4.1.4.

Contabilitatea clienţilor şi a conturilor asimilate

Contabilitatea creanţelor comerciale utilizează conturile din grupa 41 Clienţi şi conturi
asimilate: 411 „Clienţi”, 413 „Efecte de primit de la clienţi”, 418 „Clienţi - facturi de
întocmit”, 419 „Clienţi – creditori”. Toate aceste conturi, cu excepţia contului 419 „Clienţi –
creditori”, au funcţie de activ. Contul 419 „Clienţi – creditori” este un cont de datorii, având
funcţie de pasiv.
Contul 411 „Clienţi” se divide pe două conturi analitice: 4111 „Clienţi” şi 4118
„Clienţi incerţi sau în litigiu”. Contul 4111 „Clienţi” ţine evidenţa creanţelor rezultate din
vânzarea bunurilor, efectuarea de lucrări sau prestarea de servicii. Contul 4118 „Clienţi incerţi
sau în litigiu” ţine evidenţa sumelor reprezentând drepturi de încasat, care devin incerte ca
urmare a unor evenimente precum intrarea în insolvenţă, dizolvare etc. De aceea, este nevoie
de stabilirea momentului în care creanţa devine incertă, ceea ce impune reclasificarea ei.
Reclasificarea se face atunci când: termenul de încasare a expirat, adică la data scadenţei; în
cursul anului, atunci când s-a emis o decizie definitivă de intrare în faliment, de reorganizare
etc. a clientului; la sfârșitul exercițiului financiar, moment în care se recunoaşte o ajustare
pentru depreciere (la data efectuării inventarierii).
Pentru exemplificare, vom utiliza aceleaşi situaţii ca şi în cazul contabilităţii furnizorilor
şi a conturilor asimilate.

Exemplul 1
O societate plătitoarea de TVA, vinde mărfuri nealimentare în valoare de 5.000 lei, TVA
19 %, al cărui cost de achiziţie este 4.200 lei, unei alte societăţi specializate în comerțul cu
amănuntul, plătitoare de TVA la rândul ei. Decontarea dintre cele două societăţi se efectuează
pe baza unui bilet la ordin depus la bancă pentru scontare (taxa de scontare este 10 % pe an).

- înregistrarea vânzării mărfurilor, pe baza facturii:

4111 Clienţi = % 5.950 lei

707 Venituri din 5.000 lei
vânzarea mărfurilor
4427 TVA colectată 950 lei

- înregistrarea descărcării din gestiune a mărfurilor vândute:

607 Cheltuieli privind = 371 Mărfuri 4.200 lei

mărfurile

- înregistrarea acceptării biletului la ordin:

413 Efecte de primit de la = 4111 Clienţi 5.950 lei

clienţi

- înregistrarea primirii biletului la ordin:

5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit 5.950 lei

de la clienţi
 - înregistrarea depunerii la bancă a biletului la ordin:

5114 Efecte remise spre = 5113 Efecte de încasat 5.950 lei

scontare

- înregistrarea încasării biletului la ordin prin scontare:

% = 5114 Efecte remise 5.950 lei

5121 Conturi la bănci în lei spre scontare
627 Cheltuieli cu serviciile
bancare şi asimilate

Exemplul 2
O societate de alimentație publică, plătitoare de TVA, livrează mărfuri alimentare către
o altă societate plătitoare de TVA, la valoarea de 7.000 lei, plus TVA, a căror valoare la costul
de producție este de 5.500 lei. Livrarea se face pe baza avizului de însoţire a mărfii.

- înregistrarea vânzării mărfurilor:

4118 Clienţi – facturi de = % 7.630 lei

întocmit 707 Venituri din 7.000 lei
vânzarea mărfurilor
4428 TVA neexigibilă 630 lei

- înregistrarea descărcării din gestiune a mărfurilor:

607 Cheltuieli privind = 371 Mărfuri 5.500 lei

mărfurile

- înregistrarea întocmirii facturii:

4111 Clienţi = 4118 Clienţi – facturi 7.000 lei

de întocmit
- concomitent se înregistrează exigibilitatea TVA:

4428 TVA neexigibilă = 4427 TVA colectată 630 lei

Exemplul 3
O societate plătitoare de TVA achită prin virament suma de 5.450 lei reprezentând un
avans pentru materiile prime achiziţionate de la o altă societate plătitoare de TVA, pentru care
primeşte factura. Ulterior se primesc bunurile achiziţionate a căror valoare este 8.720 lei
(inclusiv TVA 9 %). Pentru societatea care vinde bunurile, acestea sunt înregistrate ca produse
finite a căror valoare, înregistrată la cost de producție este de 6.800 lei. Decontarea diferenţei
de plată se efectuează pe baza ordinului de plată.

- înregistrarea facturării avansului:

4111 Clienţi = % 5.450 lei

419 Clienţi – creditori 5.000 lei
4427 TVA colectată 450 lei
 - înregistrarea încasării avansului:

5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 5.450 lei

- înregistrarea livrării bunurilor:

4111 Clienţi = % 8.720 lei

701 Venituri din 8.000 lei
vânzarea produselor
finite
4427 TVA colectată 720 lei

- înregistrarea descărcării din gestiune a produselor vândute:

711 Venituri aferente = 345 Produse finite 6.800 lei

costurilor stocurilor de
produse

- înregistrarea regularizării avansului:

4111 Clienţi = % (5.450 lei)

419 Clienţi – creditori (5.000 lei)
4427 TVA colectată (450 lei)

- înregistrarea încasării diferenţei de plată:

5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 2.770 lei

Exemplul 4
O agenţie de turism achiziţionează un autocar în valoare de 1.000.000 lei, TVA 19 %
de la o societate producătoare. Costul de producţie este de 800.000 lei. Pe factura emisă sunt
înscrise următoarele reduceri: rabat 2 % şi remiză 2,5 %. În contract se prevede un scont de 10
% pe an pentru achitarea facturii înainte de data stabilită. Să se efectueze înregistrările în
contabilitate ştiindu-se că plata facturii s-a efectuat mai devreme cu 15 zile.
• Valoarea rabatului = 1.000.000 x 2 % = 20.000 lei
• Valoarea actualizată = 1.000.000 – 20.000 = 980.000 lei
• Valoarea remizei = 980.000 x 2,5 % = 24.500 lei
• Valoarea actualizată = 980.000 – 24.500 = 955.500 lei
• Valoarea TVA = 955.500 x 19 % = 181.545 lei
• Total factură = 955.500 + 181.545 = 1.137.090 lei
• Valorea scontului = 1.137.090 x 10 % x 15/365 = 4.673 lei
• TVA aferentă scontului = 4.673 x 19/119 = 746 lei
 - înregistrarea emiterii facturii:

4111 Clienţi = % 1.137.045 lei

701 Venituri din 955.500 lei
vânzarea produselor
finite
4427 TVA colectată 181.545 lei

- înregistrarea descărcării din gestiune a produselor vândute:

711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 800.000 lei

stocurilor de produse
- înregistrarea încasării creanţei:

% = 4111 Clienţi 1.137.090 lei

5121 Conturi la bănci în lei 1.132.417 lei
667 Cheltuieli privind 4.673 lei
sconturile acordate

- înregistrarea TVA aferentă scontului acordat:

667 Cheltuieli privind = 4427 colectată 746 lei

sconturile acordate

Exemplul 5
O societate facturează bunuri în valoare de 10.000 lei, TVA 19 %, descărcate din
gestiune la valoare de 8.500 lei, pentru care încasează prin bancă suma de 7.520 lei. La sfârşitul
anului se constată că valoarea neîncasată devine incertă datorită intrării în insolvenţă a firmei.
După pronunţarea falimentului, societatea încasează suma de 1.000 lei. Să se efectueze
înregistrările în contabilitatea furnizorului.

- înregistrarea vânzării bunurilor:

4111 Clienţi = % 11.900 lei

701 Venituri din 10.000 lei
vânzarea produselor
finite
4427 TVA colectată 1.900 lei

-. înregistrarea descărcării din gestiune a bunurilor:

711 Venituri aferente = 345 Produse finite 8.500 lei

costurilor stocurilor de
produse

- înregistrarea încasării parţiale a cotravalorii bunurilor:

5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 7.520 lei

 - înregistrarea creanţei incerte:

4118 Clienţi incerţi sau în = 4111 Clienţi 2.480 lei

litigiu

- înregistrarea constituirii ajustării pentru deprecierea creanţei:

6814 Cheltuieli de exploatare = 491 Ajustări pentru 2.480 lei

privind ajustările pentru deprecierea creanţelor
deprecierea activelor
circulante

- înregistrarea încasării parţiale a creanţei, din lichidare:

5121 Conturi la bănci în lei = 4118 Clienţi incerţi 1.000 lei

sau în litigiu

- înregistrarea anulării creanţei incerte:

654 Pierderi din creanţe şi = 4118 Clienţi incerţi 1.380 lei

debitori diverşi sau în litigiu

- înregistrarea anulării ajustării pentru deprecierea creanţei:

491 Ajustări pentru = 4118 Clienţi incerţi 1.000 lei

deprecierea creanţelor sau în litigiu