JOCURI STATICE ÎN INFORMAȚIE COMPLETĂ

Jocuri sub formă normală

 Jocuri sub formă normală

De exemplu, la nivelul unui agent economic această funcție de

utilitate poate fi nivelul profitului, nivelul încasărilor sau nivelul
costului. Pentru analiștii politici, aceste câștiguri pot fi numărul de
voturi câștigate sau alegerea unei platforme electorale.
 Jocuri sub formă normală

• Faptul că jocul se desfășoară în informație

completă presupune că jucătorii știu care sunt
strategiile realizabile ale tuturor, precum și care
sunt funcțiile de câștig ale fiecăruia, în funcție de
strategiile alese. Vom numi aceasta „ cunoștință
comună”.
 Cum să rezolvăm un joc?
Trebuie de găsit echilibrul în strategii pure
1. Echilibrul în strategii dominante
Necesită ca fiecare jucător să aibă o strategie dominantă
2. Eliminarea succesivă a strategiilor dominate
3. Inspectarea tuturor variantelor posibile una câte una, pentru
a găsi varianta profitabilă (examinăm în matricea jocului
toate celulile din tabel)
Ex. Publicitatea în industriea tutunului din SUA
◼ În SUA toți producătorii de țigări fac multă
publicitate la TV
◼ Statul este îngrijorat de așa o situație și vine
1964 cu un avertisment:
◼ Fumatul poate distruge sănătatea
◼ Reacția vânzătorilor de tutun
◼ Teama de urmărire penală (sancțiuni)
1970 ◼ Firmele ajung la un acord (înțelegere)
◼ Ele afișează pe pachetele de țigări pericolul
fumatului și sistează publicitatea la televizor în
schimbul absenței unor persecutări feroce.
Reprezentăm interacțiunea strategică :
◼ Jucători: Reynolds și Philip Morris
◼ Strategii: { Publicitate, Fără publicitate}
◼ Câștiguri: Profit

◼ Fiecare firmă câștigă $50 milioane din vânzările la

consumatorii săi
◼ Publicitatea pentru fiecare firma costă $20 milioane
◼ Pubicitatea permite de a prelua $30 millioane de la
concurentul său

◼ Cum reprezentăm acest joc?

Prezentarea jocului în formă normală

JUCĂTORI

Philip Morris
Fără pub Pub
Fără 50 , 50 20 , 60
Reynolds pub
Pub 60 , 20 30 , 30

STRATEGII
CÂȘTIGURI
 Ce strategie să adoptăm ?

◼ Cea mai bună alegere pentru Reynolds:

◼ Dacă Philip Morris face pub : să facă pub

◼ Dacă Philip Morris nu face pub: să facă pub

◼ Care nu ar fi strategia pe care o va promova Philip

Morris cel mai bun răspuns este:

Să facă publicitate
 Echilibrul lui Nash

• Echilibrul lui Nash este așa o situație

când pentru jucătorul i alegerea ai
este cel mai bun răspuns la strategiile
celor N-1 jucători.
Definiție: Echilibrul în strategii dominante
• Dacă în un joc
• fiecare jucător are o strategie dominantă
• …el o joacă
• Această combinație de strategii și câștigurile
asociate constituie un echilibru al acestui joc în
strategii dominante
Publicitatea pe piața țigărilor (final)

◼ După acordul din1970, cheltuielile legate de

publicitate au scăzut cu $63 milioane
◼ Profiturile au crescut cu $91 milioane

◼ → Acordul a permis firmelor să iasă din situația

de DILEMĂ A PRIZONIERULUI
◼ Echilibrul lui Nash nu tot timpul este o soluție
eficientă (optimul lui Pareto)
Soluția în cazul strategiilor dominate
Doua firme concurente

• Timpul și Ziarul de Gardă trebuie să aleagă evenimentul care să

fie afișat pe prima pagină.

• Cele două evenimente ale săptămânii sunt:

• Ziua vinului (strategia V) și
• Suspendarea din funcție a Președintelui țării (strategia S)

• Ziarele ezită în alegerea ce să publice pe prima pagină

 Ziarul de Gardă
S V
V 100 , 100 0 , 90
Timpul
S 80 , 100 80 , 90

◼ Cine are o strategie dominantă ?

◼ Presupunem că această strategie va fi
jucată
◼ Cum va reacționa celalt jucător?
 Ziarul de Gardă
S V
V 100 , 100 0 , 90
Timpul
S 80 , 100 80 , 90

◼ Pentru Ziarul de Gardă:

S dominantă ; V dominată
◼ Strategie dominată:
◼ Există o altă strategie care asigură câștiguri mai mari
indiferent de reacția concurenților
 Echilibrul prin eliminarea strategiilor
dominate

Ziarul de Gardă
S V
100 , 100 0 , 90
V
Timpul
80 , 100 80 , 90
S

Soluția acestui joc este {V,S}

Echilibrul prin eliminarea strategiilor dominate

• Metoda de determinare a
echilibrului constă în eliminarea
tuturor strategiilor dominate și de
găsirea echilibrului în jocul astfel
redus.
REDUCIREA JOCULUI PRIN ELIMINAREA SUCCESIVĂ A
STRATEGIILOR DOMINATE

Jucătorul 2 X Y Z
Jucătorul 1
A 10 , 10 14 , 12 8 , 14

B 4,4 10 , 5 8,4

C 7,8 18 , 9 9,7
Metoda celui mai bun răspuns
(max câștigurilor relative)
 max câștigurilor relative
• Avem un joc 2×2; deci, un joc cu doi jucători A și B, care au
fiecare două acțiuni posibile

• A poate alege : aA1 sau aA2

• B poate alege : aB1 sau aB2

• avem 4 perechi de acțiuni posibile:

(aA1, aB1), (aA1, aB2), (aA2, aB1), (aA2, aB2)

• Fiecare pereche de acțiuni generează câștiguri diferite pentru

diferiți jucători
 max câștigurilor relative

• Presupunem că câștigurile jucătorilor A și B la alegerea acțiunilor aA1

și aB1 sunt :

UA(aA1, aB1) = 6 și UB(aA1, aB1) = 4

• Pentru celelalte acțiuni avem :

UA(aA1, aB2) = 3 și UB(aA1, aB2) = 5
UA(aA2, aB1) = 4 și UB(aA2, aB1) = 3
UA(aA2, aB2) = 5 și UB(aA2, aB2) = 7
 max câștigurilor relative

• UA(aA1, aB1) = 6 și UB(aA1, aB1) = 4

UA(aA1, aB2) = 3 și UB(aA1, aB2) = 5
UA(aA2, aB1) = 4 și UB(aA2, aB1) = 3
UA(aA2, aB2) = 5 și UB(aA2, aB2) = 7
 max câștigurilor relative

• UA(aA1, aB1) = 6 și UB(aA1, aB1) = 4

UA(aA1, aB2) = 3 și UB(aA1, aB2) = 5
UA(aA2, aB1) = 4 și UB(aA2, aB1) = 3
UA(aA2, aB2) = 5 și UB(aA2, aB2) = 7

• Când B alege actiunea aB1, care va fi cel mai bun

răspuns a lui A ?
 max câștigurilor relative

• UA(aA1, aB1) = 6 și UB(aA1, aB1) = 4

UA(aA1, aB2) = 3 și UB(aA1, aB2) = 5
UA(aA2, aB1) = 4 și UB(aA2, aB1) = 3
UA(aA2, aB2) = 5 și UB(aA2, aB2) = 7

• Când B alege acțiunea aB1 cel mai bun răspuns a lui A va fi

aA1 (deoarece 6 > 4)
 max câștigurilor relative

• UA(aA1, aB1) = 6 și UB(aA1, aB1) = 4

UA(aA1, aB2) = 3 și UB(aA1, aB2) = 5
UA(aA2, aB1) = 4 și UB(aA2, aB1) = 3
UA(aA2, aB2) = 5 și UB(aA2, aB2) = 7
• Când B alege acțiunea aB1 cel mai bun răspuns a lui A va fi aA1
(deoarece 6 > 4)
• Când B alege acțiunea aB2, care va fi cel mai bun răspuns a lui A ?
 max câștigurilor relative

• UA(aA1, aB1) = 6 și UB(aA1, aB1) = 4

UA(aA1, aB2) = 3 și UB(aA1, aB2) = 5
UA(aA2, aB1) = 4 și UB(aA2, aB1) = 3
UA(aA2, aB2) = 5 și UB(aA2, aB2) = 7
• Când B alege acțiunea aB1 cel mai bun răspuns a lui A va fi
aA1 (deoarece 6 > 4)
• Când B alege acțiunea aB2, cel mai bun răspuns a lui A va fi
aA2 (deoarece 5 > 3)
 max câștigurilor relative
• Când B alege aB1 A alege aA1
• Când B alege aB2 A alege aA2
• “Curba” celui mai bun răspuns a lui A este :

Cel mai a 2
A +
bun
răspuns a
lui A aA1 +

aB1 aB2 Acțiunile lui B

 max câștigurilor relative

• UA(aA1, aB1) = 6 și UB(aA1, aB1) = 4

UA(aA1, aB2) = 3 și UB(aA1, aB2) = 5
UA(aA2, aB1) = 4 și UB(aA2, aB1) = 3
UA(aA2, aB2) = 5 și UB(aA2, aB2) = 7
 max câștigurilor relative

• UA(aA1, aB1) = 6 și UB(aA1, aB1) = 4

UA(aA1, aB2) = 3 și UB(aA1, aB2) = 5
UA(aA2, aB1) = 4 și UB(aA2, aB1) = 3
UA(aA2, aB2) = 5 și UB(aA2, aB2) = 7
• Când A alege acțiunea aA1, care va fi cel mai bun răspuns a lui B ?
 max câștigurilor relative

• UA(aA1, aB1) = 6 și UB(aA1, aB1) = 4

UA(aA1, aB2) = 3 și UB(aA1, aB2) = 5
UA(aA2, aB1) = 4 și UB(aA2, aB1) = 3
UA(aA2, aB2) = 5 și UB(aA2, aB2) = 7
• Când A alege acțiunea aA1, cel mai bun răspuns
B
a lui B este a 2 (deoarece 5 > 4)
 max câștigurilor relative

• UA(aA1, aB1) = 6 și UB(aA1, aB1) = 4

UA(aA1, aB2) = 3 și UB(aA1, aB2) = 5
UA(aA2, aB1) = 4 și UB(aA2, aB1) = 3
UA(aA2, aB2) = 5 și UB(aA2, aB2) = 7
• Când A alege acțiunea aA1, cel mai bun răspuns a lui B este
aB2 (deoarece 5 > 4)
• Când A alege acțiunea aA2, care va fi cel mai bun răspuns a
lui B ?
 max câștigurilor relative

• UA(aA1, aB1) = 6 și UB(aA1, aB1) = 4

UA(aA1, aB2) = 3 și UB(aA1, aB2) = 5
UA(aA2, aB1) = 4 și UB(aA2, aB1) = 3
UA(aA2, aB2) = 5 și UB(aA2, aB2) = 7
• Când A alege acțiunea aA1, cel mai bun răspuns a
lui B este aB2 (deoarece 5 > 4)
• Când A alege acțiunea aA2, cel mai bun răspuns a
lui B este aB2 (deoarece7 > 3)
 max câștigurilor relative

• Când A alege aA1 B alege aB2

• Când A alege aA2 B alege aB2
• “Curba” celui mai bun răspuns a lui B este :

aA2

Acțiunile
lui A aA1

aB1 aB2 Cele mai bune răspunsuri

pentru B
 max câștigurilor relative

• Când A alege aA1 B alege aB2

• Când A alege aA2 B alege aB2
• “Curba” celui mai bun răspuns a lui B este :

aA2
De menționat că aB2 este o
Acțiunile acțiune strict dominantă pentru B
lui A aA1

aB1 aB2 Cele mai bune răspunsuri

pentru B
 Cel mai bun răspuns & Echilibrul lui Nash

Cum utilizăm aceste curbe pentru localizarea echilibrului lui Nash?

Răspunsul lui A Alegerea lui A

B A

aA2 aA2 +

aA 1 aA1 +

aB1 aB2 aB1 aB2

Alegerea lui B Răspunsul lui B
 Cel mai bun răspuns & Echilibrul lui Nash

Cum utilizăm aceste curbe pentru localizarea echilibrului lui Nash?

=> Le suprapunem…

Răspunsul lui A Alegerea lui A

B A

aA2 aA2 +

aA 1 aA1 +

aB1 aB2 aB1 aB2

Alegerea lui B Răspunsul lui B
 Cel mai bun răspuns & Echilibrul lui Nash

Cum utilizăm aceste curbe pentru localizarea echilibrului lui Nash?

=> Le suprapunem…

Răspunsul lui A

aA2 +
Avem un echilibru Nash ?
aA 1 +

aB1 aB2
Răspunsul lui B
 Cel mai bun răspuns & Echilibrul lui Nash

Cum utilizăm aceste curbe pentru localizarea echilibrului lui Nash?

=> Le suprapunem…

Răspunsul lui A

aA2 +
Avem un echilibru Nash ?
aA 1 +
Da, (aA2, aB2). De ce ?

aB1 aB2
Răspunsul lui B
 Cel mai bun răspuns & Echilibrul lui Nash

Cum utilizăm aceste curbe pentru localizarea echilibrului lui Nash?

=> Le suprapunem…

Răspunsul lui A

aA2 +
Avem un echilibru Nash ?
aA 1 +
Da, (aA2, aB2). De ce ?
aA2 este cel mai bun răspuns la aB2
aB2 este cel mai bun răspuns la aA2
aB1 aB2
Răspunsul lui B
 Cel mai bun răspuns & Echilibrul lui Nash

Iată jocul în formă strategică

Jucătorul B
aB1 aB2

aA1 6,4 3,5

Jucătorul A
aA2 4,3 5,7

aA2 este cel mai bun răspuns la aB2

aB2 este cel mai bun răspuns la aA2
 Cel mai bun răspuns & Echilibrul lui Nash

Jucătorul B
aB1 aB2
Există un al 2lea echilibru
aA1 6,4 3,5
a lui Nash ?
Jucătorul A
aA2 4,3 5,7

aA2 este cel mai bun răspuns la aB2

aB2 este cel mai bun răspuns la aA2
 Cel mai bun răspuns & Echilibrul lui Nash

Jucătorul B
aB1 aB2
Există un al 2lea echilibru
aA1 6,4 3,5 a lui Nash ?
Jucătorul A Nu, deoarece aB2 este o
aA2 4,3 5,7 acțiune strict dominantă
pentru B

aA2 este cel mai bun răspuns la aB2

aB2 este cel mai bun răspuns la aA2
• Însă multe jocuri nu pot fi
rezolvate în această manieră.
• Echilibrul lui Nash nu este realmente un concept care
ne oferă soluții
• … deoarece nu permite în mod univoc de a selecționa o
combinație de strategii care să fie soluția jocului
• El ne indică ce caracteristici poate avea soluția, și ne
permite să eliminăm unele soluții non credibile
• Jucătorii știu că se află în această situație și nu au nici
un interes s-o modifice (să se deplaseze din ea).
• Din mai multe considerente această situație este
nesatisfăcătoare:
• Nu avem echilibrul lui Nash (în strategii pure)
• Cum facem alegerea când avem mai multe
echilibre?
→ Nici o valoare predictivă
 Jucătorul B
L R

U (3,9) (1,8)
Jucătorul A
D (0,0) (2,1)

Calculați echilibrul lui Nash pentru acest joc

 Echilibrul lui Nash

Jucătorul B
L R

U (3,9) (1,8)
Jucătorul A
D (0,0) (2,1)

(U,L) și (D,R) sunt două echilibre a lui de Nash pentru acest

joc
 Jucătorul B
L R
U (1,2) (0,4)
Jucătorul A
D (0,5) (3,2)

În strategie pură există echilibrul lui Nash pentru acest joc?

Pentru acest joc nu există echilibrul lui Nash în strategii pure,
însă poate exista unul în strategii mixte
 Algoritmul determinării echilibrului în strategii
mixte
• Prin acest algoritm vom determina echilibrul (sau echilibrele) în
strategii mixte. Pentru aceasta vom asocia fiecărei strategii pure a
jucătorului i o anumită probabilitate. Pentru fiecare jucător, mulţimea
strategiilor formează un câmp complet de evenimente, deci suma
probabilităţilor asociate va fi unitară. În continuare, pentru fiecare
strategie vom determina câştigul aşteptat. Vom elimina din calcule
strategiile dominate - sau le asociem probabilitatea nulă (0) de a fi
jucate – şi vom determina probabilităţile pentru care câştigurile aduse
de strategiile nedominate sunt egale. Acesta va constitui echilibrul
jocului în strategii mixte.
• Observaţie. Probabilităţile asociate strategiilor reprezintă ipoteze pe
care le fac ceilalţi jucători despre modul în care va juca jucătorul i.
 Algoritmul determinării echilibrului în strategii
mixte

• Definiție: strategie în care jucătorul alege între

mai multe posibilități cu o anumită
probabilitate.
Distribuția probabilităților asupra ansamblului
strategiilor pure a jocului.
În unele jocuri numai strategiile mixte sunt
optimale
 Strategii mixte

• Jucătorul A în loc să aleagă numai între U și D

poate să atribuie fiecărei strategii probabilitățile
(pU,1-pU), deci jucătorul A cu probabilitatea pU
va juca strategia U și cu probabilitatea 1-pU
strategia D.
• Jucătorul A aplică un mix de strategii pure.
• Distribuția probabilităților (pU,1-pU) este mixul
strategic al jucătorului A.
 Strategii mixte

• Jucătorul B alege o distribuție de probabilități:

(pL,1-pL), deci jucătorul B va juca L cu prob. pL și R cu
prob. 1-pL.
 Strategii mixte
jucătorul B
L,pL R,1-pL

U,pU (1,2) (0,4)

jucătorul A
D,1-pU (0,5) (3,2)
 Strategii mixte
jucătorul B
L,pL R,1-pL

U,pU (1,2) (0,4)

jucătorul A
D,1-pU (0,5) (3,2)

Câștigul asteptat a lui B când el joacă L va fi :

2p U + 5 ( 1 − p U )
 Strategii mixte
jucătorul B
L,pL R,1-pL

U,pU (1,2) (0,4)

jucătorul A
D,1-pU (0,5) (3,2)

Câștigul așteptat a lui B când el joacă L va fi :

2p U + 5(1 − p U ).
Câștigul asteptat a lui B când el joacă R va fi :
4 p U + 2(1 − p U ).
 Strategii mixte
jucătorul B
L,pL R,1-pL

U,pU (1,2) (0,4)

jucătorul A
D,1-pU (0,5) (3,2)

Când 2p U + 5(1 − p U )  4 p U + 2(1 − p U ) Jucătorul B va juca

numai L. Însă nu avem echilibrul lui Nash în care B să joace tot
timpul numai L
 Strategii mixte
jucătorul B
L,pL R,1-pL

U,pU (1,2) (0,4)

jucătorul A
D,1-pU (0,5) (3,2)

Dacă 2p U + 5(1 − p U )  4 p U + 2(1 − p U ) Jucătorul B va juca

numai R. Însă nu avem echilibrul lui Nash în care B să joace
tot timpul numai R
 Strategii mixte
jucătorul B
L,pL R,1-pL
3
U, (1,2) (0,4)
5
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5
Deci, ca să existe un echilibru Nash, B trebuie să fie indiferent
între a juca L sau R:
2p U + 5(1 − p U ) = 4 p U + 2(1 − p U )
 p U = 3 / 5.
 Strategii mixte
jucătorul B
L,pL R,1-pL
3
U, (1,2) (0,4)
5
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5
Câștigul așteptat a lui A când el joacă U va fi :
1  pL + 0  (1 − pL ) = pL .
 Strategii mixte
jucătorul B
L,pL R,1-pL
3
U, (1,2) (0,4)
5
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5
Câștigul asteptat a lui A când el joacă U va fi :
1  pL + 0  (1 − pL ) = pL .
Câștigul asteptat a lui A când el joacă D va fi :
0  pL + 3  (1 − pL ) = 3(1 − pL ).
 Strategii mixte
jucătorul B
L,pL R,1-pL
3
U, (1,2) (0,4)
5
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5
Dacă p L  3(1 − p L ) Jucătorul A va juca tot timpul numai U,
dar nu există echilibre Nash în care A tot timpul joacă U
 Strategii mixte
jucătorul B
L,pL R,1-pL
3
U, (1,2) (0,4)
5
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5
Dacă p L  3(1 − p L ) Jucătorul A va juca tot timpul numai D,
dar nu există echilibre Nash în care A tot timpul joacă D
 Strategii mixte
jucătorul B
L,pL R,1-pL
3
U, (1,2) (0,4)
5
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5
Ca să existe un echilibru Nash A trebuie să fie indiferent între a juca U
sau D:
p L = 3(1 − p L )
 Strategii mixte
jucătorul B
L,pL R,1-pL
3
U, (1,2) (0,4)
5
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5
Ca să existe un echilibru Nash A trebuie să fie indiferent între a juca U
sau D:
p L = 3( 1 − p L )  p L = 3 / 4.
 Strategii mixte
jucătorul B
3 1
L, R,
4 4
3
U, (1,2) (0,4)
5
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5
Ca să existe un echilibru Nash A trebuie să fie indiferent între a juca U
sau D:
p L = 3(1 − p L )  p L = 3 / 4.
 Strategii mixte
jucătorul B
3 1
L, R,
4 4
3
U, (1,2) (0,4)
5
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5
Unicul echilibru a lui Nash pentru acest joc există când A are o
strategie mixtă (3/5, 2/5) și B tot are o strategie mixtă (3/4, 1/4).
 Strategii mixte
jucătorul B
3 1
L, R,
4 4
3 (1,2) (0,4)
U,
5 9/20
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5
Câștigurile vor fi (1,2) cu o probabilitate:
3 3 9
 =
5 4 20
 Strategii mixte
jucătorul B
3 1
L, R,
4 4
3 (1,2) (0,4)
U,
5 9/20 3/20
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5
Câștigurile vor fi (0,4) cu o probabilitate:
3 1 3
 =
5 4 20
 Strategii mixte
jucătorul B
3 1
L, R,
4 4
3 (1,2) (0,4)
U,
5 9/20 3/20
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5 6/20
Câștigurile vor fi (0,5) cu o probabilitate:
2 3 6
 =
5 4 20
 Strategii mixte
jucătorul B
3 1
L, R,
4 4
3 (1,2) (0,4)
U,
5 9/20 3/20
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5 6/20 2/20
Câștigurile vor fi (3,2) cu o probabilitate:
2 1 2
 =
5 4 20
 Strategii mixte
joueur B
3 1
L, R,
4 4
3 (1,2) (0,4)
U,
5 9/20 3/20
joueur A
D,
2 (0,5) (3,2)
5 6/20 2/20
Câștigurile așteptate a lui A pentru echilibrul lui Nash sunt :

9 3 6 2 3
1 + 0 + 0 + 3 = .
20 20 20 20 4
 Strategii mixte
jucătorul B
3 1
L, R,
4 4
3 (1,2) (0,4)
U,
5 9/20 3/20
jucătorul A 2
D, (0,5) (3,2)
5 6/20 2/20
Câștigurile așteptate a lui B pentru echilibrul lui Nash sunt :

9 3 6 2 16
2 + 4 + 5 + 2 = .
20 20 20 20 5
 Strategii mixte
• Prin introducerea probabilităților matematice în
calculul strategiilor schimbăm însăși natura problemei
care depinde de inteligența jucătorilor:
• strategiea, în loc de a fi arta de a inventa un pariu la
comportamentul observat empiric al adversarului,
devine arta amestecării aleatorii a tacticilor
elementare disponibile în proporții matematice
calculabile.
 Strategii mixte

•Un joc cu număr finit de jucători și

strategii pure sau mixte are cel puțin un
echilibru Nash
 Puncte focale, echilibre Nash multiple şi
optimalitatea Pareto
• În 1960, s-a elaborat o „ teorie a punctelor focale”, în
care se sugerează că în situațiile particulare de „viață
reală”, jucătorii pot fi capabili să-şi coordoneze acțiunile
pentru atingerea unui echilibru particular utilizând numai
informațiile din jocul descris. De exemplu, „numele”
strategiei poate avea o „putere focală”.
• Teoria punctelor focale a fost elaborată de către
laureatul premiului Nobel Thomas Schelling, iată de ce
punctele focale se mai numesc și puncte Schelling.
 Puncte focale, echilibre Nash multiple şi
optimalitatea Pareto
• Dacă rugăm doi parteneri de afaceri să stabilească o oră de
întâlnire, făcând alegerea orei simultan, atunci este foarte
probabil să aleagă ora 12.00. Această oră poate fi un „punct
focal”, în timp ce ora 14.37 nu poate fi.
• Dacă birourile lor sunt situate în zone diferite, atunci cu o
probabilitate mare aleg o zonă centrală și cu una foarte
mică una periferică. Zona centrală este un punct focal.
• De regulă, echilibrul lui Nash este un punct focal, dar nu
întotdeauna acesta este și un optim Pareto.