătrânirea vârfului” piramidei demografice)

  performanţelor medicale (in cea mai mică

masură)
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 39
"Carol Davila"
CARACTERISTICI ŞI TENDINŢE ALE ÎMBĂTRÂNIRII
POPULAŢIEI

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 40

"Carol Davila"
 Metode de apreciere a îmbătrânirii populaţiei

Proporţia populaţiei vârstnice în totalul populaţiei:

În 2019, peste o cincime (20,3 %) din populația din UE-
27 avea vârsta de 65 de ani sau mai mult.

 Vârsta medie a populaţiei, 2020: România= 41.9 UE28 =42.6 (2019)

 Vârsta mediană a populației 2020: România = 42.2 UE28 =43.1

Raportul de dependenţă demografică, 2019 : aproximativ două persoane la

vârsta de muncă pentru fiecare persoană aflată în întreținere
UE27=54.9%, România = 52%
Indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei România, 1 ianu 2021 = 118,8 persoane
vârstnice (65 ani şi peste) la 100 copii (0-14 ani) la 1 ianuarie 2019 faţă de 102,1 la 1 ianuarie
2010
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/tendinte_sociale.pdf
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 41
de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Vârsta
mediană este
o măsură
generală a
gradului de
îmbătrânire a
unei populații:
jumătate din
populație este
mai în vârstă
decât vârsta
mediană, iar
cealaltă
jumătate este
mai tânără
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 42
"Carol Davila"
Speranța de viață la 65 de ani, în
funcție de gen, SM-UE, 2018

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 43

"Carol Davila"
Factori de risc pentru sănătatea
vârstnicilor
 Lipsa suportului fizic (părinți în vârsta, familia în stadiul de contracţie completă sau disoluţie)
 Izolare, probleme de lipsă a relaţionării, lipsa suportului social (32% dintre persoanele
vârsnice din UE 28 și 35% dintre persoanela vârstnice din România locuiesc singure)
 Grad redus de cunoaştere şi înţelegere a factorilor de risc
 Aport nutriţional ne-adaptat vârstei (carente nutriţionale)
 Probleme de natură financiară – restrângerea veniturilor consecutive pensionării – de
exemplu, persoane 65-74 de ani încă active economic:
 9,5% UE 28
 15% România
 Ne-adecvarea mediului fizic la nevoile speciale ale vârstnicilor– acces fizic
 48,8% dintre persoanele vărstnice UE 28 călătoresc
 13,5% dintre persoanele vârstnice din România călătoresc

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 44

"Carol Davila"
 Importanţa pentru serviciile de sănătate

 Cerere și consum crescut de prestaţii/ servicii medicale, de îngrijire pe termen lung

 supramorbiditate şi polimorbiditate
 tendinţă de supradiagnostic
 creșterea poverii bolilor cronice
 Populaţie mai vulnerabilă la mediul fizic (căldură, frig) şi social (excludere socială,
singuratate)
 Modificări în structura familiei  dacă familia preferă îngrijirea în unităţi speciale
 Pandemia de coronavirus a exacerbat vulnerabilitățile persoanelor în vârstă
 Serviciile medicale primare (adresabilitate, accesibilitate) subevaluează morbiditatea
vârstnicilor
 Incapacităţile funcţionale necesită servicii sociale adecvate
 Nevoie de servicii integrate medico-sociale
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 45
de Medicină, UMF "Carol Davila"
Persoane care
au accesat
servicii de
sănătate în
ultimele 12
luni, în funcție
de grupa de
vârstă (%)

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 46

"Carol Davila"
Principalele cauze de deces și caracteristici de
morbiditate ale vârstnicilor
Cauze deces: Morbiditate:
 B.C.I. artroza, osteoporoza

 Bolile cerebro-vasculare hipoacuziile - 75% dintre

vârstnici
 Bolile ale ap. respirator
cataracta şi retinopatia diabetică
 Neoplasm pulmonar
-80% dintre vârstnici
 Neoplasm colo-rectal
boala Parkinson
boala Alzheimer
demenţa senilă
incontinenţa sfincteriană
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 47
de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Strategii de intervenţie
 Reţea de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu
 Screening pentru identificarea vârstnicilor care pot rămâne
integraţi în familie şi necesită îngrijiri la domiciliu
 Centre de îngrijire de zi şi de noapte – centre de
permanenţă
 Centre de îngrijire pe termen lung pentru asistarea medico-
socială a vârstnicilor cu boli cronice, dependenţi
 Centre de îngrijire terminală
 Servicii de stomatologie specifice vârstnicilor
 Sprijin material pentru familiile având în îngrijire vârstnici
cu probleme sociale

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea 48

de Medicină, UMF "Carol Davila"
https://ec.europa.eu/eurostat/cache/infographs/elderly/index.html

VĂ MULŢUMESC!

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 49

"Carol Davila"