Mihail Sadoveanu

-Date biografice si bibliografice-

Născut 5 noiembrie 1880
Pașcani, România

Decedat 19 octombrie 1961 (80 de ani)

Vânători-Neamț , Republica Populară Română

Înmormântat Cimitirul Bellu 

Cauza
cauze naturale (accident vascular cerebral) 
decesului

Părinți Alexandru Sadoveanu - avocat

Profira Ursache - fiică de răzeși

Copii Profira Sadoveanu

Paul-Mihu Sadoveanu 

Naționalitate  română

Cetățenie  România 

Ocupație romancier, nuvelist, ziarist, eseist, traducător, poet,

funcționar public, activist, politician

Pseudonim Mihai din Pașcani, M. S. Cobuz

Partid politic Partidul Comunist Român  

Limbi limba română  

Pregătire Alexandru Grigore Suțu  

Activitatea literară

Activ ca
1896–1952
scriitor

Mișcare/curent sămănătorism, realism, naturalism, fantastic, Realism
literar socialist

Subiecte roman istoric, roman de aventuri, roman

biografic, roman politic, nuvelă psihologică, ficțiune
polițistă, memorii, literatură de călătorie, roman
despre natură, roman
fantastic, reportaj, biografie, schiță, literatură pentru
copii, genul liric

Specie literară roman, nuvelă, povestire

 Opere Baltagul (1930)
semnificative Frații Jderi (1935-1942)

Biografie
Scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician şi om politic
român. Este considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori
români din prima jumătate a secolului al XX-lea, cu o operă
monumentală, numit ”Ştefan cel Mare al literaturii române” de
Geo Bogza şi ”Ceahlăul literaturii române” de George Călinescu.

1880 — Pe 5 noiembrie, la Paşcani, judetul Iaşi, se naşte Mihail Ursachi.

Tatăl său a fost avocatul Alexandru Sadoveanu, fiu de ţăran din ţinutul
 Gorjului şi mama Profira Ursache, fată de răzeşi din localitatea Verşeni.
Părinţii nefiind căsătoriţi, paternitatea scriitorului a fost recunoscută
abia în anul 1891, când devine Mihail Sadoveanu.
1887 — Face şcoala primară la Paşcani unde l-a avut ca dascăl pe Mihai
Busuioc, cel pe care l-a descris în povestirea "Domnu Trandafir". Îşi
petrece vacanţele de vară şi la Verşeni, la rudele mamei.

1892-1897 — Urmează gimnaziul "Alecu Donici" din Fălticeni.

Intenţionează să alcătuiască, împreuna cu un coleg, o monografie a lui
Ştefan cel Mare, renunţând însă, din lipsă de izvoare istorice.

1895 — Moare mama sa, Profira Ursachi.

1897 — Debutează în revista umoristică bucureşteană "Dracu" cu

schiţa Domnişoara M din Fălticeni, pe care o semnează cu pseudonimul
Mihai din Paşcani.

1897-1900 — Continuă pregătirea la Liceul Naţional din Iaşi.

Pleacă în anul 1900 la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti,

însă cursurile au fost întrerupte la sfârşitul aceluiaşi an, întorcându-se la
Fălticeni.

1898 — Începe să colaboreze la foaia "Viaţa nouă" şi în revista "Pagini

literare", semnând cu numele său, dar şi cu pseudonimul M.S. Cobuz.

1901 — Pe 21 octombrie se căsătoreşte cu Ecaterina Bâlu, cu care s-a

stabilit la Fălticeni, unde începe să lucreze la primele nuvele şi decide să
trăiască din cariera de scriitor. Începe să publice nuvela Ion Ursu în
"Revista modernă" din Bucureşti.

1902 — Apare primul manuscris al romanului Fraţii Potcoavă, unele

dintre fragmentele acestuia fiind publicate în revista "Pagini Alese". Se
naşte Despina-Lia, primul copil al scriitorului. Este încorporat în armată.

1903 — Se mută la Bucureşti şi intră în redacţia revistei "Sămănătorul".

1904 — Are loc debutul editorial cu patru volume
deodată: Povestiri, Dureri înăbuşite, Crâşma lui Moş Precu, Şoimii, fapt
pentru care Nicolae Iorga numeşte această perioadă ”anul Sadoveanu”.

1904-1906 — Devine funcţionar la Casa Şcoalelor.

1905 — Publică volumul Povestiri de război. Se naşte Dimitrie-Miti, fiul

scriitorului.

1906 — Publică volumele Floare ofilită, Mormântul unui

copil şi Amintirile căprarului Gheorghiţă. Primeşte premiul Academiei
Române.

Se naşte al treilea copil, Profira. Pleacă din capitală din nou la Falticeni.

1907 — Publică La noi, în Viişoara şi Vremuri de bejenie.

1908 — Apar Oameni şi locuri, O istorie de demult, Duduia Margareta.

1909 — Apare volumul de povestiri Cântecul Amintirii. Se naşte

Teodora-Didica. Se constituie Societatea Scriitorilor Români cu Mihail
Sadoveanu, preşedinte.

1910 — Este numit în funcţia de director al Teatrului Naţional din Iaşi.

Apar volumele Povestiri de seară, Genoveva de Brabant. Se naşte
Bogdan-Mihail (decedat în anul 1912)

1911 — Apare volumul Apa morţilor şi în revista "Viaţa românească"

publică piesa de teatru De ziua mamei.

1912 — Apar volumele Un investigator şi Bordeenii. Se nasc gemenii

Bogdan (decedat la 1920) şi Ecaterina-Tincuţa. În revista "Viaţa
românească" începe să publice în foileton romanul Neamul
Şoimăreştilor.
1913 — Sadoveanu, sublocotenent in rezervă, este încorporat şi participă
la războiul româno-bulgar.

1914 — Apare volumul Privelişti dobrogene.

1915 — Apare romanul istoric Neamul Şoimăreştilor. Se naşte Mircea, al

optulea copil al scriitorului.

1916 — Apare volumul 44 de zile in Bulgaria şi Războiul Balcanic. Apare

volumul de povestiri Foi de toamnă. Se naşte Livia-Lucia (decedată în
anul 1957).

1917 — Se naşte Ligia-Marioara.

1919 — Editează, la Iaşi, împreuna cu George Topîrceanu, revista

"Însemnări literare". Publică volumul de nuvele Umbre şi broşura În
amintirea lui Creangă, iar la "Editura Luceafărul", volumul Priveghiuri.

1921 — Devine membru al Academiei Române. Apare Cocostârcul

albastru şi Strada Lăpuşneanu.

1923 — Devine preşedintele Secţiei literare a Academiei.

1925 — Apare romanul Venea o moară pe Siret.

1926 — Reprezintă Societatea Scriitorilor Români, împreună cu Liviu

Rebreanu, la Congresul de la Berlin. Apar Ţara de dincolo de
negură şi Dumbrava minunată.

1927 — În iunie face o călătorie în Olanda.

1928 — Apar volumele Demonul tinereţii, Împărăţia

apelor, Olanda, Hanul Ancuţei.

1929 — Apare Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă. Vizitează

Constantinopolul.
1930 — Apar Baltagul, cel mai cunoscut roman şi Depărtări.

1931 — Apar Trenul fantomă şi Măria sa, puiul pădurii.

1932 — Apar Nunta domniţei Ruxandra şi Uvar.

1933 — Apar Locul unde nu s-a întâmplat nimic şi Creanga de aur.

1934 — Apar volumele Nopţile de Sânziene, Soarele în baltă şi Viaţa lui

Ştefan cel Mare.

1935 — Apare primul volum al trilogiei Fraţii Jderi, Ucenicia lui Ionut.

1936 — Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu, Mihai Codreanu şi

Grigore T. Popa, scot, începând cu luna ianuarie, revista lunară
"Însemnări ieşene". Revine la Bucureşti şi se stabileşte aici cu familia,
întrucât preia şi direcţia ziarelor "Adevărul" şi "Dimineaţa".
Apare Izvorul alb, al doilea volum al trilogiei Fraţii Jderi.

1937 — Sadoveanu se retrage în Transilvania unde scrie romanele Valea

Frumoasei şi Ochi de urs.

1938 — Pe 6 februarie, în semn de protest faţă de campania declanşată

împotriva scriitorului, Universitatea din Iaşi îi acordă titlul de Doctor
Honoris Causa.

1940 — Apar volumele Vechime şi Divanul persian. Editura Fundaţiilor

Regale publică primele două volume din Opere.

1941 — Apare volumul Ostrovul lupilor.

1942 — Pe 10 octombrie se căsătoreşte cu Valeria Mitru. Apare cel de-al

treilea volum al trilogiei Fraţii Jderi, intitulat Oamenii Măriei Sale.

1943 — Apar Povestile de la Bradu-Strâmb.

1944 — Publică Anii de Ucenicie.

1945-1949 — Sadoveanu vizitează Uniunea Sovietică.

1946 — Apar volumele Fantezii răsăritene şi Caleidoscop.

1948 — Devine preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale.

Publică romanul Păuna Mică.

1949 — Mihail Sadoveanu este ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor.

Apare volumul Mitrea Cocor.

1951 — Apare Nada florilor, o reluare a cărţii Împărăţia apelor.

1952 — Publică romanul istoric Nicoară Potcoavă, o capodoperă a

genului.

1954 — Publică volumul Aventură în lunca Dunării.

1955 — Scriitorului i se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste.

1961 — Primeşte Premiul Lenin pentru Pace.

Suferă un infarct care îi afectează vorbirea şi îl lasă aproape orb. Pe 19

octombrie, la ora 9 dimineaţa, Mihail Sadoveanu se stinge din viaţă într-
o vilă aflată în apropierea Schitului Vovidenia şi a localităţii Vânători-
Neamţ. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu, alături de Eminescu.

Bibliografie
Romane

 Haia Sanis (1908)
 Apa morţilor (1911)
 Venea o moară pe Siret (1924)
 Depărtări (1930)
 Măria Sa, puiul pădurii (1930)
 Nunta domniţei Ruxandra (1932)
  Nopţile de Sânziene (1934)
 Cazul Eugeniţei Costea (1936)
 Divanul persian (1940)
 Lisaveta, neterminat
 Cântecul Mioarei, neterminat
 Romane istorice
 Şoimii (1904)
 Neamul Şoimăreştilor (1915)
 Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929)
 Creanga de aur (1933)
 Viaţa lui Ştefan cel Mare (1934)
 Fraţii Jderi, (1935-1942), vol I, Ucenicia lui Ionuţ, 1935, vol
II, Izvorul Alb, 1936, vol III, Oamenii Măriei Sale, 1942
 Nicoară Potcoavă (1952)
 Romane sociale
 Baltagul (1930)
 Strada Lăpuşneanu (1921)
 Însemnările lui Neculai Manea (1906)
 Mitrea Cocor (1949)
 Povestiri
 La noi în Viişoara (1906)
 Povestiri de seară (1909)
 Bordeenii (1912)
 Povestiri pentru moldoveni (1919)
 Dumbrava minunată (1926)
 Povestiri pentru copii (1926)
 Hanul Ancuţei (1928)
 Povestiri alese (1935)
 Povestiri pentru copii (1935)
 Povestirile de la Bradu- Strâmb (1941)
 Eseuri
  Poezia cimiliturilor (1949)
 Despre marele povestitor Creangă (1951)
 Evocări (1954)
 Mărturisiri (1960)
 Conferinţe
 Ion Creangă (1936)
 Ion Neculce (1936)
 Cincizeci de ani de la moartea lui Creangă (1940)
 Literatură proletcultistă
 Lumina vine de la Răsărit, reportaje din URSS (1945)
 Păuna mică (1948)
 Mitrea Cocor (1949)
 Mărturisiri (1960)
 Impresii de călătorie
 Privelişti dobrogene (1914)
 Olanda, reportaje de călătorie în Olanda (1928)
 Fantazii răsăritene (1946)
 Caleidoscop (1946)
 Literatură cinegetică şi de pescuit
 Ţara de dincolo de negură (1926)
 Împărăţia apelor (1928)
 Istorisiri de vânătoare (1937)
 Valea Frumoasei (1938)
 Ostrovul lupilor (1941)
 Nada Florilor, amintirile unui pescar cu undiţa (1951)
 Aventuri în Lunca Dunării (1954)
 Ţara cangurului (1937)
 Prelucrări ale unor texte celebre
 Esopia (1906)
 Istoria marelui împărat Alexandru Macedon în vremea când era
emirul lumii 5250 de ani (1907)
  Genoveva de Brabant (1909)
 Memorialistică
 Oameni şi locuri (1907)
 O istorie de demult (1907)
 Duduia Margareta (1907)
 Vremuri de bejenie (1906)
 Foi de toamnă (1916)
 Printre gene (1916)
 44 de zile în Bulgaria (1916)
 În amintirea lui Creangă (1919)
 Cântecul amintirii (1909)
 Umbre (1919)
 Ţi-aduci aminte (1923)
 Războiul balcanic (1923)
 Demonul tinereţii (1928)
 Cele mai vechi amintiri (1934)
 Povestiri, nuvele
 Mormântul unui copil (1905)
 Floare ofilită (1905)
 Amintirile căprarului Gheorghiţă (1905)
 Povestiri de petrecere şi folos (1911)
 Un instigator (1912)
 Umiliţii mei prieteni (1917)
 Priveghiuri (1919)
 Cocostârcul albastru (1921)
 Neagra Şarului (1922)
 Pildele lui cuconu Vichentie (1922)
 Lacrimile ieromonahului Veniamin (1922)
 Oameni din lună (1923)
 Dimineţi de iulie. Stigletele (1927)
 O întâmplare ciudată (1928)
  Uvar (1932)
 Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933)
 Soarele în baltă sau aventurile şahului (1934)
 Trenul fantomă (1934)
 Cuibul invaziilor (1935)
 Paştile blajinilor (1935)
 Inima noastră, (1935)
 Ochi de urs (1938)
 Morminte (1939)
 Vechime (1940)
 Anii de ucenicie (1944)
 Sfaturi practice pentru ţărani
 Cum putem scăpa de nevoi şi cum putem dobândi pământ (1909)
 Însemnări pe marginea articolului 80 (1952)