29 ianuarie 2013

http://asociatialibertatearomanilor.ro/memoriu-
catre-presedintele-colegiului-medicilor-din-
romania/

Memoriu către Președintele Colegiului Medicilor din

România,Domnul Profesor Doctor Vasile
Astărăstoae

Domnule Preşedinte,

Semnatarii acestui memoriu doresc să vă aducă la

cunoştinţă câteva aspecte care, considerăm noi, încalcă
principiile fundamentale de exercitare a profesiei de medic,
precum și legi și regulamente care organizează și
reglementează exercițiul profesiei, afectând prestigiul
acesteia, cu implicații etice și legale în ceea ce privește
relația medic-pacient.Considerăm că prin utilizarea SIUI și
a celorlalte componente ale Platformei Informatice de
Asigurări de Sănătate( PIAS: cardul de sănătate,prescripția
electronică, dosarul electronic de sănătate), profesia
medicală are din ce în ce mai multe îngrădiri de ordin tehnic
, aducându-se atingeri caracterului ei umanitar. Suntem
constrânși prin obligativitatea utilizării PIAS să
încălcăm drepturi ale pacientului garantate prin
lege, drepturi care pentru noi constituie
OBLIGAȚII.Prin utilizarea si aplicarea componentelor
PIAS nu va mai exista confidențialitate și nici secret
profesional (aspecte garantate atât prin legea 46/2003
privind drepturile pacientului cât și prin Codul nostru, de
deontologie medicală). Prin inscripționarea datelor
medicale pe cardul de sănătate și prin utilizarea SIUI ,
lărgim nejustificat accesul la informațiile personale ale
pacientului, medicii fiind în imposibilitatea de a mai
respecta secretul profesional.Toate persoanele care
vor avea acces la SIUI , vor avea acces și la datele medicale,
personale, ale oricărui pacient(toți medicii de familie, toți
medicii specialiști( alții decât medicii de familie),toți
farmaciștii și furnizorii de dispozitive medicale aflați în
relații contractuale cu Casa de Asigurări, personalul
autorizat din cadrul caselor de asigurări de sănătate și nu
numai…). Persoane total necunoscute pacientului în cauză îi
vor putea edita și/sau accesa datele personale, uneori fără
ca acesta să aibă cunoștință !

Medicul este obligat să păstreze secretul profesional

și să acționeze în acord cu dreptul legal al fiecărei
persoane la respectul vieții sale private din punct de
vedere al informațiilor referitoare la sănătatea sa.( Art.17.
Secretul profesional, CAPITOLUL III al Codului de
Deontologie Medicală – Secretul profesional și accesul la
datele referitoare la starea de sănătate)

Medicul este obligat să păstreze secretul

profesional, obligația fiind opozabilă inclusiv față
de membrii familiei persoanei respective. (Art.18,
alineatul 1, Întinderea obligației de păstrare a secretului
profesional, alineatul 1 al Codului de Deontologie Medicală)

Medicul este obligat să păstreze secretul profesional

și obligația persistă și după ce persoana respectivă a
încetat să-i fie pacient sau a decedat.(Art 18, alineatul
2 al Codului de Deontologie Medicală)
Medicul, la solicitarea persoanei în cauză, o va informa pe
aceasta sau pe persoana desemnată de aceasta, cu privire
la orice informație pe care o deține referitoare la starea de
sănătate a persoanei în cauză. (Art 19 al Codului de
Deontologie Medicală)

Iată cât de restrictive sunt obligațiile noastre în ceea ce

privește păstrarea secretului profesional!

Într-o totală opoziție cu prevederile PIAS, care extinde

relația medic curant- pacient la pacient – multipli medici
sau alt personal, nesolicitați de pacient strict în cadrul
actului medical! În plus, „actul normativ al Ministerului
Sănătății ”cu privire la cardul de sănătate(n.n.), spune
specialistul in legislație IT, domnul avocat Bogdan Manolea
“încalcă toate principiile colectării datelor cu
caracter personal.” Iată ce alte probleme obiective ridică
domnia sa, prin prisma asiguratului: ” Există o bază de date
centralizată cu datele de pe carduri? Cine are acces la date ?
La ce date ? Cui trebuie arătat cardul ? Cine poate citi datele
de pe card și cine de pe cip?(…) Care sunt măsurile de
securitate luate în acest sistem informatic ? Cine il
auditează ?”(articolul “Cardul nostru de sănătate cel de
toate zilele…” de Bogdan Manolea , preluat de pe blogul
juridic al lui Bogdan Manolea cu informatii referitoare la
legislatie, jurisprudență, articole și știri legate de domeniul
Dreptului Tehnologiei Informației din România și
străinătate,
http://legi-internet.ro/blogs/index.php/2010/11/15/card-
electronic-de-sanatate-romania-critica). Ne întrebăm, cu
speranța ca întrebarea să nu rămână doar retorică – la ce
ne expunem, noi medicii, și la ce îi expunem pe pacienții
noștri?
Am dori să atragem atenția și asupra altor aspecte legate de
utilizarea sistemelor informatice(așa cum specialiștii în
etica informaticii semnalează):

- transparența inacceptabilă a vieții private,

- riscuri de discriminare și abuz prin expunerea pacientului

la o posibilă “agresiune informatică (utilizarea neautorizată
a datelor de către angajaţii a căror sarcină este să
actualizeze fişierele cu informaţii;scurgerea accidentală de
informaţie, prin neglijenţa sau lipsa de atenţie a unor
angajaţi sau prin accesul unor intruşi;propagarea de erori
şi pagubele pricinuite de acestea- și aici vorbim de erori și
pagube umane (n.n.); folosirea intenţionată a datelor în
scopuri pe care unii oameni le consideră obiecţionabile)”

- vulnerabilitate, putând deveni „ victime ale urmărilor

defectării sistemelor. Anumite sisteme informatice, fie
publice sau private, cum sunt cele din domeniul (…)
sănătății oferă largi posibilităţi pentru un comportament
antisocial sau pentru acţiuni teroriste.” (citat din „Unele
probleme sociale,economice, juridice și etice ale utilizării
tehnologiei informațiilor și comunicațiilor”- de Prof. Dr. Ing.
Șt. Iancu, Secretar științific al Secției de Știință și Tehnologia
Informației a Academiei Române)

Cum putem noi garanta că pacienții noștri, ființe umane, nu

vor deveni victime ale erorilor, ale discriminărilor, ale
abuzurilor ? De când și de ce medicii au libertatea și
obligația de a încălca drepturile și libertățile pacientului? Ce
riscuri și ce respon-sabilități ne asumăm și în numele cui sau
a ce?
Având în vedere că “întreaga activitate profesională a
medicului este dedicată exclusiv apărării vieții, sănătății și
integrității fizice și psihice a ființei umane”( Art.1. Scopul și
rolul profesiei medicale. Codul de Deontologie Medicală) ,
considerăm că nu avem voie să ne transformăm pacienții
( în numele progresului și a intereselor economice) în ținte
ale agresiunii informatice și a cyberterorismului.

Prin această informatizare(aproape cu orice preț) ,

respectul față de demnitatea umană, „valoare fundamentală
a corpului profesional “(Codul Deontologic al medicilor)
devine nul, reperele umane fiind pierdute.Pacientul capătă o
transparență totală , în condițiile în care sistemul în sine
devine din ce în ce mai opac, prin îngrădirea accesului și
lipsa controlului asupra datelor personale.

În temeiul articolului 6 din Codul Deontologic al medicilor

care afirmă că “Medicul este dator să stăruie si să-și apere
independenţa sa profesională, fiind interzisă orice
determinare a actului medical ori a deciziei profesionale, de
raţiuni de rentabilitate economică sau de ordin
administrativ” considerăm că trebuie să vă semnalăm faptul
că independența, libertatea și decizia profesională, actul
medical în sine și finalizarea acestuia sunt condiționate de
informațiile oferite de un soft, în speță SIUI, iar dacă
informațiile furnizate de acest soft sunt eronate, atunci
pacientul nu poate beneficia de drepturile sale ca
asigurat(consultație gratuită, rețetă compensată sau
gratuită etc.) În prezent sistemul are numeroase erori în
baza de date, erori cu privire la calitatea de
asigurat(pacienți cu plata la zi a contribuției la Fondul de
Sănătate apar neasigurați, tinerii de 18 ani apar
neasigurați, persoane în viață apar înregistrate ca
decedate, nou-născuții sunt validați abia după luna a doua
de viață, etc) și chiar dacă aceste erori vor fi corectate, vor
exista permanent alte surse de erori și riscuri, așa cum
specialiștii în etica informaticii ne semnalează.Oricât de
bine va fi proiectat un soft, tot vor exista în practică situații
neprevăzute care vor determina programul să dea erori.
Oricât de securizat va fi sistemul, în cele din urmă totul va
depinde de calitatea morală a celor care au acces la bazele
de date și de vulnerabilitatea sistemelor informatice.
Obligativitatea introducerii și utilizării unui sistem
ce presupune erori și riscuri cu răsfrângere directă
asupra stării de sănătate a pacientului și asupra
integrității sale, ne face să fim cu atât mai
circumspecți, căci noi, medicii, vom fi cei care vom
fi direct responsabili, moral și civic.

Medicina este o profesie umanitară, iar exercitarea ei are la

bază ca principiu fundamental respectarea demnității ființei
umane.Niciodată o mașină sau un soft nu va avea cum să
înteleagă sau să aplice principii umanitare! Este
îngrijorător faptul că exercitarea profesiei de medic,
profesie umanitară, după cum am spus, devine din ce în ce
mai dependentă de utilizarea unui PC sau de o conexiune la
internet, aspecte care nu înbunătățesc nici serviciile
medicale și nici condiția pacienților într-o măsură atât de
mare încât să fie considerate absolut necesare desfășurării
actului medical. Noi nu ne opunem progresului, dar trebuie
să cântărim care aspecte sunt în favoarea omului și care ne
transformă mai mult în ființe dependente și vulnerabile. În
ceea ce privește PIAS nu putem decât să remarcăm
caracterul preponderent coercitiv și restrictiv, în totală
discrepanță cu necesitatea, utilitatea și eficiența declarată
oficial.

O altă situație pe care v-o semnalăm este aceea în care

pacienții asigurați, care nu vor să primească un card de
sănătate cu cip, din motive religioase și/sau civice(bazate pe
libertatea credinţelor religioase, pe libertatea gândirii şi a
opiniilor și pe libertatea conştiinţei,drepturi fundamentale,
constituționale, care nu pot fi îngrădite sub nicio formă,
precum şi pe dreptul la viaţă intimă şi privată), solicită
asistență medicală gratuită, drept care nu le poate fi
contestat atât timp cât întrunesc calitatea de asigurat
conform legii (Legea 95/2006 cu completările ulterioare,
art. 211 – calitatea de asigurat prevede două condiții:
domiciliul în România și plata contribuției la Fondul
Național de Asigurări de Sănătate). Care va fi procedura în
cazul acestei categorii de pacienți? Suntem obligați prin lege
să le acordăm asistență medicală gratuită. Faptul că ei
doresc să facă dovada calității de asigurat printr-o altă
modalitate decât aceasta care le încalcă conștiința (cardul
național de sănătate cu cip), nu ar trebui să constituie un
motiv de a le restricționa accesul la serviciile medicale
gratuite. Acest sistem informatizat și modalitatea de a
dovedi calitatea de asigurat printr-un card va împiedica
accesul acestor pacienți la actul medical gratuit, deși nu-și
vor pierde calitatea de asigurați.

În final , credem că ar trebui să atragem atenția și asupra

altui aspect – acuzația de fraudă adusă in corpore castei
medicale de către oficialităţile care au prezentat ca
principal argument în vederea introducerii cardului de
sănătate, reţetei şi dosarului electronic stoparea fraudei din
sistemul sanitar! Întreaga castă medicală şi farmaceutică a
fost și este acuzată, a priori, de a fi fraudat statul, deşi
prezumţia de nevinovăţie este reglementată alături de
drepturile şi libertăţile cetăţeneşti fundamentale. Este acesta
singurul mijloc prin care se poate stopa frauda declarată?
Este scuzabil și acceptabil prin această prismă, a stopării
fraudei, introducerea unui sistem care ne expune și ca
medici, dar și ca asigurați unor riscuri majore, etice sau
legale inacceptabile? Stopăm răul printr-un rău și mai
mare? Este aceasta o abordare corectă?

Semnalarea acestor aspecte precum și o atitudine

oficială din partea noastră, a medicilor, în ceea ce
privește riscurile și deficiențele acestui sistem
considerăm că ține de demnitatea noastră
profesională.

Vă rugăm să faceți ce demersuri considerați

necesare pentru a se reanaliza legea 95/ 2006, capitolul
cu privire la cardul național de sănătate și Hotărârea de
Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de
aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de
asigurări sociale de sănătate din titlul IX Cardul european şi
cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu
modificările şi completările ulterioare, precum și alte
prevederi legale cu privire la obligativitatea celorlalte
componente ale PIAS(prescripția electronică, dosarul
medical electronic și SIUI), astfel încât să se ofere
alternative legale(fără a conduce la discriminări de
orice tip) atât pentru medicii care consideră că nu
pot folosi sistemul pe criterii de conștiință , cât și
pentru pacienții asigurați ,care au dreptul legal de
a beneficia de servicii medicale gratuite și care din
motivele mai sus enumerate nu vor accepta cardul
național și nici includerea lor în sistemul medical
electronic.

La acest memoriu au subscris 84 de medici din diferite părți

ale țării, o parte dintre ei fiind membri ai Asociației Pentru
Libertatea Românilor

Memoriu către Președintele Colegiului Medicilor din

România, Domnul Profesor Doctor Vasile Astărăstoae