CAPITOLUL I.

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI VÂLCEA

1.1. Așezarea geografică a județului Vâlcea

Județul Vâlcea este localizat în sudul României, se întinde pe o suprafață de 5.765 km²
(reprezentând 2,42% din suprafața țării) și se învecinează cu județele Alba și Sibiu la nord,
județul Argeș la est, județul Olt la sud și sud-est, județul Dolj la sud-vest, județul Gorj la vest și
județul Hunedoara la nord-est.1
Reședința județului este municipiul Râmnicu Vâlcea. Orașul este situat în zona de deal a
județului, la 283 m altitudine și este traversat în zona estică de la nord la sud de râul Olt, și este o
zonă comercială fiind situat la răscruce de drumuri. Având 12.000 de locuitori, Râmnicu Vâlcea
este cel mai important centru economic al județului, adăpostind 80% din activitățile economice.
Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore
de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la
nord la sud, întregite de defileele Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Făgăraș, Lotru și
Parâng. Aici între masivele de munți se alfă una din cele mai mari depresiuni
intramontane din județ, cunoscută sub denumirea de Țara Loviștei.
1.2. Căile de acces Județul
Vâlcea deține 164 km de căi ferate și 2.167 km de drumuri, din care 550 de drumuri naționale.
Există 7 drumuri naţionale care traversează judeţul. Cel mai important este Drumul European 81,
care leagă judeţul Vâlcea cu judeţele Sibiu şi Argeş.
Drumurile judeţului măsoară 1.677 km şi au 389 de poduri, cu o lungime totală de 10.135
m. Zona de nord a județului este traversată pe direcția est- vest de DN67 (Râmnicu Vâlcea –
Horezu – Târgu Jiu), importantă arteră rutieră de acces care leagă/intersectează trei drumuri
europene de mare circulație turistică: E81 – la Râmnicu Vâlcea, E79 – la Târgu Jiu și E70 LA
Drobeta Turnu Severin.
Spre nord, la limita cu zona montană,este traversată pe aceeași direcție est – vest, de
DJ665 care se desprinde din DN67 în orașul Horezu și leagă între ele toate așezările submontane
(Vaideeni, Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Crasna), după care accede în E79, în apropierea
localității Curtișoara.
1
http://www.prefecturavalcea.ro/prefectura-valcea/prezentarea-judetului.html
 Nordul județului Vâlcea este străbătut pe direcția est – vest de DN7A care face legătura
între localitățile Brezoi (Județul Vâlcea) și Petroșani (Județul Hunedoara) respective către Deva
(în est acesta dă în drumul european E79), o cale de acces importantă în viitor poate constitui un
factor de decongestionare a traficului ce se derulează în est pe drumul E79 și în vest pe drumul
european E81, acestea intersectându-se în vest în dreptul localității Brezoi.
1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a judeţului Vâlcea
Vâlcea este cel mai vechi județ al Țării Românești, menționat documentar încă de la 8
ianuarie 1392, a cărui denumire s-a păstrat până în prezent. Totuși, obârșia județului este mult
mai veche decât momentul atestării sale scrise, deoarece, înainte de a fi pomenit în scris, ținutul
trebuie să fi avut o îndelungată viață socială și economică anterioară.
De numele lui Mircea cel Bătrân se leagă atestarea documentară a Râmnicului – ca oraș
domnesc (4 septembrie 1389), ridicarea pe malul Oltului, la nord de Călimănești a mânăstirii
Cozia. Soluția constructivă pentru Biserica mare, care poartă hramul „Sf. Treime”, - planul
triconic – face din Cozia un monument „cheie” pentru întreaga arhitectură mănăstirescă din
spațiul nord-dunărean.
Materialele arheologice, informaţiile marilor învăţaţi ai lumii antice, vestigiile şi
monumentele istorice atestă în judeţul Vâlcea primele urme ale existenţei umane încă din 
paleolitic, iar descoperirile de la Bugiuleşti (comuna Tetoiu) transformă judeţul Valcea într-unul
din locurile de la noi din ţară cu cele mai vechi urme de viaţă şi locuire umană- aproximativ 
2.000.000 ani. La Ocnele Mari, săpăturile arheologice efectuate în locul unde a
existat cetatea dacică Buridava, cetate menționată de istoricul grec Ptolemeu în scrisurile sale, au
scos la iveală bucăți de ceramică cu inscripțiile REB și BUR și o vază pe care scrie „Basileo
Thiamarcos Epoiei”. Acesta din urmă este numele unui rege local contemporan cu împăratul
roman Octavian Augustus.
Revoluția de la 1848 a descătușat toate energiile revoluționare ale poporului pentru
libertate socială și națională. La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi are loc sfințirea steagului
revoluționar și depunerea jurământului pe noua Constituție cu care prilej, pentru prima dată în
țară, se intonează imnul revoluționar „Deșteaptă-te române”, sub bagheta lui Anton Pann.
Generoasa natură a dat plaiurilor vâlcene „cu amândouă mâinile din toate frumusețile și
din toate comorile cu care-i înzestrată Țara Românească”2.

2
Alexandru Vlahuță –”România pitorească”
 Ținuturile mirifice, de basm și de legendă, cu un pitoresc fără seamăn cu care este
înzestrat județul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea în valoare a acestui
tezaur de neprețuit. Județul se bucură de o geografie variată, de la dealuri și munți la văi, ceea ce
il transformă intr-un microcosmos al țării.

1.4. Potențialul economic al regiunii și populația

Judeţul Vâlcea poate fi caracterizat ca aparţinând prin excelenţă zonei montane şi deal. În
raport cu relieful, natura depozitelor de solificare şi condiţiile climatice, învelişul de sol prezintă
o mare diversitate, de la brune acide, brune feriiluviale, litosoluri sau soluri humicosilicatice în
zona montană la brune luvice, brune eumezobazice şi argiloiluviale pseudorendzine, vertisoluri,
erodisoluri şi/sau regosoluri în dealurile subcarpatice şi piemontane.
Terenurile agricole se încadrează în 5 clase de pretabilitate la arabil, care evidenţiază atât
calitatea terenurilor cât şi măsurile de prevenire sau ameliorare necesare pentru creşterea
productivităţii acestora. Factorul restrictiv principal al producţiei agricole din teritoriu este panta
terenului asociată frecvent cu soluri slab la puternic erodate.
Populația
Conform rezultatelor preliminare ale recensamântului populației și al locuințelor din 18
martie 2002, județul Vâlcea are o populație de 419.635 locuitori, reprezentând 1,92% din
populația României, densitatea populației fiind de 71,7 locuitori/km².
Potrivit acestor date, numărul locuitorilor din județul Vâlcea este mai mic față de
recensamântul din anul 1992 (438.388 locuitori) cu 25.141 locuitori.