Capitolul III: Limite de funcţii. Continuitate. Lect. dr.

Lucian Maticiuc

Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie

şi Ingineria Mediului
Matematici Superioare, Semestrul I,
Lector dr. Lucian MATICIUC

SEMINARUL 5.

iuc
Cap. III Limite de funcţii. Continuitate

1. Folosind definiţia cu ε şi δ să se arate că lim (2x + 1) = 6 .

x7→5/2

Rezolvare:
Aplicăm Definiţia: Funcţia f : E → R are limita l ∈ R ı̂n punctul x0 ∈ R, dacă pentru orice

c
ε > 0, există un număr δ (ε) > 0 a.ı̂. oricare ar fi x ∈ E, x 6= x0 cu |x − x0 | < δ (ε) să rezulte
|f (x) − l| < ε .

|x − 5/2| < δ (ε) = ε/2. Avem atunciati

Deci vom lua ε > 0 oarecare. Alegem, de exemplu, δ (ε) = ε/2. Fie acum x ∈ R a.ı̂.

|f (x) − l| = |(2x + 1) − 6| = |2x − 5| = 2 |x − 5/2| < 2 · ε/2 = ε

adică ceea ce trebuia demonstrat.

M
|x|
2. Fie funcţia f : R∗ → R , f (x) = , x 6= 0. Să se arate că f nu are limită ı̂n punctul x0 = 0.
x
Rezolvare:
Aplicăm Definiţia:
1) Numărul ls este limita la stânga a funcţiei f ı̂n punctul x0 adică avem
n

ls = lim f (x) sau ls = f (x0 − 0)

x%x0

dacă şi numai dacă pentru orice şir xn → x0 cu xn < x0 avem f (xn ) → ls .
2) Numărul ld este limita la dreapta a funcţiei f ı̂n punctul x0 adică avem
cia

ld = lim f (x) sau ld = f (x0 + 0)

x&x0

dacă şi numai dacă pentru orice şir xn → x0 cu xn > x0 avem f (xn ) → ld
3) (Teorema de caracterizare a limitei cu ajutorul limitelor laterale) Funcţia f are limită ı̂n
x0 dacă şi numai dacă are ı̂n x0 limite laterale egale. În acest caz avem lim f (x) = f (x0 − 0) =
x→x0
Lu

f (x0 + 0)

Vom alege (ştim că există ı̂n mod evident) şirurile xn , yn a.ı̂. xn ,yn → 0 cu xn < 0 şi yn > 0.
Avem
|xn | −xn
f (xn ) = = = −1 → −1,
xn xn
pentru xn → 0 iar
|yn | yn
f (yn ) = = = 1 → 1,
yn yn
pentru yn → 0 deci ls = f (x0 − 0) = −1 şi ld = f (x0 + 0) = 1 adică funcţia f nu are limită
ı̂n punctul x0 = 0.

1
Capitolul III: Limite de funcţii. Continuitate. Lect. dr. Lucian Maticiuc

3. Să se determine constanta ( αp∈ R a.ı̂. funcţia următoare să aibă limită ı̂n punctul a = 1:
α2 − 2αx ln (xe) + x2 , x ∈ (1/e2 , 1)
f : (1/e2 , 2]→ R, f (x) = .
α + x/2, x ∈ [1, 2]
Rezolvare:
Aplicăm Definiţiile:
1) Numărul ls spunem că este limita la stânga a funcţiei f ı̂n punctul x0 dacă pentru orice ε > 0,

iuc
există un număr δ (ε) > 0 a.ı̂. oricare ar fi x ∈ E, x 6= x0 cu |x − x0 | < δ (ε) şi x < x0 să rezulte
|f (x) − l| < ε. Vom nota cu ls = f (x0 − 0) = lim f (x).
x%x0
2) Numărul ld spunem că este limita la dreapta a funcţiei f ı̂n punctul x0 dacă pentru orice ε > 0,
există un număr δ (ε) > 0 a.ı̂. oricare ar fi x ∈ E, x 6= x0 cu |x − x0 | < δ (ε) şi x > x0 să rezulte
|f (x) − l| < ε. Vom nota cu ld = f (x0 + 0) = lim f (x).
x&x0
3) (Teorema de caracterizare a limitei cu ajutorul limitelor laterale) Funcţia f are limită ı̂n
x0 dacă şi numai dacă are ı̂n x0 limite laterale egale. În acest caz avem lim f (x) = f (x0 − 0) =

c
x→x0
f (x0 + 0)

p
x%1
ati
Vom calcula limitele laterale ls = f (a − 0) şi respectiv ld = f (a + 0) pentru a = 1.

f (1 − 0) = lim f (x) = lim

√
p
x%1
α2 − 2αx ln (xe) + x2
q
2
= α2 − 2α ln (e) + 1 = α2 − 2α + 1 = (α − 1) = |α − 1|


Pe de altă parte
M
f (1 + 0) = lim f (x) = lim (α + x/2) = α + 1/2.
x&1 x&1

Deci funcţia are limită ı̂n punctul a = 1 dacă

f (1 − 0) = f (1 + 0) ⇔ |α − 1| = α + 1/2.

Acum dacă α > 1 atunci avem α − 1 = α + 1/2, contradicţie. Dacă α < 1 atunci avem
1 − α = α + 1/2 ⇔ 1/2 = 2α ⇔ α = 1/4.
n

4. Să se calculeze lim (2 + sin x) ln x.

x→∞
cia

Rezolvare:
Aplicăm criteriul majorării la infinit: Fie două funcţii f, g a.ı̂. lim g (x) = ∞. Presupunem că
x→x0
avem inegalitatea f (x) ≥ g (x). Atunci obţinem că lim f (x) = ∞
x→x0

Ştim că
|sin x| ≤ 1 ⇔ −1 ≤ sin x ≤ 1, ∀ x ∈ R
Lu

deci
(2 + sin x) ln x ≥ (2 − 1) ln x = ln x , ∀x > 1
de unde, trecând la limită, obţinem că lim (2 + sin x) ln x ≥ lim ln x deci lim (2 + sin x) ln x =
x→∞ x→∞ x→∞
∞
Observaţie: am folosit următoarele limite

lim ln x = ∞ , lim ln x = −∞
x→∞ x&0

2
Capitolul III: Limite de funcţii. Continuitate. Lect. dr. Lucian Maticiuc

5. Să se studieze continuitatea funcţiei f : R → R,

1

 −

f (x) = e x − 2 , x 6= 2 ı̂n punctul a = 2.

0, x=2


Rezolvare:
Aplicăm Definiţiile:

iuc
1) Funcţia f este continuă la stânga ı̂n punctul x0 dacă există limita laterală f (x0 − 0) ı̂n acel
punct şi ea este egală cu valoarea funcţiei ı̂n punct (adică f (x0 − 0) = f (x0 )).
2) Funcţia f este continuă la dreapta ı̂n punctul x0 dacă există limita laterală f (x0 + 0) ı̂n acel
punct şi ea este egală cu valoarea funcţiei ı̂n punct (adică f (x0 + 0) = f (x0 )).
3) Funcţia f este continuă ı̂n punctul x0 dacă şi numai dacă este continuă la stânga şi la dreapta ı̂n
x0 (adică avem f (x0 − 0) = f (x0 + 0) = f (x0 )).

c
Vom calcula limitele laterale ls = f (a − 0) şi respectiv ld = f (a + 0) pentru a = 2.
1
f (2 − 0) = lim f (x) = lim e− x−2

x%2
ati
Dar lim (x − 2) = 0 şi (x − 2) < 0 deci
x%2
1
x−2

f (2 − 0) = lim f (x) = e
x%2
→ 1
0−

− lim
x%2

= −∞ deci

1
x%2 x−2
= e∞ = ∞
M
Pe de altă parte
1
f (2 + 0) = lim f (x) = lim e− x−2
x&2 x&2
1 1
Dar lim (x − 2) = 0 şi (x − 2) > 0 deci x−2 → 0+ = ∞ deci
x&2

1
− lim
f (2 + 0) = lim f (x) = e x&2 x−2
= e−∞ = 0
x&2
n

adică f (2 − 0) = ∞, f (2 + 0) = 0, f (2) = 0 deci, evident, funcţia nu este continuă ı̂n

punctul a = 2 (ea nici măcar nu are limită ı̂n punctul 2).
cia

Observaţie: am folosit limitele

1 1
1) Dacă lim u (x) = 0, u (x) > 0 atunci lim = =∞
x→x0 x→x0 u(x) 0+

1 1
2) Dacă lim u (x) = 0, u (x) < 0 atunci lim = = −∞
x→x0 x→x0 u(x) 0−

3) Dacă lim u (x) = ∞ atunci

x→x0
Lu

lim eu(x) = ∞ , lim e−u(x) = 0

x→x0 x→x0

6. Să se determine constanta α ∈ R a.ı̂. funcţiile următoare să fie continue ı̂n punctele indicate:
( α sin(x+1)
x+1 , x > −1
a) f : R → R, f (x) = , a = −1
2αx + 1, x ≤ −1
( 1
(1 + αx) x , x > 0
b) f : R → R, f (x) = ,a=0
x + e, x≤0

Rezolvare:

3
Capitolul III: Limite de funcţii. Continuitate. Lect. dr. Lucian Maticiuc

a)
α sin (x + 1)
f (−1 − 0) = lim f (x) = lim =α
x%−1 x%−1 x+1
Pe de altă parte

f (−1 + 0) = lim f (x) = lim (2αx + 1) = −2α + 1

x&−1 x&−1

iuc
adică f (−1 − 0) = α, f (−1 + 0) = −2α + 1, f (−1) = −2α + 1 deci, dacă vrem ca funcţia
să fie continuă ı̂n punctul a = −1, atunci trebuie ca f (x0 − 0) = f (x0 + 0) = f (x0 ) adică
α = −2α + 1 ⇔ α = 1/3.
b)
f (0 − 0) = lim f (x) = lim (x + e) = e
x%0 x%0

Pe de altă parte
1

c
f (0 + 0) = lim f (x) = lim (1 + αx) x
x&0 x&0
h 1
iα
= lim (1 + αx) αx = eα

ati
x&0

adică f (0 − 0) = e, f (0 + 0) = eα , f (0) = e deci, dacă vrem ca funcţia să fie continuă ı̂n
punctul a = 0, atunci trebuie ca f (x0 − 0) = f (x0 + 0) = f (x0 ) adică α = 1.
Observaţie: am folosit limita
sin u (x)
lim =1
x→x0 u (x)
M
pentru lim u (x) = 0
x→x0

7. Să se studieze
 continuitatea laterală pentru funcţia f : R → R,
 2x−1 − 1
 , x<1
f (x) = x−1 ı̂n punctul a = 1.
n


 ln (1 + x) , x ≥ 1

Rezolvare:
cia

(pentru teorie vezi exerciţiul 7.)

Deci
2x−1 − 1 2y − 1
f (1 − 0) = lim f (x) = lim = lim = ln 2
x%1 x%1 x − 1 y%1 y
Pe de altă parte
f (1 + 0) = lim f (x) = lim ln (1 + x) = ln 2
x&1 x&1
Lu

adică f (1 − 0) = ln 2, f (1 + 0) = ln 2, f (1) = ln 2 deci funcţia este continuă ı̂n punctul

a = 1.

8. Să se calculeze limitele:

 1 1
ax1 + ax2 + · · · + axn

sin x 9x
a) lim , b) lim (1 + sin 3x)
x→0 n x→0

ln (1 + tg (x + 1)) esin 3(x−1) − 1

c) lim , d) lim , d) lim x ln x , e) lim xx .
x→−1 ln (1 + sin (x + 1)) x→1 2 (x − 1) x&0 x&0

Rezolvare:

4
Capitolul III: Limite de funcţii. Continuitate. Lect. dr. Lucian Maticiuc

a) Suntem ı̂n cazul de nedeterminare 1∞ deoarece ax1 + ax2 + · · · + axn → 1 + 1 + · · · + 1 = n

. Vom folosi limita fundamentală cu e.
 x x  sin1 x i sin1 x
a1 +a2 +···+ax
 x x
a +a +···+ax
h
n
n
= 1 + 1 2n n
−1
h n  (ax1 −1)n+···+
sin x
(ax
n −1)
(ax x x
i
1 −1)+(a2 −1)+···+(an −1) (ax x x
1 −1)+(a2 −1)+···+(an −1)
= 1+ n

iuc
Deci
 1 (ax x
ax1 + ax2 + · · · + axn 1 −1)+···+(an −1)

sin x lim n sin x
lim = ex→0
x→0 n
Dar
(ax x
ax ax −1 ax
 
1 −1)+···+(an −1) 1 −1 n −1 x
lim n sin x = lim x+ 2x + · · · + x n sin x
x→0 x→0

c
ax ax ax −1
 
1 −1 2 −1 x
= lim x + x + · · · + nx lim n sin x
x→0 x→0
√
= (ln a1 + ln a2 + · · · + ln an ) n1 = 1
ln (a1 · · · an ) = ln a1 · · · an
Deci

lim
x→0


n
ati
ax1 + ax2 + · · · + axn
 1
sin x
n

= eln
√
n a ···a
1 n
=
√
n
n

a1 · · · an

b)
M
1 1
lim (1 + sin 3x) 9x = (nedeterminarea 1∞ ) = lim (1 + sin 3x) 9x
x→0 x→0
h 1
i sin9x3x lim sin 3x 1
lim sin 3x 1
= lim (1 + sin 3x) sin 3x = ex→0 9x = e 3 x→0 3x = e 3
x→0

c)
ln (1 + tg (x + 1)) ln (1 + tg (x + 1))
lim = lim ·
x→−1 ln (1 + sin (x + 1)) x→−1 1 + tg (x + 1)
n

1 + sin (x + 1) 1 + tg (x + 1) 1 + tg0
· · =1·1· =1
ln (1 + sin (x + 1)) 1 + sin (x + 1) 1 + sin 0
cia

1 1
d) Facem schimbarea x = ⇔ y = deci
y x
1
x&0⇔y→ =∞
0+
Deci
1 1 1 ln y
ln = lim (− ln y) = − lim
Lu

lim x ln x = lim =0
x→0 y→∞ y y y→∞ y y→∞ y

e)
x lim x ln x
lim xx = lim eln x = lim ex ln x = ex&0 = e0 = 1
x&0 x&0 x&0

Observaţie: am folosit limitele fundamentale

1
u (x) au(x) − 1
lim (1 + u (x)) =e, lim = ln a
x→x0 x→x0 u (x)
sin u (x) ln (1 + u (x))
lim =1 lim =1
x→x0 u (x) x→x0 u (x)

5
Capitolul III: Limite de funcţii. Continuitate. Lect. dr. Lucian Maticiuc

pentru lim u (x) = 0

x→x0
şi
ln x
lim = 0 , n ∈ N∗
x→∞ xxn
e
lim =∞, n∈N
x→∞ xn

c iuc
ati
n M
cia
Lu