Grigore de Nazianz

Sf. Grigore Teologul (Sf. Grigore din Nazianz) a fost teolog grec,
episcop, părinte al Bisericii, considerat sfânt de către Biserica Ortodoxă
și cea Catolică.
1. Viața acestuia:
S-a născut la Nazianz, ca fiu al episcopului cu același nume al acestui
oraș din Asia Mică.
A făcut multe călătorii pentru a se instrui și o vreme l-a urmat în
singurătate pe prietenul său, Sf. Vasile cel Mare. A devenit călugăr, apoi
a fost sfințit preot ,apoi episcop de Sasima și a devenit, pentru scurt
timp, arhiepiscop al Constantinopolului .Dar din cauza grupărilor rivale
care sfâșiau Biserica sa, din anul 383 s-a retras la Nazianz, unde a rămas
până la moarte, dedicându-se rugăciunii și lucrărilor teologice. Pentru
marea și adânca sa învățătură și pentru elocvența cu care o împărtășea,
a fost numit «teologul».
Grigore de Nazianz este sărbătorit în Biserica Ortodoxă la 30 ianuarie,
iar în Biserica Catolică, la 2 ianuarie.
 2. Moaște:
O parte din capul Sf. Grigorie Teologul se află la Mănăstirea Slatina din
județul Suceava, fiind adusă de la Constantinopol de către domnitorul
Alexandru Lăpușneanu. El a fost așezat într-o raclă ferecată cu argint și
cu pietre scumpe, după cum spune cronicarul Ion Neculce. În timpul
primului război mondial, mai multe racle cu moaște de sfinți (printre
care și racla cu moaștele Sf. Grigore) au fost duse la adăpost în Rusia
țaristă, odată cu tezaurul României. Abia în 1956, URSS-ul a restituit
României o mică parte din tezaur, printre care și raclele cu moaștele
sfinților. Raclele cu moaștele și celelalte obiecte de cult de preț au fost
duse însă la Muzeul Național de Artă din București.
În urma intervenției Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, racla
cu moaștele Sfântului Grigorie Teologul a fost readusă la 12 februarie
2001 la Mănăstirea Slatina. Ea s-a aflat timp de 10 zile în biserica
Mănăstirii “Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, de unde a fost dusă în
procesiune la Slatina, fiind însoțită de un sobor de preoți în frunte cu
arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților.
3. Opere:
A scris poeme teologice, istorice și autobiografice, notabile prin
inspirația vie din epocă, meditația filozofică asupra vieții, apropiată de
cea a poeților elegiaci ne-creștini. Expresia lirică a sentimentelor este
completată de descrierile din natură și de o măsură metrică adecvată.
4. Scrieri
 Despre viața sa
 Plângere pentru suferințele sufletului Cântec de seară hesperinos
 Discursuri
 Invective