Ilovepdf Merged

Ambalaje si design in
industria alimentara
conf.dr.ing. Paul Stănescu
Tel: 021.402.2710
e-mail: paul_stanescu@yahoo.com
Evaluare
- Laborator – 25 p – test grila
- Proiect – 25 p – prezentare sapt. 13/14
- 20 p referatul propriu zis redactat MsWord sau similar
(sa nu lipseasca bibliografia)
- 5 p prezentarea (MSPowerPoint)
- Examen – 50 p – subiecte sau test grila
1
Curs 1
- Definiţie
- Rol
- Clasificare
Ambalaj = totalitatea elementelor destinate protecţiei

unui produs / lot de produse, în scopul menţinerii
calităţii şi integrităţii pe timpul manipulării,
transportului, depozitării, desfacerii şi consumului şi
pentru înlesnirea acestor operaţiuni.
Rolul ambalajelor
1. Protecţie fizico-chimică (rolul initial):
- protecţie împotriva agenţilor atmosferici: umiditate, praf,

radiaţii
- protecţie mecanică: împotriva şocurilor
- facilitarea distribuţiei şi depozitării unei anumite cantităţi

de produs prin unitizare şi containerizare
- prezervarea calităţii: inhibarea/stoparea schimbărilor

chimice şi biologice în timpul transportului,
manipulării şi depozitării
2
Rolul ambalajelor
2. Funcţii comerciale şi de marketing, de prezentare

a produsului şi intensificare a vânzării:
- semnalizare (la locul de vânzare): atragerea atenţiei

clientelei - constituind un veritabil suport media
- informarea consumatorului privind menţiunile legale
- facilitarea identificării produsului, precum şi

diferenţierea uşoară a produsului (tipului de produs)
pe care îl conţine faţă de produsele concurente.
Rolul ambalajelor
2. Funcţii comerciale şi de marketing

atragerea atenţiei clientelei
http://www.toxel.com/inspiration/2009/03/29/ http://www.thedieline.com/blog/2012/3/27/student-spotlight-juicy-juice.html
3
Rolul ambalajelor
2. Funcţii comerciale şi de marketing
atragerea atenţiei clientelei
http://www.gloriousmind.com/great-product-packaging-designs/
Rolul ambalajelor
3. Alte roluri / avantaje ale ambalajelor actuale:
- evidenţierea desigilării
- Securitate:
- anti – contrafacere
4
Rolul ambalajelor
- sistem de deschidere şi reînchidere

- Comoditate:
- facilitare transport/distribuţie.
Rolul ambalajelor

- verificarea regimului
- Siguranta alimentara de temperatura
Ambalaje Inteligente - verificarea perioadei
de validitate
10
5
Clasificarea ambalajelor
1. În funcţie de rolul ambalajului (a se vedea capitolul Rolul

ambalajelor):
- reprezintă modalitatea de transport/livrare a produsului

- protecţie fizico-chimică a produsului
- comercial – marketing
- în unele cazuri un singur ambalaj îndeplineste toate aceste roluri
- alteori sunt ambalaje individuale cu roluri diferite
11
2. După specificul produsului ambalat:
- ambalaje pentru produse alimentare (!!!)

– contact direct cu alimentele
– restricţii/condiţii privind “calitatea” materialului
(polimerului) utilizat pentru ambalaj
– restrictii privind aditivii utilizati la prelucrare
- ambalaje pentru produse nealimentare
12
6
3. În funcţie de numărul de utilizări :
- ambalaje de unică folosinţă
(de cele mai multe ori reciclabile)
- ambalaje reutilizabile: acelaşi ambalaj poate fi refolosit fără
nicio modificare:
- în acelaşi scop cu ambalajul iniţial
- în alte scopuri: pot fi folosite o perioadă îndelungată
ca accesoriu menajer
http://www.ecoromambalaje.ro/
13
4. În funcţie de sistemul de circulaţie:
- sistem de restituire a ambalajelor: valabil în general pentru

ambalaje reutilizabile în acelaşi scop cu destinaţia iniţială ()
(se practică prin sistemul “garanţie ambalaj” sau “ambalaj la

schimb”)
“garanţia” în circuitul BHR pentru ambalajele de bere este de circa
0,14-0,15 € pentru o sticlă, şi de 55-60 € pentru un butoi metalic.
- sistem de vânzare – cumpărare a ambalajelor: în general,

pentru ambalaje de unică folosinţă (chiar şi cele reciclabile)
14
7
5. După numărul de produse ambalate în unitatea de ambalaj :
- ambalaje individuale: ambalarea unui singur produs solid
- ambalaje colective: mai multe produse solide

- în aceeaşi categorie intră şi ambalajele celulare
- ambalare porţionată (în general, cantitativ): pentru fluide,

produse pulverulente
15
6. După apropierea de produs:
- ambalaje primare: intră în contact direct cu produsul ()
- ambalaj secundar (supraambalaj):

- anvelopează (îmbracă) un lot de produse ambalate primar,
fixandu-le rigid (bax)
- ambalaj suplimentar destinat prezentării produsului la locul de
vânzare
- ambalaj terţiar, etc: de obicei doar cu scop de a facilita

transportul/depozitarea, fără scop de marketing
16
8
6. După apropierea de produs:
17
7. După materialul din care este confecţionat ambalajul:
- ambalaje din hârtie şi carton

- ambalaje din sticlă
- ambalaje din metal
- ambalaje din materiale plastice
- ambalaje din lemn, înlocuitori din lemn şi împletituri
- ambalaje din materiale textile
- ambalaje mixte:
hartie/polimer; hartie/metal/polimer; textil/polimer
18
9
Alegerea materialului folosit pentru ambalaje depinde de :
- caracteristicile produsului ce urmează a fi ambalat;

- domeniul de utilizare a ambalajului;
- mărimea (intensitatea) factorilor care pot acţiona asupra
produsului pe timpul manipulării, transportului şi al depozitării;
- nivelul de protectie ce se doreste a fi asigurat;
- nivelul de dezvoltare şi puterea economică a consumatorilor/

grupului tinta caruia ii este destinat produsul
19
20
10
21
De ce este necesara reciclarea deseurilor polimerice ?
22
11
De ce este necesara reciclarea deseurilor polimerice ?
https://www.europeandatajournalism.eu/eng/News/Data-
news/Plastic-packaging-Europe-faces-a-waste-problem
23
https://www.europeandatajournalism.eu/eng/News/Data-
news/Plastic-packaging-Europe-faces-a-waste-problem
24
12
Curs 2
- Ambalaje din sticlă
- Ambalaje din hârtie / carton
- Ambalaje metalice
- Ambalaje din lemn
Sticla
- amestec de dioxid de siliciu şi oxizi ai diferitelor metale
- material necristalizat (amorf)
- rezistenţă mecanică şi duritate mare, coeficient de dilatare mic
- la temperaturi înalte se comportă ca lichidele subrăcite cu

vâscozitate mare
- nu are punct de topire definit → prin încălzire se înmoaie treptat →

permite prelucrarea prin suflare, presare, turnare, laminare.
Obţinere → topirea în cuptoare speciale a unui amestec format din

nisip de cuarţ, CaCO3, Na2CO3 (K2CO3) şi materiale auxiliare.
1
Sticla
Proprietăţile fizice ale sticlelor sunt determinate de compoziţia lor.
- Sticla de sodiu (obişnuită) ~ 6SiO2·CaO·Na2O → geamuri, ambalaje
- Sticla de potasiu ~ 6SiO2·CaO·K2O – termorezistentă → vase de
laborator
- Conţinut mic de Al2O3, B2O3 – sticlă termorezistentă, dilatare mică,
rezistenţă chimică → vase de laborator (Jena, Pirex)
- Sticla de plumb ~ 6SiO2·PbO·K2O – densitate mai mare, indice de refracţie mai ridicat →
Cristal
- Sticlă de Pb (> cristal) sau conţinut mic de TiO2, CdO, La2O3, Bi2O3 – sticla flint – indici de
refracţie mari, dispersii mici
- Conţinut mic de BaO, P2O5, Al2O3, NaF, KF, La2O3 – sticla crown – indici de refracţie mici şi
dispersii mici
- Oxizii de Fe, Co, Cr, Cu etc introduşi în topitură → sticlă colorată
Sticla
Avantaje ce conduc la utilizarea sticlei în domeniul ambalajelor
- inertă chimic faţă de componenţii produselor ambalate
- impermeabila la: gaze, vapori, lichide, grăsimi, arome
- nu are miros, nu transmite şi nu modifică gustul produselor
- este transparentă → controlul vizual al produselor ambalate
- poate fi colorată şi etichetată → protecţie suplimentară a produselor

alimentare împotriva radiaţiilor UV - VIS
- prezintă rezistenţă mecanică bună (mai puţin la şoc)
- poate fi prelucrată în forme variate
2
Sticla
Avantaje ce conduc la utilizarea sticlei în domeniul ambalajelor
- conferă proprietăţi igienico-sanitare (fierbere, sterilizare chimică)
- diferite sortimente → permit rezistenţă chimică, termică mărită
- poate fi reciclată (teoretic, la infinit, fara pierderi de calitate)
Dezavantaje:
- fragilă şi casantă
- necesită un sistem de închidere separat
- dificultăţi în utilizare datorate greutăţii şi fragilităţii
Sticla
3
Sticla
Reciclare
1 tonă sticlă reciclată înseamnă economie de:

- 1,2 t nisip, calcar şi sodă
- 24 kg alte substanţe chimice
- energie electrică - aproximativ 25%.
Fiecare 10% de sticlã reciclatã înseamnã:

•10% scãderea SO2
•6% scãderea oxizi de azot (NOx)
•17% reducerea CO2
•2.5% reducerea consumului de electricitate /gaze naturale
•6°C reducerea temperaturii în cuptor
•9.5% reducerea de materii prime
http://www.gpi.org/learn-about-glass/
Sticla
Reciclare
http://www.recyclingportal.eu/artikel/23433.shtml http://feve.org/glass-recycling-hits-73-eu/
4
Hârtia
Avantaje
- material uşor
- bună flexibilitate, nu este casantă
- poate fi îndoită şi lipită
- poate fi rezistentă la grăsimi
- absorb lichidele şi vaporii
- poate fi ruptă/sfâşiată cu uşurinţă
- excelent substrat pentru tipărire
Hârtia
Dezavantaje
- slabe proprietăţi de barieră (fără acoperire sau laminare)
- slabe proprietăţi mecanice (mai ales dupã umezire)
Tipuri de hârtie utilizată în domeniul ambalajelor:
- hârtie netratată pentru ambalaje inferioare nerezistente
- hârtie tratată chimic pentru ambalaje (hârtie cerată, lăcuită)
- hârtie acoperită cu aluminiu, celofan, polietilenă
- hârtie cu conţinut de fibre sintetice
10
5
Hârtia
Procedee utilizate în scopul îmbunătăţirii unor proprietăţi:
- adaos de agenţi chimici în pasta fibroasă sau în maşina de
prelucrat (răşini, ceruri, coloranţi, sub formă de soluţii sau
dispersii) → rezistenţă la apă sau grăsimi
- adaos de straturi pigmentare → îmbunătăţirea capacităţii de
tipărire
- tratare specială prin impregnare, laminare, stropire sau
cretare cu materiale plastice, parafină
11
Hârtia
12
6
Cartonul
Tipuri de carton utilizate pentru ambalaje:
- carton duplex (obişnuit) → pentru ambalaje imprimate prin offset
- carton triplex → ambalaje de transport → prezinta rezistenţă
mare la plesnire
- carton ondulat → cu rezistenţă mecanică şi elasticitate bună →
protecţie mecanică → transport
- carton stratificat cu ceară, LDPE sau compuşi de adaos în
compoziţie → creşterea proprietăţilor de barieră
13
Cartonul
Ambalaje din carton:
https://nsmithbox.co.uk/carton-and-solid-board-boxes/
www.abelan.com
14
7
Cartonul
Cartonul ondulat este obţinut din trei semifabricate:
- hârtia strat ondulat (hârtia miez) - O
- hârtia strat neted (hârtia capac) - N
- strat adeziv (clei de amidon) - A
Tipuri de carton ondulat (după numărul de straturi de hârtie) :
-tip II -tip III -tip V -tip VII

O/N N/O/N N/O/N/O/N N/O/N/O/N/O/N
15
Cartonul
Carton ondulat:
https://labtiger.wordpress.com/2017/01/25/how-to-calculate-bs-bf-and-bi-of-papers/
https://www.jossiprinting.com/paper-boxes/corrugated-boxes.html
16
8
Cartonul
Avantajele ambalajelor din carton ondulat:
- bună protecţie mecanică a produselor
- greutate redusă
- protecţie la variaţiile de temperatură
- preţ de producţie mult inferior altor categorii de ambalaje
- se transportă pliate
- se pretează transportului paletizat
- se pot refolosi de mai multe ori
- se recuperează integral, ele fiind biodegradabile

- au un aspect plăcut şi pot fi imprimate personalizat
17
Cartonul
Reciclarea deşeurilor de ambalaje din hârtie şi carton
Deşeurile de maculatură → materie primă secundară :
- conservarea pădurilor: 1 t de maculatură reciclată salvează

5 mc lemn de pădure = 10 copaci
- consumuri energetice de 2-3 ori mai reduse la prelucrarea

maculaturii decât în cazul folosirii fibrelor celulozice
- apele reziduale → încărcare de 3-4 ori mai mică în poluanţi
- hârtia şi cartonul se reciclează de aproximativ 10 ori.
18
9
Hartie / Carton
Reciclarea deşeurilor de ambalaje din hârtie şi carton
http://www.paperforrecycling.eu/ European Paper Recycling Council - MONITORING REPORT 2020
19
Ambalaje metalice
Avantaje
- materiale rigide, cu densitate mare (oţel) sau mică (aluminiu)
- bună rezistenţă mecanică
- proprietăţi de barieră foarte bune pentru lumină, lichide, gaze şi

arome
Dezavantaje
- necesită sistem de închidere separat
- pot reacţiona cu produsul rezultând “corodarea" metalului
20
10
Ambalaje metalice
Coroziune = distrugere parţială sau totală a materialelor metalice în
urma unor reacţii chimice sau electrochimice.
Coroziunea chimică
- distrugerea metalelor şi aliajelor prin reacţii heterogene la suprafaţă
- reacţie cu un gaz coroziv (O2) sau neelectroliţi (H2O)
- rezultatul coroziunii: oxizi → pelicule pe suprafaţa metalului

- peliculele pot reduce viteza de înaintare a procesului de coroziune
Coroziunea electrochimică - proces anodic/catodic → între

suprafaţa metalică şi mediul de electrolit (produsul alimentar).
21
Ambalaje metalice
Factori ce influenţează coroziunea:
- natura metalului şi proprietăţile peliculei de oxid ce se formează
- Cr, Ni, Mo conferă oţelurilor speciale rezistenţă la oxidare
- puritatea metalului
- starea suprafeţei şi structura metalului: rugozitatea, sudarea şi

tratamentele termice favorizează coroziunea
- temperatura
- agresivitatea mediului.
22
11
Ambalaje metalice
Aluminiul
- în medii acide → se transforma in Al3+ + H2
- în soluţii alcaline → se transforma in ion aluminat AlO2-
- în contact cu aerul → peliculă de Al2O3 cu grosimea de
0,01-0,03 μm
- pelicula se dizolvă în soluţii puternic acide şi puternic bazice →
coroziune intensă a Al în aceste medii.
- în mediile neutre şi în apă stratul de oxid este stabil
23
Ambalaje metalice
Foliile din aluminiu:
- grosime de aproximativ 20 μm → dar este posibilă obţinerea unor
folii cu grosimi de 4-6 μm.
- pentru produsele zaharoase se utilizează folii de aluminiu cu grosimi
de 7-12 μm.
- sunt utilizate mai ales pentru produsele alimentare sensibile la
acţiunea luminii după o prealabilă caşurare a lor pe materiale plastice
- foi de aprox. 0,35 mm → diverse caserole, tãvite
24
12
Ambalaje metalice
Avantajele foliei de aluminiu
- impermeabile la grăsimi şi substanţe de aromă
- se pot prelucra pe maşinile de ambalat
- oferă condiţii bune de tipărire
- suprafaţă strălucitoare - reflectă razele solare
- stabilitate la temperaturi scăzute (depozitare alimente) şi ridicate
(prelucrare alimente)
- mare flexibilitate.
Dezavantaje:
- incapacitate de termosudabilitate
- rezistenţă redusă la rupere/sfâşiere (→ depunere strat polimeric).
25
Ambalaje metalice
Tabla cositorită (Staniu)
- elasticitate mai mare decât al altor metale
- maleabilitate ridicată → acoperire cu strat Sn de grosime ~ 2-3 μm
- pe suprafaţa staniului se formează un strat protector de oxid →

rezistent în medii apoase → rezistenţa la coroziune
- cost ridicat → nu permite folosirea sa singulară, ci mai ales prin
suprapunerea pe tablă de oţel în strat subţire.
!!! Staniul (coroziune incipientă) trece în cantităţi mici în produsele
ambalate !!!
- in majoritatea cazurilor: acoperire/lacuire interioara cu polimer

26
13
Ambalaje metalice
http://www.infopack.ro/tag/ambalaje-metalice/
27
Ambalaje metalice
28
14
Ambalaje metalice
Problema: coroziune
https://www.mumsnet.com/Talk/am_i_being_unreasonable
https://www.ecomagazin.ro/ https://www.inspection.gc.ca/preventive-controls/metal-can-
https://theboatgalley.com/rust/ defects/eng/1510763304486/1510763304952?wbdisable=true
29
Ambalaje metalice
Inchidere / capac
- Din 2 piese (recomandat cand inaltimea nu este mare):
- un corp (ambutisat), lateral+parte inferioara dintr-o bucata
- capac superior (eventual cu sistem de deschidere integrat)
- Din 3 piese (de obicei cand inaltimea mai mare ca diametrul):

- un corp cilindric imbinat vertical
- capac inferior
- capac superior (eventual cu sistem de deschidere integrat)
https://www.webstaurantstore.com/guide/675/types-of-food-cans-and-food-can-sizes-guide.html
30
15
Ambalaje metalice
Inchidere / capac
https://www.crowncork.com/food-cans
31
Ambalaje metalice
Tuburi deformabile
Evacuarea conţinutului se face prin creșterea presiunii interioare odată cu
deformarea manuală a ambalajului.
Pentru produse cu oarecare viscozitate, care nu curg ușor, sau de tip pastă.
Ex: muștar, maioneză, ketch-up, pasta de pește, pateu.
Capacitate: uzual 50 – 200 mL
32
16
Ambalaje metalice
Prin reciclarea aluminiului
- diminuarea poluării mediului la exploatarea bauxitei
- reducerea emisiilor cu efect de seră până la 5 % din valoarea iniţială
- consum mai mic de energie primară (cu până la 95 %)
- economisirea a 2,26 t de bauxită la 1 t deşeu reciclat.
Reciclarea unei tone de oţel

- economisirea a 1,42 t minereu de fier şi 0,57 t cocs
- diminuarea cu 70-85 % a consumului de energie
- reducerea importantă a emisiilor de CO2 în atmosferă (aprox. 50%)
(Ecorom Ambalaje)
33
Ambalaje din lemn

Avantaje:
- material uşor
- rezistenţă mecanică bună
- resursă regenerabilă
- biodegradabile
- material ieftin
Lădiţe din lemn (pentru legume şi fructe):
- foioase moi (plop, salcie, anin) → se deformează uşor →

considerate de unică folosinţă (cca. 80 %).
- foioase tari (fag, carpen, stejar) se pot reutiliza de 2-3 ori.
34
17
Ambalaje din lemn
35
Ambalaje din lemn

Ambalaje de transport de tip paleţi şi europaleţi
- utilizaţi în transportul, manipularea şi depozitarea mărfurilor
- în general sunt reutilizabili de 5 - 10 ori
- nr. de rotaţii depinde de condiţiile de depozitare după folosinţă
Reutilizarea paleţilor → măsuri speciale fitosanitare → tratamente de

antiseptizare specifice → prevenirea şi combaterea importului şi
exportului de agenţi biologici (ex. insecte din fondul forestier):
- tratamente chimice (cu produse nelavabile, prin impregnare cu

produse pe bază de Cu-Cr-As (CCA), Cu-Cr-B (CCB))
- tratamente fizice (termice, iradieri cu MU, IR, UV, γ, etc.)
36
18
Ambalaje din lemn
Valorificarea deşeurilor de ambalaje din lemn
- combustibil
- material - diferenţă de calitate faţă de „lemnul proaspăt”.
Material sitat + adăugare adeziv → mularea în matriţe:
- plăci din aşchii din lemn (PAL) – aschii de 2-4 mm
- plăci din fibră (MDF – Medium Density Fiberboard)
Avantajele acestora:
- economia de masă lemnoasă
- productivitatea mai mare
- obtinere de plãci de mari dimensiuni
- rezistenţe mecanice şi la factori externi (umiditate) mai bune
37
Ambalaje din lemn

Valorificarea deşeurilor de ambalaje din lemn
Realizarea de supercomposturi – aplicatii agricole

- mărunţirea materialului (minim 80% material cu granulaţie <3 mm).
- adãugare de
-materiale auxiliare - nutrienţi (uree, superfosfat, sulfat de magneziu)
-activatori (biopreparate, sulfat de magneziu tehnic, borhot).
Rolul acestora:
- asigură elementele principale pentru
hrana plantelor (N, P, K, Ca)
- îmbunătăţeşte structura solului cu
toate urmările favorabile privind
dinamica apei, aerului şi
substanţelor hrănitoare din sol
38
19
Curs 3-4
Polimeri pentru ambalaje:
Polimeri termoplastici nebiodegradabili
Clasificare polimeri in funcţie de comportarea termică:
a) termoplastici - polimeri solizi la temperatura ambiantã (în domeniul de

utilizare), care pot fi topiţi prin încãlzire şi resolidificaţi prin rãcire, fără a
fi în pericol de reticulare.
Aceste cicluri topire/solidificare pot fi repetate (teoretic) la infinit.
Acesti polimeri pot fi reciclati.
PE, PP, PVC, PS, PET, PA, PC
b) termoreactivi (răşini polimerice) - polimeri ce reticulează la cald

sau în prezenţa unui agent de reticulare, transformându-se într-un
material insolubil şi infuzibil (cu o structura 3D)
Nu pot fi reciclati.
răşini poliesterice nesaturate, epoxidice, vinil esterice

2
1
Polimeri pentru ambalaje
Avantajele utilizării polimerilor pentru ambalaje:
- domeniu larg de proprietăţi de barieră pentru gaze şi vapori: de

la slabe la foarte bune
- domeniu larg de proprietăţi fizico-mecanice
- de obicei au o rigiditate scăzută, sunt flexibile şi în unele cazuri

pot fi îndoite
- proprietăţi optice variate: de la foarte bune la slabe, de la

transparent la mat, pot fi colorate
Avantajele utilizării polimerilor pentru ambalaje:
- pot fi utilizate într-un domeniu larg de temperaturi (ridicate sau

scăzute), in funcţie de materialul ales.
- pot fi reciclate usor de obicei, cu consumuri specifice reduse
- slabe conducătoare de căldură
- rezistenţă chimică ridicată
- preţ de producţie mic
2
Dezvantajele utilizării polimerilor pentru ambalaje:
- se încarcă cu electricitate statică
- sunt inflamabile (provenind din produse petroliere)
- suferă procesul de îmbătrânire - proprietăţile fizico-mecanice scad
- instabilitate dimensională datorată umidităţii, temperaturii
- nu sunt biodegradabili (polimerii uzuali)
Polietilena (PE)
n CH2 CH2 (CH2 CH2)n
3
Polietilena (PE)
Proprietăţile polietilenei
- proprietăţile PE depind de gradul de cristalinitate

→ variază între 40% (LDPE) şi 92% (HDPE)
- Solubilitate: polimer puţin solubil. La temp. camerei - insolubilă.

La T.ridicate se dizolvă în solvenţi nepolari: xilen, decalina, tetralina
- Rezistenţă chimică. La T<40°C - rezistenţă bună la solvenţi, acizi şi

baze. La T>40°C este atacată rapid de acizi oxidanţi (HNO3, H2SO4).
- Proprietăţi mecanice - medii - mai bune pentru HDPE decât LDPE.
- Temperatura de topire: TtHDPE = 120-125°C. TtLDPE = 105-110°C.
Polietilena (PE)
Proprietăţile polietilenei
- Permeabilitatea la gaze/vapori. Caracter nepolar → permeabilitate scăzută
pentru vaporii substanţelor polare (ex. vapori de apă); permeabilitate mai
ridicată pentru O2 şi CO2 (fata de alte tipuri de polimeri).
- Îmbătrânirea PE - sub acţiunea concomitentă a luminii şi O2 (factori
atmosferici) polietilena se degradează → scad proprietatile mecanice.
- Termosudabila
- preţ scăzut
- claritate rezonabilă a filmului
- nu este toxică, nu are miros, nu modifica gustul/mirosul prod. ambalate
4
Polietilena (PE)
Utilizările polietilenei in domeniul alimentar
HDPE - sticle pentru lapte, butelii pentru lichide alimentare, cutii

pentru margarină, pungi pentru deşeuri menajere
LDPE - containere, folii pentru ambalaje, placări rezistente chimic
MDPE - saci, folii contractibile, filme pentru ambalaje
LLDPE - rezistenţă la tracţiune superioară LDPE - filme foarte

subţiri pentru ambalaje, pungi pentru gheaţă şi alimente
congelate
PE expandata – straturi de protectie mecanica / biologica

9
Polietilena (PE)
Utilizările polietilenei
10
5
Polipropilena (PP)
n CH2 CH (CH2 CH)n
CH3 CH3
Proprietăţile polipropilenei:
- insolubila la rece în orice solvent, dar la temperaturi de peste 80°C devine
solubilă în ciclohexan şi solventi aromatici
- bune proprietăţi de barieră la umiditate → se îmbunătăţesc prin orientarea

polimerului; barieră la gaze mai bună ca PE
- densitatea mai mică (0,90 g/cm3)
- temperatura de topire mult mai ridicată decat PE (165°C)
- proprietăţi mecanice mai bune decat PE (rezistenţă mai mică la sfâşiere)
11
Polipropilena (PP)
Dezavantajele PP:
- mult mai sensibilă la oxidare (îmbătrânire) decât PE, datorită
prezenţei grupei metil
- la temperaturi scăzute (congelare) poate deveni casantă
- greu termosudabilă
- buna rezistenta la flexionari repetate (pentru capace)

Utilizări
- filme şi folii simple sau complexe sub formă de
homopolimer sau copolimer cu etena.
- cutii, caserole
- tuburi flexibile
- sacoşe, saci împletiţi din fire de PP
12
6
Polipropilena (PP)
Utilizări
13
Polistirenul (PS)
n CH2 CH CH2 CH
n
Proprietăţile polistirenului
Solubilitate - solubil în majoritatea solvenţilor organici:
hidrocarburi aromatice, derivaţi halogenaţi, esteri, cetone.
- insolubil în alcooli şi hidrocarburi alifatice
Rezistenţa chimică: - rezistent la baze şi acizi diluaţi.

- atacat puternic de acizii conc.: H2SO4, HNO3, ac. clorsulfonic.
- îmbătrânire mai lentă decât în cazul polietilenei
14
7
Polistirenul (PS)
Proprietăţile polistirenului
Proprietăţi mecanice: - rezistenţă mare la tracţiune şi compresiune.
- rezistenţă la şoc foarte slabă → obiectele din PS sunt casante.
Termostabilitate - slabă (comparativ cu alţi polimeri) - peste 70 -

75°C polimerul începe să-şi piardă proprietăţile mecanice bune
Polistiren de uz general: rezistenţă scăzută la şoc şi termostabilitate

scăzută → ambalaje pentru uleiuri vegetale, sucuri de fructe, soluţii
acide sau alcaline.
15
Polistirenul (PS)
Polistiren antişoc: compoundare cu cauciuc polibutadienic sau prin

grefarea stirenului pe cauciuc butadien-stirenic sau polibutadienic
→ recipiente pentru brânză, creme, iaurt, dulceaţă, prin formare sub
vacuum; recipiente multistrat obţinute prin suflare-matriţare
Polistiren cu termostabilitate ridicată: copolimerizarea stirenului cu

acrilonitril (SAN) → containere pentru alimente
16
8
Polistirenul (PS)
17
Polistirenul expandat (EPS)

Utilizarea sa restrictionata (si) in Romania din 2021 din considerente de mediu.
Obţinut din polistirenul gazeificat folosind agenti de expandare:
- hidrocarburi volatile (pentan, butan)
- agenţi solizi (azodicarbonamida, azoizobutironitrilul,
carbonat de amoniu)
Proprietăţile PS expandat
- foarte usor - densitatea materialului 0,015 - 0,3 g/cm3 - proprietăţile mecanice mai
slabe decât ale PS compact (depind de densitate)

- bun izolator termic: conductibilitatea termică scade de la
0,12 (PS compact) la 0,03 kcal/m·h·°C
Utilizări: Cutii, caserole, pahare, straturi de protecţie cu rol de:

- protecţie la şoc / - izolare termică
18
9
Polistiren expandat (EPS)
19
Polietilentereftalat (PET)
O CH2 CH2 OOC CO
Proprietăţile PET:
- bună rezistenţă chimică
- permeabilitate scăzută pentru gaze
- bună stabilitate la agenţi atmosferici
- claritate şi luciu, bună stabilitate a culorii

- bună stabilitate dimensională
- bună procesabilitate
- bună reciclabilitate
Utilizare: folii multistrat şi flacoane ptr produse alimentare
20
10
Polietilentereftalat (PET)
21
Policlorura de viniliden (PVDC)

Cl Cl
n CH2 C CH2 C
n
Cl Cl
Proprietăţi:
- material plastic transparent
- permeabilitatea extrem de scăzută pentru gaze şi arome
- Ttopire (200°C) este foarte apropiată de Tdescompunere.
Utilizări - filme barieră în structurile multistrat (ex poliolefine,

poliamide, PET) – indicate pentru ambalarea produselor alimentare
cu conţinut ridicat de grăsimi şi arome: fructe uscate, peşte afumat,
ceai, cafea, mirodenii.
22
11
Policlorura de viniliden (PVDC)
Copolimeri ai PVDC:
- cu clorura de vinil (“Saran”) → straturi barieră în foliile

multistrat obţinute prin turnare sau suflare
- cu acrilat de metil sau metilmetacrilat → latexuri de acoperire

pentru hârtie, containere rigide, foi din plastic şi celofan
- cu acrilonitrilul, metacrilonitrilul şi metilmetacrilatul → straturi

barieră semirigide în containere termoformate
23
Policarbonat (PC)
CH3
C O C O
CH3 O n
Proprietăţi
- proprietăţi mecanice foarte bune, inclusiv rezistenţă la impact
- temp. de tranziţie sticloasă = 150°C, după care se înmoaie treptat până la
temp. de curgere (300°C)
Utilizări ca ambalaj: biberoane, sticle reutilizabile pentru activitati sportive
Problemă: - eliminarea de bisfenol A (descompunere) → efect nociv asupra

organismului – efect estrogen, obezitate
- în multe ţări UE – interzis contactul cu alimentele (ex. biberoane) 2008-2009
http://www.petresin.org/
24
12
Poliacetat de vinil (PAcV)
n CH2 CH CH2 CH
n
OCOCH3 OCOCH3
- se obţine prin procedeele soluţie (metanol sau etanol) sau emulsie.
- prezintă fenomenul de curgere la rece → nu se pot obţine obiecte finite
Utilizări
- PAcV emulsie → înlocuieşte cauciucul → inelul de cauciuc al cutiilor

metalice de conserve sau al capacelor metalice pentru recipienţi
din sticlă.
- PAcV soluţie → lac pentru acoperirea hârtiei, cartonului şi

recipientelor metalice.
25
Alcool polivinilic (APV)

!!! se obţine printr-o reacţie polimer-analoagă, alcooliza PVAc
CH3OH
CH2 CH CH2 CH + n CH3COCH3
n NaOH n
OCOCH3 OH
Proprietăţile APV depind de:

► caracteristicile precursorului (PVAc):
- masa moleculară
- gradul de ramificare
► parametrii procesului de alcooliză:
- gradul de alcooliză
- distribuţia unităţilor acetat reziduale în catena polimeră
♦ statistic – cataliză acidă
♦ blocuri – cataliză bazică
26
13
Alcool polivinilic – proprietăţi
- solubil în apă: solubilitatea depinde de gradul de alcooliză (GA).
•GA > 95% se gonflează în apă rece şi se dizolvă la 90-100°C
•GA = 90-95% se dizolvă la 65-100°C
•GA = 85-90% se dizolvă la temperatura camerei şi încălzire
•GA = 70-80% se dizolvă la 20°C
- peliculele de APV - excelente proprietăţi de barieră la oxigen şi

substanţe toxice (cresc cu GA)
- rezistenta la uleiuri, grasimi si solventi
- grupărilor OH polare în fiecare US → număr mare de legături de
hidrogen intercatenare:
- Ttop (180-200) ≈ Tdesc (220)→ nu poate fi prelucrat din topitură
direct, necesita aditivare (de exemplu glicerol)
- rezistenţă ridicată la tracţiune
27
Alcool polivinilic – utilizări

► ambalaje alimentare
- strat barieră de CO2 în buteliile PET, în filme multistrat
- filme cu proprietati de bariera foarte bune
► aplicaţii speciale datorate solubilităţii în apă
- în medicină: saci pentru articole contaminate ce merg la

sterilizare sau spălare
- în agricultură: încapsulări de pesticide ce se introduc în
tancurile de stropire
- în menaj: încapsulări de detergenti ce se introduc direct
dozati în masina de spalat
28
14
Poliamide (Nylon)
NH (CH2)x C NH (CH2)x NH C (CH2)y C
n n
O O O
- temperatură ridicată de topire - termoformabilă

- nu este termosudabilă
- rezistenţe mecanice ridicate (datorită legăturilor de H)
- flexibilitate
- bune proprietăţi de barieră la O2, arome
- bună rezistenţă chimică la acizi şi baze Utilizări
- transparenţă ridicată - sacose, saci
- flacoane alimentare
- bună printabilitate
- folii, filme flexibile, multistrat
- plăci multistrat ptr termoformare
29
Poliamide (Nylon)
Utilizari
http://www.goldenfood-jo.com/user_site/site/View_Article.aspx?type=2&ID=1644
30
15
Celofanul
celuloză
Procedeu de obtinere puternic poluant:
- celuloza este dizolvată într-o solutie alcalină cu sulfură de carbon
xantogenat de celuloză (viscoză)
- extrudare printr-o filieră cu fantă lată într-o baie de precipitare ce

conţine acid sulfuric diluat şi sulfit de sodiu → reconversia viscozei în
celuloză.
31
Celofanul
Tratamente ulterioare:
- desulfurarea peliculei → transparentă → cu soluţie de hidroxid de
sodiu (2-2,5 g/L) la 80-90°C / spălare cu apă la 50-60°C.
- albirea peliculei → cu soluţie de hipoclorit de sodiu (2,5-3,5 g/L) la
25°C / spălare / acidulare / spălare.
- plastifierea peliculei → cu soluţie apoasă de glicerină (7% glicerină),
la 25-30°C → micşorarea fragilităţii şi mărirea rezistenţei la
flexiuni repetate.
32
16
Celofanul
Proprietati:
- resursă regenerabilă
- polimer biodegradabil
- excelente proprietăţi de barieră pentru oxigen
- permeabilitate ridicată faţă de apă → uneori este necesara hidrofobizarea

suprafeţei → lăcuire cu soluţii pe bază de nitroceluloză, PVdC, SARAN
[P(VC+VdC)].
- filme colorate → proprietăţi de barieră pentru radiaţiile UV
Utilizari:
- filme individuale sau strat în ambalaj multistrat
- pentru împachetarea tigaretelor, permite tutunului sa “respire”
33
Celofanul
Utilizari:
- filme individuale sau strat în ambalaj multistrat
- pentru împachetarea tigaretelor, permite tutunului sa “respire”
34
17
Polimeri – coduri de identificare
35
18
Curs 5
Ambalaje biodegradabile / compostabile (I)
Ambalaje biodegradabile – de ce?
Dinamica ambalării în materiale polimerice:

- creştere continuă, atât cantitativ cât şi ca diversitate (în
detrimentul altor materiale) → apariţia de noi materiale /
combinaţii de materiale / noi tehnologii de ambalare
Limitele existenţei unui ambalaj - poluante:
- caracterul limitat al materiilor prime: petrol / gaze
- poluare din extractie, transport, rafinare, sinteza
- ce se întâmplă cu ambalajul după utilizare?
1
Problema:
Utilizarea unor cantităţi tot mai mari de ambalaje de unică folosinţă
ne-biodegradabile:
- consumul mare de resurse (petrol) → poluare
- acumularea de mari cantităţi de deşeuri → poluare
Soluţii:
- recuperarea şi reciclarea deşeurilor → mare accent deja de mai
multe decenii → totuşi, doar o mică parte se reciclează
- polimeri obţinuţi sintetic prin “chimie verde” → pornind de la
resurse regenerabile = plante (reduc dependenta de petrol)
- utilizarea de biopolimeri pentru ambalajele cu o durată de viaţă
scurtă → biodegradabili (reduc poluarea ulterioara)
3
2
Ambalaje biodegradabile
Biopoliomeri – durabili - PE, PP, PET – din materii prime vegetale

– biodegradabili – PHA, PLA, amidon
Biopolimeri vs Polimeri (din petrol)
2011: 1 mil. tone vs 280 mil. t
2014: 1,4 mil. t vs 311 mil. t
2014: > 1,4 mil. t, (>60% durabili), ~ 0,7 mil. t biodegradabili

2019 (estim.): ~ 7,8 mil. t, (~85% durabili), >1,2 mil. t biodegradabili
Biopolimeri in ambalaje
2014: ~ 70 %
2019 (estim.): > 80 %
https://www.european-bioplastics.org/pr_151104/
F. Gironi & V. Piemonte (2011): Energy Sources, Part A: Recovery,

Utilization, and Environmental Effects, 33:21, 1949-1959
3
Ambalaj biodegradabil permite (atunci când devine deseu) o
descompunere (sub influenta factorilor fizici, chimici sau
biologici), cea mai mare parte a materialului transformandu-se
în bioxid de carbon, metan, biomasa si apa.
Factori biologici : micro-organisme, enzime, fungi, bacterii -

polimerul devine sursa acestora de hrană şi energie
Materialele plastice nedegradabile pot fi modificate astfel incat sa

devina "mai fragmentabile / degradabile" (impropriu) :
- plastic fotodegradabil - conţine un aditiv care produce degradarea
plasticului în condiţii de lumină ultravioletă şi oxigen
- plastic oxo–degradabil - conţine un aditiv care iniţiază degradarea
în condiţii specifice de temperatură şi umiditate
7
Biodegradabil vs. Compostabil
Material biodegradabil - se descompune sub acțiunea

microorganismelor.
- Ar trebui specificat intervalul de timp în care un produs se va
biodegrada, însă în cele mai multe cazuri, acest lucru este omis.
- In etapele intermediare de descompunere pot rezulta compusi
daunatori pentru mediul în care se degradează sau pot
dezechilibra ecosistemul în care se dezintegrează.
https://www.biodeck.ro
4
Biodegradabil vs. Compostabil
Material compostabil (în mod automat biodegradabil) - resursele

din care a fost produs pot fi recuperate prin compostare.
- substanțele se biodegradează în siguranță, într-un interval bine
definit de timp cand sunt respectate condițiile de
compostabilitate.
- un material biodegradabil nu poate fi considerat în mod
automat compostabil, înainte să primească certificările că
îndeplinește standardele europene EN 13432.
https://www.biodeck.ro
Compostabil – EN 13432
EN 13432:2002 / AC:2005 Ambalaje. Cerinţe referitoare la
ambalajele valorificabile prin formarea compostului şi
biodegradare. Program de încercare şi criterii de evaluare a
acceptării finale a ambalajelor
- valorizarea ambalajului prin compostaj industrial al acestuia
- programul probelor necesare si criteriile de evaluare pentru ca
un ambalaj sa fie acceptat ca fiind compostabil
- un ambalaj este considerat compostabil daca toate elementele
din compozitia lui sunt considerate compostabile
- criteriile de biodegrabilitate trebuie sa fie indeplinite nu numai
de materialele principale utilizate, dar si de aditivii si alti
compusi utilizati.
10
5
Exigentele principale sunt axate pe urmatoarele elemente:
• Biodegradabilitatea (chimica):
limita acceptabila de
biodegradabilitate trebuie sa fie de cel
putin 90% in timp de maxim 6 luni.
• Dezintegrarea (fizica):
proprietatea produsului de a se
divide sub actiunea compostajului.
Dupa 12 saptamani, cel putin 90%
(in cantitate) din ambalaj poate fi
trecut printr-o sita de 2 mm.
https://www.slideshare.net/novamont/the-role-of-standardisation-in-the-field-of-biodegradable-materials
11
Exigentele principale sunt axate pe urmatoarele elemente:
• Compozitia: norma prevede un procent maxim de solide
volatile, de metale grele (Cu, Zn, Ni, Cd, Pb, Hg, Cr, Mo, Se,
As) si de fluor acceptabil in materialele de ambalaje.
• Calitatea compostului final si ecotoxicitatea: calitatea

compostului final nu poate fi modificata prin materialele
ambalajelor adaugate compostului si nu poate fi daunatoare
mediului inconjurator.
Norma impune realizarea unor probe de ecotoxicitate pe baza

unui test de germinatie si obtinerea unui rezultat superior de
90% fata de cel al compostului de referinta corespunzator.
12
6
Compostare vs. degradare naturala
13
Certificare – EN 13432
14
7
Biopolimerii sunt clasificaţi în 4 categorii:
- poliozide = celuloză, amidon şi derivaţi ai acestora
- proteine = gelatină, gluten
- compuşi lipidici = ceruri, lipide şi derivaţi
- poliesteri obţinuţi prin biosinteză, vegetală sau bacteriană
Filmele constituite din poliozide sau din proteine:

- bune proprietăţi mecanice şi optice
- sensibile la umiditate → slabe propr. de barieră la vaporii de apă
Filmele pe bază de lipide sau de poliesteri:

- bune proprietăţi de barieră la vaporii de apă
- opace
- puţin deformabile şi fragile (mai ales cele de natură lipidică)
15
Trei variante de materiale polimerice biodegradabile :

1) Amestecarea polimerilor sintetici cu biopolimeri (de obicei amidon)
2) Polimeri microbieni (poliesteri naturali)
3) Ambalaje din polimeri de origine agricolă (celuloza, amidon)
16
8
1) Amestecarea polimerilor sintetici cu biopolimeri

- se obţin materiale din polimeri sintetici mai sensibile la degradare →
prin adăugarea de compuşi ce vor fi atacaţi de factorii de mediu /
microorganisme → cel mai folosit = amidonul
- amidonul = biodegradabil → creşte suprafaţa de contact dintre polimer

şi agenţii de mediu (oxigen, apă), respectiv microorganisme →
stimulează procesul de degradare chimică (auto-oxidare) chiar în
masa materialului → “fragmentare" în particule de mici dimensiuni
Dezavantajul metodei: conduce la microplastice –
problema in continuare pentru mediu, dar si vietuitoare
17
1.a. Materiale şarjate
- amestecare directa: polimer termoplastic (PE, PP) + pulbere de
amidon + aditivi pro-oxidativi şi auto-oxidativi (in extruder,
masina de injectie)
- compatibilitatea slabă amidon (hidrofil)/PE (hidrofob) → simplă
dispersare limitează conţinutul de amidon la aprox. 20% →
peste aceasta valoare - proprietăţi mecanice slabe ale
materialului, aglomerari de amidon in PE
- compatibilizarea prin hidrofobizarea suprafeţei particulelor de
amidon → creşterea conţinutului de amidon la 40-45%
- fragmentare până la stadiul de

pulbere : 3-5 ani
18
9
1.b. Materiale compozite
- polimer hidrofob (ex. PE) + amidon gelatinizat (prin destructurarea
granulelor de amidon cu amoniac şi apă fierbinte) + copolimer
hidrofil/hidrofob (si parte hidrofila, si parte hidrofoba)
- copolimer hidrofil/hidrofob → compatibilizare între amidon şi
polimerul hidrofob → interacţiune chimică amidon/polimer (nu
doar simplă dispersare) → conţinutul de amidon: 40-75%
- exemple de copolimeri hidrofili:
- integral sintetici (copolimer etenă/acid acrilic, alcool polivinilic,
copolimeri ai esterilor acrilici sau acetatului de vinil)
- grefări de polistiren pe lanţuri naturale de
amiloză/amilopectină
- fragmentarea unui film dintr-un astfel de material : 2-3 ani
19
- etichete de certificare progresiva a continutului de material
“bio-based”
- cf. European standard EN 16640 / ISO 16620-2 / ASTM D 6866
- aceste etichete nu sunt corelate cu biodegradabilitatea /
compostabilitatea
https://www.european-bioplastics.org/
20
10
Curs 6
Ambalaje biodegradabile / compostabile (II)
Ciclul de viata al polimerilor biodegradabili
G. Fodorean, V. Roş - Tendinţe în producerea materialelor bioplastice, 2011
1
Productia mondiala de polimeri (1950-2020)
https://www.statista.com/statistics/282732/global-production-of-plastics-since-1950/
Biopolimeri
(bio-based polymers)
~ 0,6% din productia mondiala de polimeri
~ 58% polimeri biodegradabili
https://www.european-bioplastics.org/market/
2
Biopolimeri – productia globala 2020
PEF – PoliEtilen Furanoat PBAT – PoliButilen Adipat Tereftalat

PTT – PoliTrimetilen Tereftalat PBS – PoliButilen Succinat
Biopolimeri – repartizare pe domenii de piata
3
2) Poliesteri (Polimeri microbieni)
- poliesterii → biodegradabili → legăturile esterice din catenă pot

fi hidrolizate chimic sau enzimatic (de microorganisme)
O O
R C O R' + H 2O R C OH + HO R'
- există microorganisme care excretă sau stochează poliesteri sub

formă de amestecuri complexe → costuri de extracţie şi de
purificare foarte ridicate
- aceşti polimeri sunt complet biodegradabili, dar şi reciclabili
2) Poliesteri microbieni – polihidroxialcanoati - PHA
PHA = poliesteri liniari obtinuti de o largã varietate de bacterii (din
categoriile Pseudomonas, Bacillus, Ralstonia, Aeromonas, Rhodobacter) din
diferite substraturi *) (de obicei zahăr sau lipide):
- resurse regenerabile (sucrozã, amidon, celulozã)
- resurse fosile (methane, mineral oil, lignite, hard coal)
- compusi chimici de sintezã (acid propionic, acid 4-hidroxi-butiric)
- CO2
- polimerul este stocat in corpul bacteriei sub forma de granule
insolubile în citoplasma celularã, reprezentand un depozit
energetic (sursa de C)
- granulele pot ajunge la 80%
din masa celularã (uscatã)
*) C.S.K Reddy et al., Bioresource Technology, 2003, 87, p. 137-146
**) http://2009.igem.org/Team:Duke
4
- exista o mare varietate de unitati monomere care pot duce la
homopolimeri sau copolimeri
- natura PHA sintetizati depinde de tipul bacteriei, de natura substratului
(hranei) si de conditiile de mediu (ex: temperatura)
SCL = Short-chain-lenght:
3-hidroxibutirat (3HB)
3-hidroxivalerat (3HV)
MCL = Medium-chain-length:
3-hidroxihexanoat (3HHx)
3-hidroxioctanoat (3HO)
3-hidroxidecanoat (3HD)
3-hidroxidodecanoat (3HDD)
Unitatile monomere uzuale pentru PHA
G.Q. Chen, Plastic from Bacteria: Natural function and applications, Vol. 14, © Springer-Verlag, Berlin, 2010
Proprietãtile PHA diferã în functie de structura polimerului:
- SCL-PHA sunt rigizi, casanti, grad ridicat de cristalinitate (pânã la 70%)
- MCL-PHA sunt flexibili (chiar elastici), cristalinitate scãzutã, rezistentã la
tractiune mai scãzutã, temperaturã de topire mai micã.
- largã varietate de homopolimeri si copolimeri (statistici sau bloc)
- mase moleculare 2·104 ÷ 3·107 g/mol
- temperaturi de topire: de la 40 la 180°C
Utilizãrile PHA:
- ambalaje (rar utilizate, pret ridicat)
- fire pentru suturi
- implanturi (ex: meșe chirurgicale, sisteme ptr refacerea meniscului, tendoanelor,
cartilajelor articulare, vase sangvine, scaffold-uri ptr regenerare osoasã)
- sisteme cu eliberare controlatã
10
5
- Bacteria Alcaligenes eutrophus → converteşte zahărul în
polihidroxibutirat (PHB), cu un randament de aproximativ 33%
- PHB este un polimer termoplastic şi poate fi prelucrat în mod identic cu
polimerii sintetici.
- pentru creşterea flexibilităţii PHB se utilizează amestecuri cu PLA, amidon,

polihidroxivalerat (PHV) şi policaprolactona → rol de plastifiant
Preţ destul de ridicat → aplicaţii în medicina/chirurgie, dar si filme pentru

ambalaje (în special copolimerul PHBV)
11
https://www.plasticstoday.com/packaging/pha-bioplastics-tunable-solution-convenience-food-packaging/157388153458558
12
6
2) Poliesteri microbieni – Acid Polilactic - PLA
- Bacteria Lactobacillus “produce” acid lactic (şi acid glicolic) prin
fermentarea substraturilor glucidice (zaharoză, glucoză,
maltoză, lactoză) → din amidon de porumb sau trestie de zahar.
- condensarea acidului lactic: O
A g e n t d e c u p la r e
CH3 n
d e la n t
3 3
O lig o m e r M w = 1 0 - 5 x 1 0
O O
C o n d e n s a r e p r in O
HO
OH d e s h id r a ta r e a z e o tr o p a
-H 2O n
CH3 CH3
5
O P o lim e r M w > 10
D /L - A L -H 2O
H 3C
O
O
CH3
L a c tid a
O
13
Pot fi realizati homo / copolimeri intre stereoizomerii D / L – se poate
controla izomeria polimerului → influenteaza proprietatile
Comparatie PLA si PET
Aplicaţiile PLA - în domeniul medical, ambalaje (vesela de unica folosinta, folii)

Pentru bauturi reci !!!
200mL 450 mL
0,065 € 0,14 € 0,04 €
14
7
https://www.vjplastics.com/PLA-shows/
15
https://www.vjplastics.com/PLA-shows/
16
8
http://www.biodeg.net/bioplastic.html
17
2) Poliesteri biodegradabili – Policaprolactona - PCL
- polimer de sinteza
PCL este puternic hidrofob, semicristalin, f. solubil la temperatura camerei și

ușor de procesat datorită temperaturii de topire scăzute (~60°C)
PCL - amestecată cu alți polimeri pentru a-i crește proprietățile termice,

viscoelastice sau mecanice:
- PCL/PLA - unul dintre cele mai cercetate amestecuri
- PCL cu amidon și amidon modificat – imbunatateste biodegradabilitatea.
Aplicatii medicale
doar DEMO ambalaje
18
9
PEF
https://omnexus.specialchem.com/selection-guide/polyethylene-furanoate-pef-bioplastic
19
3) Ambalaje din polimeri de origine agricolă
3.a. Amidon
- amestecarea amidonului (din porumb) cu anumite cantităţi de apă sau

alţi plastifianţi (glicerol, sorbitol) → scăderea temperaturii de
tranziţie vitroasă a amidonului → se poate prelucra sub temperatura
de descompunere
- se pot obţine filme prin extrudere, sau obiecte formate prin injecţie
- se utilizează aceleaşi utilaje ca şi pentru polimerii sintetici
- costurile materialului şi transformării acestuia în produs finit →

comparabile sau mai mici decât cele corespunzătoare polimerilor
sintetici
20
10
3.a. Amidon - aplicaţii
- filme mai ieftine decât cele din PE → integral biodegradabile şi chiar

comestibile dacă nu au fost adăugaţi aditivi nealimentari
- ambalaje relativ rigide cu durată scurtă de viaţă:

- cutii pentru ouă
- ambalaje fast-food
- ambalaje pentru aplicaţii medicale
- veselă de unică folosinţă prin injecţie în matriţă
- flocoane de amidon expandat pentru protecţia produselor fragile →

similare celor din PS expandat, nedegradabil → preţ cu 20% mai
mic
21
3.a. Amidon - aplicaţii
22
11
3.b. Trestie de zahar
23
3.b. Trestia de zahăr este foarte avantajoasă pentru mediu:
- Resursa regenerabilă anual, fără a necesita replantare
- Amprenta de CO2 este neutră (cat consumă planta, atât ar rezulta prin ardere)
Reziduul fibros (bagasse) de la prelucrarea trestiei de zahăr, rămas
după extracţia siropului de zahar contine aprox: 45% celuloză,
28% hemiceluloză, 20% lignină, 5% zahăr.
Utilizari: - producerea de energie (combustibil)

- obţinerea de biocombustibil (bioetanol)
- fabricarea hartiei, cartonului şi ambalajelor
- agent de umplutură pentru construcţii
- substrat pentru agricultură (ex ciuperci)
https://www.goinggreenservices.com/Articles.asp?ID=259 - absorbant pentru metale (la purificarea apelor)
24
12
Reziduurile din trestie de zahăr sunt transformate în ambalaje din forma
lor brută, printr-un proces de maruntire, macinare, încălzire și apoi
turnare sub presiune (injectie / compresie).
Ambalajele obtinute (farfurii, boluri) sunt:
-rezistente la căldură chiar și în cuptorul cu microunde, fiind
ideale ca recipiente pentru alimente fierbinți.
-rezistente la umiditate
-rezistente la temperaturi scazute (frigider/congelator)
Sunt complet compostabile.
Video: prelucrare de la paie la farfurii / caserole (~15 min)
https://www.youtube.com/watch?v=XOl-ru6luYw
25
Dimensiuni (cm) : 23 x 16 x 3 Diametru (cm) : 25.6 / 23

Greutate (g) : 28 Greutate (g) : 20
Pret : ~ 0.75 lei Pret : ~ 0.45-0.50 lei
Bol cu capac, volum 500 mL

Dimensiuni D/H (cm) : 11.5 / 8.5
Greutate (g) : ~ 20
Pret : ~ 0.50 / 0.25 lei
26
13
Ambalaje si design © UPB
Curs 7
Tehnologii primare de obţinere

a ambalajelor polimerice
- extrudere
- injecţie
- compresie
- turnare centrifugală
1
Extruderea
- cea mai utilizată tehnologie de formare a produselor finite şi semi-finite din
polimeri (peste 50%)
Principiul extrudării: trecerea polimerului adus în stare de topitură (fluidă)

printr-o filieră de formă corespunzătoare sectiunii transversale a produsului
(semi)finit, sub acţiunea unor forţe de presiune generate de extruder.
Utilizare: - obţinerea de filme, folii, plăci şi tuburi – produse cu sectiune

transversala constanta (nu exista matrite la extruderea “simpla”)
Avantajele utilizării procedeului de extrudere la prelucrarea polimerilor:

- costuri scăzute de prelucrare
- capacitate de producţie ridicată – functionare continua
- posibilitatea utilizării unui număr însemnat de polimeri
- posibilitatea colorării polimerilor direct în extruder
2
1
Extruderea
Rolurile extruderului:
- dozează şi transportă materialul granular (pulverulent)
- încălzeşte şi topeşte polimerul
- omogenizează topitura
- generează presiunea necesară pentru trecerea polimerului prin filieră
Extruderea foliilor
- se obţin prin extrudere cu cap de filare cu duză lată
- polimerul este extrudat la temperaturi cât mai mari, pentru a reduce la
minim viscozitatea topiturii
- grosimea foliei – până la 0,2 - 0,3 mm (limită inferioară)
- răcirea se realizează cu aer, prin imersare directă în apă, pe cilindri
răciţi în interior sau combinaţii ale acestor variante.
https://www.youtube.co
m/watch?v=3BFV-2jZliw
http://www.directindustry.com/prod/breyer-gmbh-maschinenfabrik/product-75056-1431265.html
http://www.boco.cz/en/products/division-extrusion-technologies/extrusion-tools/flat-head/extruder-and-blow-extruder-die-heads/
2
Extruderea foliilor
Etirarea
- foliile extrudate prin acest procedeu sunt supuse de regulă etirării, proces
ce se realizează la temperaturi apropiate de temperatura de curgere,
dar sub aceasta valoare (între Tg si Tcu)
- gradul de etirare atinge 200-600 % faţă de dimensiunile iniţiale
- prin etirare foliile se subţiază → macromoleculele se orientează → creşte

rezistenţa la tracţiune şi se reduce alungirea la rupere → avantaj
pentru ambalajele alimentare
- există şi posibilitatea etirării biaxiale, caz în care după încălzire, folia

este trecută prin două operaţii de etirare, longitudinal şi transversal
Extruderea foliilor
Etirarea
1. Etirare bidimensionala cu cleme
2. Etirare prin incarcare electrostatica

https://www.andritz.com/products-and-services/pf-detail.htm?productid=22477
3
Extruderea plăcilor
- obţinerea plăcilor plane de diferite grosimi
- o mare varietate de polimeri (PS, PP, PE, PLA, etc)
- plăcile subţiri sunt utilizate pentru obţinerea ambalajelor alimentare prin
termoformare (pahare, containere, farfurii, tăvi şi caserole pentru margarină,
iaurt, deserturi, etc)
Extruderea plăcilor
Linia de prelucrare în vederea obţinerii plăcilor subţiri conţine
următoarele elemente:
- extruder cu cap de filare cu duză lată (similar foliilor)
- sistem de netezire a plăcilor (calandru cu cilindri lustruiţi) → cilindrii

sunt termostataţi prin circulaţie de fluid → răcirea progresivă şi
controlată a plăcilor după netezirea suprafeţelor
- role de preluare şi transport
- instalaţie de tăiere
4
Coextruderea filmelor/plăcilor
Coextruderea = extrudere simultană a mai multor straturi de material (de la

două sau mai multe extrudere) prin aceeaşi filieră.
- Fiecare extruder trebuie să asigure o curgere laminară a topiturii de

polimer → pentru evitarea amestecării straturilor.
- Unul şi acelaşi extruder poate depune unul sau două straturi de polimer.
- se pot obţine folii sau plăci multistrat cu 2-9 straturi
- grosime minimă 30 - 120 μm.
- Polimeri: PET, PEÎD, PEJD, PS, ABS, Acetat de celuloză, PMMA, EVA
- Fiecare polimer (strat) are un rol bine determinat:

- contactul direct cu alimentul
- barieră la arome, CO2, O2
- compatibilizarea sau adeziunea altor straturi
10
5
Filiera pentru film cu 7 straturi (5 materiale diferite)
https://www.plastics.gl/extrusion-film/co-extrusion-die-system-enhances-pet-sheet-producers-capabilities-for-multiple-barrier-structures/
11
Extruderea foliilor şi filmelor suflate
Principiul metodei → extruderea continuă a unui tub cu pereţi subţiri →

care este dilatat cu ajutorul unei suprapresiuni de gaz
- cel mai simplu, cel mai productiv şi cel mai economic procedeu de
fabricare a foliilor de înaltă calitate
- dezvoltarea tehnologiei este legată de PEJD
- până la obţinerea PEJD se obţineau folii din alte materiale plastice

numai prin turnare sau calandrare.
- diametrul foliilor variază de la câţiva cm până la 24 m
- grosimea variază de la câţiva microni la zecimi de mm.
- procedeul aplicabil pentru filme din PEÎD, PEJD, PEJDL şi PP.

12
6
Video: Animatie:
https://www.youtube.com/watch?v=b22Z86NJ9c4 https://www.youtube.com/watch?v=SzdUoAi9SXk
13
https://www.folplast.hu/en/collation_shrink_films.html
14
7
Caracteristici etirare:
- presiunea gazului duce la creşterea diametrului → etirare transversală
- raportul de suflare = raportul dintre diametrul tubului suflat şi cel al

fantei de extrudere = 2:1 – 3:1 (uzual)
- etirarea longitudinală este asigurată de rolele de tragere şi aplatizare
- proprietăţi uniforme pe ambele axe → este necesar ca etirarea

longitudinală = etirarea transversală
- productivitatea instalaţiei este limitată de posibilităţile de răcire a tubului

suflat
15
16
8
Pungi / sacose
Tip maiou Tip banana Tip banana
cu maner aplicat
17
Coextruderea foliilor suflate
Procedeul permite combinarea unor materiale termoplastice de naturi diferite:

polietilenă - poliamide, polietilenă – polistiren.
18
9
Folii termocontractibile
Etirarea mono sau bidirecţională a foliilor la temperaturi puţin peste

temperatura de vitrifiere (Tg), urmată de răcirea rapidă → tensiuni
interne.
La reîncălzire → tensiunile interne tind să se relaxeze, folia revenind

practic la dimensiunile iniţiale, anterioare etirării → „memoria
materialelor plastice”
Folia etirată (denumită (termo)contractibilă) la încălzire se contractă

datorită eliberării tensiunilor interne → „încorsetarea” obiectului
ambalat într-o peliculă transparentă, etanşă şi elastică
Folii contractibile din: PEJD, PEÎD, PEJDL, PP, PET, PVC, PLA etc.
19
http://www.petruzalek.md/folie-termocontractabil
20
10
Video: linii de ambalare manual / semi-automatizate / automatizate

https://www.youtube.com/watch?v=wtQSet-pC8o
https://www.youtube.com/watch?v=ZYtrVMgM1f0
https://www.youtube.com/watch?v=60rj8BUtAhE
https://www.youtube.com/watch?v=3JJ8f7zwHaA&feature=emb_logo
21
Folii elastice (stretch hood films)

- Filme/tehnologie utilizată în special pentru ambalarea paleţilor de mari
dimensiuni (ambalaj secundar/terțiar ptr transport)
- Filme cu rezistenţe mecanice şi elasticitate superioare filmelor standard
din LDPE (ex.1: LLDPE, ~100 μm, întindere ~50%;
ex.2: LLDPE / EVA* / LLDPE)
- Aceste proprietăți permit filmelor întindere atât longitudinală cât şi
transversală, fără deteriorarea filmului, tensiunile generate prin întindere
ducând la „încorsetarea” paletului
* EVA = copolimer Etena - Vinil Acetat https://www.politiv.co.il/en/product/
22
11
Folii elastice (stretch hood films)

Avantaje:
• Mai mare eficiență energetică (reducere cu 35-40%) – nu este necesară
căldură pentru (termo)contracția filmului
• Metodă mai rapidă – eliminarea timpilor necesari pentru
încălzirea/contracția filmului
https://www.politiv.co.il/en/product/
https://www.mskcovertech.com/solu
Video: tehnologie de ambalare
tions/packaging-systems/stretch-
hood-machine-beverages/
https://www.youtube.com/watch?v=74ySdhLnnsw
23
Extrudere-suflare corpuri cave

- butelii (sticle, flacoane) şi alte tipuri de corpuri cave (goale la interior).
Etape:
- extruderul debitează continuu un semifabricat sub formă de tub
- tubul se introduce între bacurile unei matriţe care definesc conturul

exterior al produsului dorit
- matriţa se închide apoi, închizând totodată şi capătul tubului debitat
- în interiorul tubului se suflă aer comprimat → tubul din polimer, aflat în

stare visco-plastică este dilatat până la pereţii matriţei în contact cu
care se răceşte
Polimeri utilizaţi: poliolefine, PVC plastifiat, PET, polistiren, ABS, PBT,

EVOH, Nylon etc.
24
12
25
Video extrudere-suflare în matriță: Animație:

https://www.youtube.com/watch?v=hQH19GIWQqQ https://www.youtube.com/watch?v=236PlbUf2HQ
https://www.youtube.com/watch?v=oR0gMKN58kY
https://www.youtube.com/watch?v=clwoQdMAx7A
26
13
Formarea prin injecţie

Principiul metodei → injectarea polimerului topit într-o matriţă
rece la o presiune foarte mare.
27
28
14

Avantaje:
• Viteză ridicată de formare
• Precizie deosebită a obiectelor formate din materiale plastice
• Pierderi minime prin rebuturi
• Se pot obţine obiecte din materiale plastice expandate
• Posibilitatea obţinerii de obiecte prin injecţie-suflare (ptr. sticle din PET)
Dezavantaj principal: preţul ridicat al agregatelor de injecţie (mai ales matriţa).
https://www.solemba.com/en/food-packaging/
29

Injecție – suflare (în 2 pași) = procedeu pentru obținerea
sticlelor, flacoanelor, borcanelor – inclusiv sticle PET
1. Injecția preformelor
2. Suflarea preformelor (încălzire, suflare în matriță)
A. Injecția și suflarea în aceeași instalație

- din etapa de injecție preforma vine direct încălzită pentru etapa de suflare
- productivitate mai scăzută
B. Injecția și suflarea - instalații diferite
- injecția la un procesator materiale plastice → se transportă preforme
- suflarea se face la producătorul produsului alimentar de ambalat
Video:
Injecție – suflare sticle PET: https://www.youtube.com/watch?v=so9OyGGlCv4
https://www.youtube.com/watch?v=Gt9DRifRwn0
Injecție – suflare flacoane HDPE: https://www.youtube.com/watch?v=FvzkIpYReD4
30
15

A. Injecția și suflarea în aceeași instalație
- instalație rotativă cu 3 poziții
http://www.aokitech.co.jp/english/technology/
Video:
Injecție – suflare flacoane:
https://www.youtube.com/watch?v=Ot1kEcA_0oA&feature=emb_logo
31

1. Injecția preformelor
- Peste temperatura de curgere, ptr PET ~ 280-290°C
2. Suflarea preformelor (încălzire, suflare în matriță)

- Sub temperatura de curgere, peste Tg
(este de fapt un proces de etirare și subțiere a peretelui)
32
16

Preforme multistrat
- Pentru îmbunătățirea proprietăților de barieră a flacoanelor, există posibilitatea
injectării de preforme multistrat (co-injecție), procesul de suflare fiind similar
Video – co-injecție preforme:

https://www.youtube.com/watch?v=5AHCLqsJbmc
https://www.otto-hofstetter.swiss/en/infocenter/blog/quality-
needs-protection/
33

Preforme multiculori
- Tot prin co-injecție INOTECH Kunststofftechnik GmbH:
https://www.hbmedia.info/petplanet/2019/12/04/a- https://bestinpackaging.wordpress.com/2011/12/02/
review-of-preform-developments/ https://bestinpackaging.files.wordpress.com/2011/12/111101-
presentation_bi-color_petnology_131011.pdf
34
17
Formarea prin compresie

Principiul metodei: polimerul topit este presat în matriţă
Etapele formării prin compresie:

I - alimentarea matriţei deschise cu material polimeric
(granule, pastile, pulbere, semifabricat preformat).
Polimerul poate fi preîncălzit → scurtarea ciclului de
formare.
II - închiderea, încălzirea polimerului (uniformă în toată
masa) până la temperatura de topire şi presarea cu
ajutorul părţii superioare a acesteia (de regulă acţionată
hidraulic).
III - răcirea uniformă a obiectului format prin presare până
la temperatura indicată pentru scoatere.
IV - ejectarea piesei din matriţă cu ajutorul unui aruncător
35

Obţinerea preformelor pentru sticlele din PET
Preform Advance Molding (PAM) – 2007
- productivitate: până la 100.000
preforme/oră
- cilindrii din polimer sunt debitaţi
de un extruder vertical
- 48 cavităţi de formare dispuse pe
un carusel rotitor (aprox 10
rot/min)
- presiune poanson - 2 t
- ciclul de formare - 6,5 s → 90%
presare
- post-răcire pe bandă-rulantă →
suflare de aer rece în
interiorul preformelor
Video: https://www.sacmi.com/en-US/food-beverage/beverage/PAM
36
18

Avantaje:
- minimizarea stresului intern şi a deformării pieselor
- acurateţe şi stabilitate dimensională excelentă
- contracţie redusă şi reproductibilă
- productivitate ridicată a procedeelor moderne care combină
formarea prin compresie cu injecţia sau extruderea
Dezavantaje:
- productivitate scăzută a tehnologiei clasice → se preferă injecția
- adâncimea cavităţii limitată la 2-3 ori diametrul acesteia
- cantitatea de material introdus în matriţă trebuie strict controlată
Se poate obține orice tip de ambalaje ca și la injecție, compresia fiind

utilizată pentru serii mici sau când nu se dispune de mașină de injecție:
- caserole, cutii, capace, găletușe – cu grosimea peretelui > 0,4-0,5 mm
37
Formarea prin turnare centrifugală

(rotațională biaxială)
Principiu: fabricarea pieselor goale în interior într-o singură etapă utilizând
temperatura şi rotaţia biaxială.
Etapele formării:
- introducerea pulberii sau pastei de polimer, cântărită în
prealabil, în matrița metalică goală
- matrița se închide etanş şi se supune unei rotaţii pe 2
axe, simultan cu încălzirea acesteia. Polimerul este
astfel topit şi distribuit pe pereţii formei datorită
forţei centrifuge
- răcirea obiectului, timp în care rotaţia matriței continuă
- după răcire matrița se deschide şi produsul obţinut este

scos din aceasta.
38
19

Avantaje:
- de obicei pentru bidoane / butoaie / rezervoare mari de transport / stocare, care
nu pot fi obținute prin alte procedee datorită dimensiunilor
- obţinerea de obiecte complicate ca design, cu volume foarte variate (5 - 25.000 l)
- posibilitatea varierii grosimii peretelui funcţie de necesităţi
- uniformitate a grosimii peretelui, care nu este subţiat la extremităţi.
- rezistenţă la fisurare şi la coroziune → datorită absenţei stresului intern
Dezavantaje:
- încălzirea/răcirea ansamblului matriţă + polimer → consumuri energetice ridicate
- durata mare a etapei de încălzire + temperatura ridicată din cuptor → pot
determina degradarea termică a polimerului
- presiune atmosferică → în interiorul matriţei aer → oxigenul poate determina
degradare termo-oxidativă → stabilizarea polimerilor cu antioxidanţi
39

Video:
varianta 1: https://www.youtube.com/watch?v=ZX5HvXIz_Ug
varianta 2: https://www.youtube.com/watch?v=P3j8KPf-6yM
varianta 3 – perete 2 straturi: https://www.youtube.com/watch?v=sDJpf6pKyuE
https://www.tradeindia.com/products/rotational-molding-machine-c5668429.html http://www.acetech.in/Rotational-Molding-Suppliers.html
40
20
Metode pentru demularea obiectului din matrita
In principiu, la formarea prin injecție temperatura scăzută a matriței

împiedică aderarea polimerului la peretele matriței
In special la formare prin compresie și centrifugală:
- folosirea de agenţi de demulare:
- de unică folosinţă - se aplică la obţinerea fiecărui obiect în parte, se

îndepărtează odată cu ejectarea obiectului din formă - compuşi
siliconici
- semipermanenţi, care se aplică pe suprafaţa formei şi rezistă la un
număr însemnat de cicluri - polisiloxani
- acoperirea permanentă a matriţei cu teflon
41
21
Ambalaje si design. © UPB
Curs 8
Tehnologii secundare de obţinere
a ambalajelor polimerice
Termoformarea
Laminarea (ambalaje tip Tetra-Pak)
Imprimarea
Termoformarea
Procedeul permite obţinerea obiectelor sau semi-fabricatelor din plăci sau folii
din materiale plastice.
Obiectele se formează la temperaturi ridicate (dar mai mici de T t, dar peste Tg)
ca urmare a deformării înalt elastice a termoplastelor.
Avantaje faţă de injecţie:

- arie de aplicabilitate mai largă → datorită matriţelor mai ieftine, presiunii şi
temperaturii mai scăzute
- formarea uşoară a articolelor cu pereţi subţiri, dificil de realizat prin alte tehnici
- productivitate foarte ridicată
- investiţii de capital mai mici
1
Termoformarea
Termoformarea sub vacuum
- foarte utilă pentru farfurii şi pahare de unică folosinţă.
Etape:
1 - Placa din material plastic este supusă încălzirii (rezistenţă
electrică sau IR)
2 - Placa încălzită este plasată peste cavitatea concavă a
matriţei
3 - Prin aplicarea vacuumului placa este trasă şi ia forma
matriţei
4 - Obiectul obţinut este întărit prin contactul cu suprafaţa
rece a matriţei şi apoi este extras din aceasta.
Se prelucrează cu succes materialele plastice amorfe:
PVC, PS, ABS, PC, etc.
3
Termoformarea
Termoformare cu matriţă pozitivă (drap termoformare)
- articole cu raportul H:D aprox. 4:1
- matriţele pozitive - mai uşor de construit decât cele negative
→ mai ieftine
- control mai bun al dimensiunilor interioare ale articolelor
- se recomandă preîncălzirea matriţei până la 80-100C.
vid
Video :
https://www.youtube.com/watch?v=alq3RDZN4jo&list=PLpL9tJRpo7WX_uK-
MIDIP5n4hGNh8NHWL
Termoformarea asistată de un poanson

- o variantă a formării sub vid → permite obţinerea de
piese cu înălţime mai mare
- utilizează o matriţă negativă (cu cavitate concavă)
2
Termoformarea
Termoformare sub presiune
Procedeu similar cu termoformarea sub vid, cu deosebirea că vacuumul
este înlocuit cu aer fierbinte sub presiune.
Video :
https://www.youtube.com/watch?v=Oh-MXjMFxT4
Termoformarea
Termoformarea în flux
- placa din material plastic este debitată direct din extruder
- trece printr-un cuptor pentru menţinerea ei la temperatura de formare
- intră în instalaţia de termoformare
- operaţiile secundare (printare, ştanţare, debavurare etc) sunt incluse în flux
- toate etapele procesului de formare trebuie să fie sincronizate cu viteza de
debitare a plăcii de către extruder
- proces mult mai greu de controlat comparativ cu alte procedee de
termoformare.
Procedeul este destinat fabricării ambalajelor alimentare cu pereţi subţiri

(farfurii, tăvi, ceşti, pahare etc).
3
Termoformarea
Exemple
http://plastic-food-packaging.com/thermoforming-materials.html
http://www.packagedesignmag.com/content/clear-plastic-thermoformed-packaging
http://www.nikoplastltd.com/Thermoforming-Trays
Termoformarea
De cele mai multe ori, mai ales cand este vorba de ambalaje pentru produse
lactate, umplerea paharelor termoformate cu produs se face imediat dupa
termoformare, in aceeasi linie de fabricatie
http://www.dinieper.com.br/eua/maqTermo.html
Video : https://www.youtube.com/watch?v=m6RAHaNGpuA
https://www.youtube.com/watch?v=_92av_ZpWT4
https://www.youtube.com/watch?v=442A7eYlY5A
8
4
Laminarea – Folii multistrat
Laminarea – procesul de unire a unei folii din material plastic cu

altă folie prin intermediul căldurii şi/sau presiunii, uzual utilizând un adeziv.
Laminatul – două sau mai multe straturi – identice sau diferite
Scopul laminării: conferirea unor proprietăţi specifice,

indispensabile pentru ambalajele alimentare:
- impermeabilitatea faţă de apă
- permeabilitate selectivă pentru anumite gaze
- proprietăţi mecanice - păstrarea formei ambalajului după umplere
Laminarea cu pelicule polimerice → pentru hârtie, carton şi aluminiu.
https://www.fixatti.com/en/expertise/application-processes/detail/lamination-line-with-flatbed
10
5
Laminarea umedă
- adezivul este în stare lichidă atunci când foliile sunt lipite.
- utilizat, în special, pentru obţinerea foilor laminate hârtie-aluminiu
Laminarea uscată
- adezivul, dizolvat într-un solvent, este aplicat pe suportul cel mai poros şi cu
termostabilitatea cea mai ridicată
- solventul se evaporă într-un cuptor de uscare.
- substratul acoperit cu adeziv este laminat peste altă folie la presiune ridicată
printre două role încălzite
11
Laminarea cu termoadezivi.
- un oligomer sau un termoadeziv este dispus, sub formă topită, pe unul din cele
două substraturi
- prin laminare cu cealaltă folie se obţine produsul final.
- procedeu utilizat pentru obţinerea laminatelor din hârtie-hârtie sau hârtie-
folie de aluminiu
Laminarea fără solvent

- conform acestui procedeu adezivul utilizat pentru obţinerea laminatului nu
conţine solvent (adezivi sensibili la presiune).
12
6

Procedee combinate extrudere-laminare
- folia de polimer ce urmează a fi
aplicată pe substratul de hârtie sau
aluminiu este debitată cu ajutorul
unui extruder cu fantă lată.
- folia în stare viscoelastică aderă de

substrat fără să mai fie nevoie de
adeziv, prin presarea între role
1 - substrat; 2 - extruder;
- se pot obţine laminate cu folie de
3 - folie de polimer; 4 - role de laminare;
polimer pe o singură faţă sau pe 5 - role conducătoare ; 6 - laminat.
ambele feţe.
13
http://www.artmaterialsservice.com/catalog/mainLaminationAndMoun
tingFilm-ColdLamination-Rollers.htm
http://www.indiamart.com/relaible-paper/products.html
14
7
Ambalaje multistrat din carton/PE/Al
- 1950 - Ruben Rausing (Suedia) → realizarea unui tip de ambalaj utilizând

minimum de resurse naturale → să asigure maximum de igienă
- ambalaj cu formă de tetraedru → pentru ambalarea laptelui

- straturi de carton, aluminiu şi polietilenă.
- în 1963 → cutii cu formă paralelipipedică.
Principalele aplicaţii pentru aceste ambalaje sunt: lapte şi produse lactate,

sucuri, vin, supe, îngheţată.
15

- folie de aluminiu (5%) - barieră în calea luminii şi oxigenului →
conţinutul îşi păstrează calităţile mai mult timp dacă ambalajul nu este
desfăcut
- carton (75%) - protecţie mecanică → asigură forma ambalajului
- straturi de polietilenă (20%) - protejează conţinutul şi stratul de carton
împotriva umidităţii / adeziunea între stratul de carton şi cel de aluminiu
16
8

https://www.youtube.com/watch?v=RHJj0Krxy2s
https://www.youtube.com/watch?v=uSJixzp7oTE
17

Video (material suplimentar):
Tetra pak history (1950):

https://www.youtube.com/watch?v=rQI9hZf6m6w
https://www.youtube.com/watch?v=AiiKmQ2ewTY
Proces complet (film multistrat / tiparire / formare cutie simpla)

https://www.youtube.com/watch?v=PppYwTR6YT8
Tetra Top (cu gât injectat direct):

https://www.youtube.com/watch?v=LNtvz7-aG4g
Pure Pak (cu dop sudat)

https://www.youtube.com/watch?v=b48lXGjvqak
18
9
Imprimarea
Imprimarea - procesul de transpunere a unui text sau a unei figuri
de pe o formă de tipar pe un substrat polimeric sau de hârtie
- se folosesc maşini de tipar - cerneluri tipografice
- aplicabilitate pentru folii şi corpurile cave.
- imprimare facilă pe celofan, PP, PA, PVC, PET, PC, PS
- imprimarea pe PE nu se poate realiza datorită inerţiei chimice →

activarea suprafeţei → oxidare superficială (flacără, ozon)
→ se formează grupări polare (-OH, C=O, -COOH)
→ asigură compatibilizarea cu cernelurile tipografice.
19
Imprimarea
Flexografia
- procedeul cel mai utilizat pentru imprimarea foliilor

- folia este trecută printre doi cilindri:
- unul poartă desenul (textul) pe o formă din cauciuc şi cerneala
- celălalt asigură presarea foliei pentru transferul de cerneală
- în cazul mai multor culori, folia este trecută succesiv prin faţa mai
multor cilindri cu desen şi cerneală:
- perechi cilindru cu desen/cilindru de presiune
- mai mulţi cilindri cu desen / un cilindru de presiune de diam. mare
Video: https://www.youtube.com/watch?v=9pocAG01M5s
https://www.youtube.com/watch?v=hTF_fgpWoTo
https://www.youtube.com/watch?v=SIMeeucBx6Q
20
10
Imprimarea
Flexografia
Schema de principiu a instalaţiei de imprimare prin flexografie

1 - rezervor pentru cerneală; 2 - cilindru pentru cerneală; 3 - cilindru pentru depunerea cernelii;
4 - cilindrul care poartă forma; 5 - formă elastică în relief ce poartă desenul sau textul
(de regulă din cauciuc); 6 - cilindru de presiune; 7 - folia de imprimat
21
Imprimarea
Flexografia - multicolor
https://en.huayang-ppm.com/category/faq.html
https://www.labelsandlabeling.com/label-academy/article/print-processes-flexographic-printing
22
11
Imprimarea
Tampografia (ştampilarea)
- procedeu similar flexografiei, cu formă elastică (de obicei cauciuc),
aplicabil produselor finite
- operaţiunea este similară ştampilării, în doi paşi:

- forma din cauciuc se încarcă cu vopsea
- depune vopseaua pe substrat
- în cazul mai multor culori, folia este ştampilată succesiv cu forme şi

culori diferite
- culorile bine separate în desen (text) → imprimare multicoloră cu o
singură ştampilă → tuşiera conţine mai multe culori
23
Imprimarea
Tampografia (ştampilarea)
- metoda directa (ca o stampila clasica): tamponul contine “ridurile”
aferente desenului de imprimat
- metoda indirecta: tamponul este neted, fara desen. Acesta este intai
apasat pe o suprafata metalica ce contine gravat desenul, preia
cerneala de pe suprafata gravata (cerneala pastreaza desenul), pe
care o depune pe suprafata de imprimat
Video:
https://www.youtube.com/watch?v=AX3fwGpT6Gs
https://www.youtube.com/watch?v=69Xx3oo5TdY
24
12
Imprimarea
Serigrafia
- dispunerea cernelii printr-o sită fină (şablon)
- şablonul prezintă zone impermeabile şi zone permeabile

(corespunzătoare desenului) care asigură trecerea cernelii pe
suprafaţa de imprimat
- şablonul se realizează pe cale fotografică – depunere/developare
- pentru imprimare cerneala este depusă pe suprafaţa şablonului şi

este transferată pe suprafaţa foliei cu ajutorul unei raclete.
- se pot imprima sticle şi tuburi pe maşini ce asigură rotirea

obiectului de imprimat.
25
Imprimarea
Serigrafia
Schema de principiu a imprimării serigrafice a foliilor Instalaţie pentru imprimarea serigrafică a corpurilor cilindrice
1 - şablonul cu desenul de imprimat; 2 - racletă din cauciuc; 1 - suportul maşinii; 2 - dispozitiv de frânare; 3,8 - cilindri;
3 - cerneala; 4 - rama formei de imprimat; 4 - obiectul cilindric de imprimat; 5 - şablonul de imprimat;
5 - folia de imprimat 6 - racletă; 7 - cerneala
a - direcţia de deplasare a cilindrilor;
b - direcţia de deplasare a şablonului
26
13
Imprimarea
Serigrafia (Serigraphy, Screen Printing)
Developare (manuala) a modelului de imprimat

https://www.youtube.com/watch?v=TUkKSM5eaEA
Serigrafie discontinua pungi:

https://www.youtube.com/watch?v=3R6dJgKlfPE
Serigrafie discontinua sticle :

manual https://www.youtube.com/watch?v=jiKmTVaYYXI
semi-automatizat https://www.youtube.com/watch?v=Rs4KWCh5E-I
Serigrafie pe sticle – mai multe culori:

https://www.youtube.com/watch?v=JCQfPfh0K84
Serigrafie in mai multe culori

https://www.youtube.com/watch?v=GVjWuMfzjYM
27
Imprimarea
Rotogravura
- imaginea de imprimat se gravează pe un cilindru metalic
- cilindrul se roteşte şi preia cerneala dintr-o baie de cerneală →

este curăţat de o lamă metalică ce elimină surplusul de cerneală
→ cerneala se acumulează doar în zonele gravate (adâncite)
→ aplicată pe suportul de imprimat (hârtie sau folie de plastic)
- costuri mari de pregătire a cilindrilor gravaţi → doar pentru tiraje

mari (de obicei peste 500.000 exemplare)
28
14
Imprimarea
Rotogravura
Video:
https://www.youtube.com/watch?v=wsX6uaKNZ2k
https://www.youtube.com/watch?v=c4S51how-y4
29
Imprimarea
Imprimare cu jet de cerneala / laser
- similar imprimantelor clasice de hartie
- productivitate scazuta
- pret ridicat / unitate produs imprimat
- pentru serii mici
Video:
https://www.youtube.com/watch?v=z9lrNOvNf78
30
15
Curs 9 - 10
Difuzie, permeatie, migratie
Difuzie
Amestecuri înăuntrul cărora există diferenţe de concentraţie

→ concentraţiile tind să se omogenizeze (egalizeze)
→ prin acţiunea agitaţiei moleculare.
Difuzie = deplasarea moleculară a componentelor unui amestec,
forţa motoare fiind diferenţa de concentraţie.
Legea lui Fick (1855): cantitatea de substanţă ce difuzează în unitatea de
timp (prin unitatea de arie) corespunde unui vector proporţional
cu gradientul concentraţiei (difuzie unidirectionala, conditii stationare).
dC D = coeficientul de difuzie
N = −D
dx (dimensional L2∙T-1).
Semnul “-” → difuzia are loc în sensul scăderii concentraţiei (dC/dx < 0).
Difuzia încetează când diferenţa de concentraţie dispare (dC=0).
2
1
Solubilitate
Legea lui Henry (1803): La temperatură constantă, cantitatea
de gaz dizolvată într-un lichid (la saturație) este direct
C =k p proporțională cu presiunea parțială a gazului (aflat în
contact cu lichidul).
Temperatura crește → cantitatea de gaz dizolvată (la saturație) scade
Amestec de gaze (ex. aerul): cantitatea de gaz (A) dizolvată este

proporțională cu presiunea sa parțială (pA) în amestec.
!!! pA - presiune parţială component A
p A = C A  pT
pT - presiune totală amestec de gaze
http://oxygengasnaraeru.blogspot.com/2017/07/vapor-pressure-of-oxygen-gas.html
http://www.pathwaymedicine.org/henrys-law
Solubilitate
Solubilitate de saturație - cantitatea maximă de gaz ce se poate
dizolva (pe care lichidul îl poate absorbi) la temperatură și
presiune date
1. https://courses.lumenlearning.com/cheminter/chapter/how-temperature-influences-solubility/
2. https://chemistry11.files.wordpress.com/2006/10/08-lecture-11.pdf
3. https://www.tes.com/lessons/MRU3UMVO_ddhog/solubility-and-temperature
2
Solubilitate
https://chemengineering.wikispaces.com/Henry's+Law http://chcollins.com/100Billion/wp-content/uploads/soda-pour-rest.png
Permeaţie
Permeaţia = fenomenul de transport al unei substanţe
printr-un ambalaj, dintr-o parte în alta a acestuia.
Studiul permeaţiei → strict legat de ambalajele polimerice.
Mecanismul prin care are loc permeaţia presupune 3 etape:
1 - adsorbţia substanţei respective la suprafata

polimerului
2 - difuzia substanţei prin polimer urmând
gradientul de concentraţie
3 - desorbţia substanţei la suprafaţa polimerului
Permeabilitatea = viteza cu care substanţa trece prin polimer.

V. Siracusa, International Journal of Polymer Science, Volume 2012, Article ID 302029
3
Permeaţie
Permeaţie
Thomas Graham studiază permeaţia CO2 prin membrane polimerice.
Fluxul reprezintă cantitatea (volumul) de material transportat în

unitatea de timp prin unitatea de suprafaţă
Q
J=
At
Fluxul de gaz (J) este proporţional cu diferenţa de presiune parţială

între cele două feţe ale filmului (Δp) şi invers proporţional cu
grosimea filmului (d).
p
J = P
d
P – coef. de proportionalitate = coeficient de permeabilitate

8
4
Permeaţie
Qd
P=
A  t  p
Coeficientul de permeabilitate P = volumul de vapori/gaze ce trece

în unitatea de timp prin unitatea de arie a unui film polimeric
având grosimea egală cu unitatea, la o diferenţă de presiune egală
cu unitatea.
P = cm ( 2732 K ,1atm)  cm

3
cm  s  Pa
Ordin de mărime: 10-11 ÷ 10-16.

Coeficientul de permeabilitate depinde de temperatură după o
ecuaţie de tip Arrhenius:
P = P0  e − Ea / RT
Permeaţie
10
5
Permeaţie
11
Permeaţie
Coeficientul de permeabilitate P este produsul dintre
coeficientul de difuzie D şi coeficientul de solubilitate S al
gazului/lichidului în membrană.
2
cm 3 ( 273K ,1atm )
P = DS D = cm [S] =
cm 3  Pa
s
V. Siracusa, International Journal of Polymer Science, Volume 2012, Article ID 302029
12
6
Permeaţie
Ambalaj multicomponent (ex. un recipient cu capac)→ nu
se mai poate vorbi de un flux → ci de un debit de
gaz/vapori ce intră sau iese. Q =  Qi =  Ai  J i
i i
Ambalaj multistrat → stratul determinant pentru viteza de

permeatie este stratul prin care permeantul trece cel mai lent
(P mic si/sau d mare).
!!! PT – este mai degraba un coeficient de permeabilitate echivalent

- pentru o grosime a filmului multistrat egala cu unitatea
(pastrand raportul d1:d2:d3 - normalizare)
13
Permeaţie
Dp= 1.00E+05 Pa
A= 100 cm2
cm3*cm/
cm2/s/Pa timp= 24 ore = 86400 sec
mm US*10^13
d1 1 P1 9.5 LDPE J1= 9.50E-07 Q1= 8.21E+00

d2 1 P2 3.79 PMMA J2= 3.79E-07 Q2= 3.27E+00
d3 1 P3 0.227 PET J3= 2.27E-08 Q3= 1.96E-01
dT 3 PT 0.628351 !!! JT= 2.09E-08 QT= 1.81E-01 cm3
J=P*Dp/d Q=P*A*timp
14
7
Permeaţie
Factorii ce influenţează permeabilitatea sunt:

- tipul polimerului
- tipul/numarul grupelor/catenelor laterale ale polimerului
- polaritatea
- cristalinitatea
- umpluturile
- aditivii (plastifianţii)
- umiditatea
- substanţa respectiva (solubilitatea şi difuzivitatea)
15
Permeaţie
Factori ce influenţează permeabilitatea:

- cristalinitatea
30
25
Coef permeabilitate
20
Oxigen
15 Azot
CO2
10
0
55 60 65 70 75 80 85
cristalinitate
16
8
Permeaţie
Factori ce influenţează permeabilitatea:
- dimensiunea permeantului
- exemplu din tabelul de coef de permeatie
17
Permeaţie
Permeabilitatea unui material poate prezenta variaţii în diferite

locuri ale aceluiaşi ambalaj:
- grosimea diferită a peretelui ambalajului
- existenţa unor pori.
Trebuie ţinut cont de sistemele de închidere → de obicei diferite de

ambalajul propriu-zis → au permeabilităţi diferite de acesta.
Migraţia - transportul unei substanţe din ambalaj (polimer) în

aliment, sau invers, din produs în ambalaj.
18
9
Metode de determinare a permeabilităţii
A. Permeaţia într-un container etanş.

- celulă metalică cu două camere, separate de membrana
polimerică.
- camera 1: trece un debit de gaz cu presiunea parţială p1
- o cantitate mică din gaz trece prin membrana polimerică (A, d)
Varianta A1:
- camera 2: se măsoară creşterea de presiune p2 în timp (este de
preferat ca iniţial camera să fie vidată).
http://en.labthink.com/en-us/literatures/
19
Varianta A2:
- camera 2: conţine absorberi, ce absorb tot gazul trecut prin
membrană, menţinând presiunea parţială p2=0
- se determină gravimetric cantitatea de gaz ce a traversat
membrana
d m d
P=J = 
p t A  p1
d2
D=
6
20
10
B. Permeaţia în curent de gaz.

- camera 1: trece un curent de gaz, de ex. azot, la presiune normală,
conţinând gazul de studiat (CO2, O2) la presiunea parţială p1.
- camera 2: trece un debit cunoscut f (cm3/s) de azot pur, care preia gazul
ce a traversat membrana → intră într-un detector de CO2 (O2)
- după atingerea stării staţionare, se poate determina presiunea

parţială a gazului de test în cea de-a doua cameră p2.
d m d p 1 d
P = J =  =f 2  
p t  A p1 − p 2 p A p1 − p 2
http://en.labthink.com/en-us/literatures/
21
Efecte nedorite ale permeatiei/migratiei
22
11
Curs 11
Comportarea ambalajelor polimerice în

câmp de microunde
MU - generalităţi
Microunde – radiaţie electromagnetică (între IR şi unde radio) – 0,3-300 GHz
Încălzire cu MU → energia MU este captată de aliment-însuşi → ambalajele

vor fi caracterizate atât prin proprietăţile lor fizico-chimice cât şi prin
proprietăţile lor în câmp de MU
Lungimea de undă = distanţa dintre două maxime succesive

c 3  10 8 m / s
= =
 
Frecvenţe utilizate pentru cuptoarele MU:

ν = 2,45 GHz → λ = 122 mm (uzual alimentar)
ν = 915 MHz → λ = 328 mm (America, industrial)
1
MU - generalităţi
Cuptorul cu MU
Un cuptor cu microunde este compus din:
- transformator (convertor electronic de putere) → preia curentul

alternativ de la reţea → îl transformă în curent continuu de înaltă
tensiune → alimentează magnetronul
- magnetron → transformă curentul de înaltă tensiune în radiaţie MU
- circuit de control al magnetronului (micro-controller)
- ghid de undă (care controlează direcţia microundelor), eventual şi un

agitator de unde
- cameră metalică de formă paralelipipedică – incinta de gătit
2
Cuptorul cu MU
Magnetronul
- converteşte en. electrică în en. electromagnetică de înaltă frecvenţă (MU)
- tub oscilator vidat, cilindric (funcţionează asemănător unui electromotor)
- conţine 2 electrozi:
- anodul, din cupru, conectat la potenţialul pământului
- are mai multe cavităţi rezonante (10-20); într-una
există o antenă care preia şi transmite energia MU
într-un ghid de undă exterior
- catodul (filament elicoidal din tungsten toriat)
conectat la un potenţial înalt negativ faţă de anod
(4-10 kV).
- încălzit la aprox. 2000°C emite electroni
Cuptorul cu MU
Magnetronul
În afara incintei vidate → 2 magneţi permanenţi (electromagneţi) → câmp
magnetic continuu, perpendicular pe câmpul electric dintre anod şi catod
Rotorul → pachete de electroni emişi de catod

→ se rotesc în vid cu o viteză foarte mare
→ frecvenţe foarte ridicate
Pachetele de electroni sunt accelerate sau frânate

(datorită câmpurilor magnetic şi electric
existente) → primesc / cedează energie →
generează oscilaţia electromagnetica.
Surplusul de energie electromagnetică generată este preluat de antenă →

injectat în ghidul de undă → trimis în cuptor.
6
3
Cuptorul cu MU
Magnetronul
Randamentul de transformare a en. electrice în en. MU: 60-90% → restul

de energie este pierdut prin disipare de căldură în electrozii
magnetronului (în special anod)
O încărcare prea mică a cuptorului cu MU nu poate capta toată energia

emisă → o parte din aceasta se va întoarce către magnetron, unde
este transformată în căldură.
Magnetronul este răcit forţat cu aer pentru puteri sub 2 kW şi cu apă

pentru puteri mai mari.
Cuptorul cu MU
Incinta metalică a cuptorului cu microunde
Dacă este gol → funcţionează ca o cutie de rezonanţă → reflexii multiple

ale undelor pe pereţii cuptorului.
Dacă în cuptor se introduce un aliment → existenţa de zone cu câmp

electromagnetic puternic, respectiv slab → heterogenităţi ale temperaturii în
aliment
Pentru a reduce aceste

heterogenităţi de încălzire →
platou este rotativ (şi
eventual agitator de unde)
4
Cuptorul cu MU
Incinta metalică a cuptorului cu microunde
In lipsa platoului rotativ şi agitatorului de unde, vor exista anumite puncte in
care alimentul va fi incalzit (antinoduri) si altele in care nu este incalzit
(noduri ale undei)
Exemplificare pentru cascaval ras, cu zone topite si zone netopite
Cuptorul cu MU
Principiul încălzirii unui material (aliment) în câmp de microunde
Un material este constituit din sarcini electrice ce se pot deplasa sub
influenţa câmpului electric al undei.
Sarcinile libere → se deplasează în material sub influenţa câmpului de MU,

generând fenomenul de conducţie.
- în momentul deplasării intră în coliziune cu particule imobile (sau mai

puţin mobile) – particule neutre.
- aceste coliziuni transformă energia electrică a undei într-o multitudine de

energii cinetice de mică valoare, care dau naştere la energia termică.
- energia termică formată fie se acumulează în material (în concordanţă cu

căldura specifică a materialului) fie este disipată în mediul înconjurător
10
5
Cuptorul cu MU
Principiul încălzirii unui material (aliment) în câmp de microunde
Sarcinile legate - organizate ca dipoli neutri în ansamblul lor → se pot

doar roti sub acţiunea undei
Moleculă perfectă (dielectric perfect) → rotaţia este efectuată în interiorul

moleculei, fără frecare/ciocniri cu mediul → după trecerea undei,
sarcinile revin la starea lor iniţială → eliberând energia acumulată
înapoi către undă.
În majoritatea materialelor → la rotirea dipolilor au loc ciocniri cu mediul

→ preiau din energia radiantă producând energie termică → se
înmagazinează în material.
11
Diferenţe între încălzirea

în cuptor tradiţional / grill IR / cuptor MU
Cuptorul tradiţional
- Încălzirea produsului → de la suprafaţă către interior.
- Toate materialele din cuptor se încălzesc, fără a depăşi însă temperatura
cuptorului (160-250°C).
- După evaporarea apei din aliment → crusta alimentului (la pâine, carne).
Încălzirea cu radiaţie IR (grill)

- Încălzirea produsului → de la suprafaţă către interior.
- Temperatura nu progresează către o stare de echilibru, grill-ul fiind
caracterizat de energia radiantă şi nu de temperatura sa.
- Toate materialele situate în apropierea sursei de radiaţie se încălzesc
12
6
Diferenţe între încălzirea
în cuptor tradiţional / grill IR / cuptor MU
Cuptorul cu microunde
- se aseamănă cu cel cu radiaţie IR utilizând energie electromagnetică radiantă
- este caracterizat prin puterea sa şi nu prin temperatură
- microundele având o lungime de undă mai mare decât radiaţia IR permit o
penetrare mult mai profundă → încălzirea se face începând cu un strat de
la suprafaţa produsului
- ambalajul, pereţii cuptorului şi aerul ambiant nu se încălzesc sub acţiunea
directă a microundelor
- încălzirea produsului → poate duce la încălzirea ambalajului, cuptorului →
prin radiaţia termică de la suprafaţă.
13
Materialele ambalajelor şi încălzirea la microunde
Materiale transparente la microunde
- materialele dielectrice (polimerii, hârtia/cartonul, sticla, ceramica) ce au

o grosime mică faţă de lungimea de undă sunt transparente la
microunde.
- se poate considera că repartiţia undelor este nemodificată de aceste

materiale → eventuala reflexie a unei mici părţi din undă fiind
neglijabilă.
- buni izolatori termici → un capac dintr-un astfel de material pe un

ambalaj împiedică evaporarea apei şi uscarea alimentului →
accelerează încălzirea/prepararea termică a alimentului → efect
similar unei oale sub presiune
14
7
Materiale care captează energia microundelor
- absorb o parte din energia MU → o transformă în energie termică
- materialele dielectrice cu pierderi (coeficient de pierderi - tgδ) →
anumite sticle, porţelan, ceramică, precum şi susceptorii.
Susceptori:
- captează energia MU transformând-o în energie termică → fiind în strat
foarte subţire nu pot acumula energia termică→ o restituie sub formă
de radiaţie IR.
- MU încălzesc interiorul produsului → radiaţia IR încălzeşte suprafaţa
acestuia, producând rumenirea.
15

Materiale care captează energia microundelor
Susceptori :
A - straturi metalice foarte subţiri, depuse pe un substrat transparent la MU

- dezavantaj: suportul se încălzeşte puternic, fără a putea controla
temperatura → peste o anumită limită poate conduce la degradarea
ambalajului.
B - ceramici disipative → limită de utilizare aproximativ 1000°C

- avantaj: prin varierea compoziţiei se poate varia raportul dintre energia
ce se transmite direct alimentului şi energia transformată în radiaţie IR.
16
8
Materiale care reflectă energia microundelor
- metalele reflectă undele electromagnetice
- la expunerea unui metal la MU, o mică parte din energia acestora penetrează
la suprafaţa metalului (căteva zeci de microni) → apar curenţi electrici
superficiali, uneori de intensităţi importante.
- strat metalic foarte fin (filmul din Al

din folia ce acoperă paharele de
iaurt) → curenţii sunt suficient de
intenşi pentru a topi filmul metalic
17
Materiale care reflectă energia microundelor - metalele
Avantaje :
- metalele = buni conductori termici → rol important la omogenizarea încălzirii
- ambalajele cu pereţi metalici → favorizează pătrunderea undelor doar prin partea de
sus → în combinaţie cu capace cu ceramici disipative sau susceptori →
rumenirea alimentului
Dezavantajele utilizării de ambalaje metalice :

- scăderea randamentului cuptorului
- apariţia câmpurilor de intensitate mare, mai ales dacă încărcarea cu aliment nu este
suficientă → se pot genera descărcări (arcuri) → mai ales dacă ambalajul metalic
prezintă colţuri
- întotdeauna trebuie îndepărtat capacul metalic al cutiilor de conserve
- nu se folosesc vase metalice cu capac metalic.
18
9
Rolul formei şi dimensiunilor în cuptorul cu microunde
- cantitatea de aliment introdusă în cuptor → în general, echivalentul a 0,5 L.
- MU pot pătrunde în aliment până la o adâncime de 1-2 cm → se preferă

ambalajele cu o suprafaţă (deschidere) mare, dar cu o înălţime mică.
- sunt de evitat volumele cilindrice plasate în centrul platoului → se preferă ca

ambalajele să aibe formă elipsoidală, aşezat asimetric faţă de centrul
platoului rotativ
- sunt de evitat ambalajele ce prezintă unghiuri sau colţuri → pot primi energie pe
mai multe feţe → există posibilitatea supraîncălzirii alimentului în aceste
zone şi degradarea termică (arderea)
- ambalajele metalice cilindrice cu diametru mic şi/sau înălţime mare trebuie

evitate → deschiderea (diametrul) ambalajului trebuie să fie superioară
lungimii de undă (peste 12 cm).
19
10
Ambalaje si design in industria alimentara
© UPB – FCASM – 4 CEPA
Curs 12
Ambalaje inteligente
Existenta AI legata aproape exclusive de produsele alimentare
Motivatia:
Se constata uneori o scadere a calitatii produselor in timp (desi acestea sunt
in termen si sunt in continuare corespunzatoare pentru consum)
Se întâmpla sa cumparam de pe rafturile magazinelor alimente care:
- au depasit termenul de valabilitate (neatentie vanzator, cumparator)
- termenul de valabilitate inscriptionat pe eticheta nu mai este lizibil

- chiar daca sunt în termen, nu se cunosc conditiile în care au fost
depozitate si cum acestea au influentat calitatea produselor
- nu se cunoaste cu certitudine ce ingrediente contin si in ce cantitate

2
1
Rolul Ambalajelor “inteligente” (AI)
I. Active: - duc la extinderea duratei de stocare a alimentului pe raftul

magazinului si/sau mentinerea calitatii alimentului ambalat.
II. Informative:
- ofera cumparatorului informatii referitoare la starea alimentului
- termen de valabilitate
- conditii de depozitare (indicatori timp-temperatura - TTI)
- pierdere de calitate
dar si referitoare la
- integritatea ambalajului
- autenticitatea produsului
- dispozitiv antifurt
3
Realizarea acestor scopuri este posibila cu ajutorul
- unor substante care sunt fie amplasate pe ambalajul alimentului (in
interiorul acestuia), fie direct în compozitia ambalajului (materialului
din care acesta este confectionat)
- unor dispozitive/sisteme de sine statatoare amplasate pe ambalaj
(interior sau exterior)
Indiferent de tipul de ambalaj inteligent, substantele continute nu
trebuie sa fie eliberate in aliment – uneori fiind necesară prezenta
unei bariere care sa nu permita migrarea substantelor active din AI în
aliment
2
Utilizarea de sisteme de ambalare active (inteligente) pentru produsele
alimentare devine tot mai accentuata → Uniunea Europeana pune un
accent tot mai pronuntat pe siguranta alimentara, pe protectia
consumatorului si pe confortul acestuia.
AI prezinta avantaje pentru toate entitatile din lantul alimentar:

- procesatorii au un element de siguranta in plus pentru produsele lor (ca
acestea ajung la consumatori cu o calitate cat mai buna)
- comerciantii pot pastra produsele pe raft o perioada mai mare de timp,
fara ca acestea sa isi piarda calitatea, sau ca pot controla stocurile
mult mai usor
- consumatorii sunt siguri ca vor cumpara un produs cu o calitate
corespunzatoare.
5
I. Sisteme active
- asigură o durată de viață mai marea alimentelor, păstrând gustul original,
textura și aspectul hranei.
Ia. Ambalare în atmosferã modificatã

(MAP = Modified Atmosphere Packaging)
- se utilizează, de obicei, gazele care alcătuiesc aerul: dioxid de carbon (CO2),
azot (N2), oxigen (O2) sau amestecuri ale acestora în rapoarte bine definite
- compozitia MAP depinde de produsul ambalat
- se mai pot utiliza CO, NO si Ar, dar rar, datoritã toxicitãtii (CO) si pretului
ridicat (Ar)
3
I.a. Sisteme active - Ambalare în atmosferã modificatã
Azotul = gaz inert - rolul său este de a elimina contactul dintre oxigen si aliment
Dioxidul de carbon - reacționează ușor cu alimentele, creând acid carbonic.

- este solubil în apă și lipide și are proprietăți bacteriostatice și fungistatice (chiar
dacă NU este bactericid sau fungicid)
- la temperaturi scăzute este mai solubil, cu efect antimicrobian mai ridicat
- absorbţia CO2 în exces → depresiune în ambalaj (strângerea ambalajului)
- fructele, legumele, unele produse lactate sunt sensibile la concentraţii mari de
CO2 → se utilizează amestecuri N2/CO2 : 90-10% ÷ 70-30%
Oxigenul: - dăunător (uzual): provoacă râncezirea (oxidarea) grăsimilor și favorizează

dezvoltarea microorganismelor aerobe → de obicei este eliminat din ambalaj.
- se utilizează totuşi pentru carnea roşie, pentru menţinerea culorii roşii (menține
mioglobina în forma sa oxigenată stabilă)
I.a. Sisteme active - Ambalare în atmosferã modificatã
Gabi Mustatea, Gabriel Laslu, Ambalaje cu atmosferă modificată
4
I.b. Sisteme active – Absorberi de gaz
Eliminarea gazelor din interiorul ambalajului - sunt folosite plicuri ce contin

ingrediente active, acestea consumând/captând gazul respectiv
Eliminarea oxigenului - prevenirea oxidarii produsului (mai ales in

ambalajele destinate produselor din carne.
- necrofagi de oxigen (pe baza de enzime)
- absorbanti de oxigen (pe baza de pulbere de fier sau acid ascorbic)
Sisteme-plic de absorbtie a dioxidului de carbon

Unele sisteme sunt capabile de emisia de etanol → actioneaza ca
antimicrobian
Sisteme-plic de absorbtie a vaporilor de apa
Sisteme active
https://ucanr.edu/datastoreFiles/234-2889.pdf
10
5
Sisteme de informare
11
Indicatori timp-temperatura - ITT
- Sunt de obicei etichete care aduc informatii privind regimul de
temperatura la care a fost mentinut produsul ambalat, sau doar aduc la
cunostinta consumatorului depasirea conditiilor critice timp-temperatura
- Ambii factori sunt foarte importanti pentru calitatea produsului alimentar:

astfel, la 4°C un aliment poate deveni impropriu ptr consum dupa o
saptamâna, la 10°C dupa 2 zile, la 20°C dupa câteva ore
- Operarea ITT-urilor este bazată pe o schimbare de ordin mecanic, chimic,

electrochimic, enzimatic sau microbiologic → de obicei consta într-o
schimbare de culoare → Schimbarea de culoare trebuie sa fie
ireversibila
- Cost/unitate 0.02 $ - 0.2 $
12
6
Food Sentinel System - SIRA Technologies (USA)
- inactivarea codului de bare
atunci când produsul prezinta
risc potential (ITT) sau actual
(patogenic) pentru sanatate
- substante cromofore cu reactie
ireversibila, activata termic
sau biologic
- poate fi “setat” pentru diferite nivele timp-temperatura sau

diferiti agenti biologici
- interval de temp. -18 ÷ 82°C
- foarte utilizat pentru produse congelate, de origine marina
13
OnVu – CIBA Special Chemicals Corporation (USA)
- eticheta de tip ITT

- în functie de regimul de temperatura si timp se modifica
nuanta din interiorul simbolului
- produsul nu mai poate fi consumat cand nuanta din
interior devine mai deschisa decat cea din exterior
14
7
OnVu – CIBA Special Chemicals Corporation (USA)
15
Fresh-Check – TEMPTIME Corporation (USA)
- eticheta de tip ITT – indicator de

prospetime
- în functie de regimul de temperatura
se schimba coloritul interior
Produs Consumare Produs

corespunzator imediata necorespunzator
http://www.fresh-check.com/
16
8
Traceo – TRACEO Comp (Franta)
• dispozitiv ITT
• se autocoloreaza - devenind opac –
atunci cand se ating conditiile critice
sau în cazul în care s-a depășit
termenul de valabilitate (chiar dacă
produsul a fost ținut în condiții
corespunzatoare)
http://www.traceo.com/en/
17
FreshCode™ label – Varcode (Israel)
- eticheta de tip ITT
- în functie de regimul de temperatura se
schimba codul de bare, dupa criterii
prestabilite
- dupa depasirea conditiilor critice codul
avertizeaza acest fapt, dar poate fi citit
- se activeaza la tragerea si scoaterea benzii
rosii
- poate fi folosit si pentru baxuri si paleti
- citirea se poate face cu orice scaner uzual
http://www.varcode.com/
18
9
ITT / temperatura / timp – Timestrip (UK)
Timestrip plus
- cat timp produsul a fost mentinut peste o anumita temperatura
- temperaturi setate: -14, 0, 5, 8, 10, 12, 20, 24, 30 °C / timpi 8h - 24h
- migrarea unei cerneli printr-o membrana doar la depasirea temperaturii setate
– proces ireversibil
Timestrip minus
- daca produsul a coborât sub o anumita
temperatura – risc de congelare
- temperaturi setate: 0, 2°C
http://www.timestrip.com/
19
ITT / temperatura / timp – Timestrip (UK)
Timestrip complete
- monitorizeaza mentinerea temperaturii intr-un anumit interval, uzual 2-8°C
- combinatie intre Timestrip plus si Timestrip minus fata/verso
Timestrip – monitorizare timp
- se activeaza prin apasare

- nu necesita mentinerea la un anumit regim de temperatura
- migrarea unei cerneli printr-o membrana – proces ireversibil
http://www.timestrip.com/
20
10
Senzor de timp - Insignia Technologies (Scotia)
- schimbarea de culoare se face dupa

deschiderea ambalajului (ambalare Premiu:
Best New Concept
prealabila în atmosfera controlata) at the UK Packaging Awards
- schimbare de culoare doar în functie de timp London, 13th November 2013
- timpul poate fi “setat” de la zile la ani http://www.insigniatechnologies.com/

21
Senzor de temperatura
http://www.mintgadgets.com/kitchen-gadgets/no-more-baby-cries-with-temperature-sensitive-baby-bottle/
http://www.esebertus.com/blog/2010/07/01/envasado-inteligente-de-alimentos-tipos-de-dispositivos-y-encuesta/
22
11
Senzor de integritate
- se bazeaza pe detectia gazelor intrate din atmosfera (în cazul ambalarii în
atmosfera controlata), de obicei CO2 sau O2
Ageless Eye – Mitsubishi Gas Chemical Company Inc. (Japonia)
http://www.mgc.co.jp/eng/products/abc/ageless/eye.html
23
Senzor de prospetime
– se bazeaza pe detectia produsilor volatili rezultati in urma proceselor
chimice sau enzimatice ce au loc in produsul alimentar ambalat, in timp
http://www.ripesense.com/ - Noua Zeelanda
24
12
Senzor de prospetime
– se bazeaza pe detectia etilenei degajate odata cu inmuierea produsului
ACS Sens. 2020, DOI: 10.1021/acssensors.0c00117
25
CheckPoint - senzor TT enzimatic
- Senzor TT enzimatic
- Avertizeaza cu privire la orice
conditii timp-temperatura ce pot
duce la formarea in interiorul
ambalajului de agenți patogeni,
precum E-coli
- Se bazeaza pe o schimbare a
culorii indusă de scăderea pH-
ului datorita hidrolizei
enzimatice a unui substrat
lipidic
26
13
Senzor de prospetime – To-Genkyo (Japonia)
- etichete cu formă de clepsidră – senzor prospeţime prod. din carne ambalate

- cerneală specială ce îşi schimbă culoarea în funcţie de cantitatea de amoniac
eliberată de carne (proporţională cu timpul scurs de la ambalare, deci cu
vechimea cărnii)
- partea inferioară a clepsidrei se închide la culoare odată cu "învechirea" cărnii
- când carnea nu mai este corespunzătoare pentru consum, cerneala face
imposibilă scanarea codului de bare al produsului.
27
Senzor de prospetime – Faunhofer Inst. (Germania)
- senzor filmat de culoare galbena

- ar putea fi încorporat pe partea interioară a unui ambalaj alimentar
- reacționează în contact cu aminele eliberate de carnea animalelor sau a
peștelui
- cand concentrația de amine este destul de mare în interiorul pachetului sigilat,
o substanță reactivă chimic își transformă culoarea din galben în albastru
- substanțele chimice nu pot interacționa cu alimentul pentru că stratul special
al filmului permite doar accesul gazelor.
28
14
Indicatori cu Radio Frecventa - RFID
- eticheta RFID ar putea să mai conțină și
biosenzori sau indicatori pentru timp -
temperatură
- crează o imagine de ansamblu a ciclului
de producție-distribuție si controlul
fiecarei etape
- asigura autenticitatea produsului
- poate reprezenta dispozitiv antifurt
- poate reprezenta suport media, putand fi
“citite” chiar cu telefoanele mobile
inteligente
29
15

Ilovepdf Merged

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ilovepdf Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ambalaje si design in

conf.dr.ing. Paul Stănescu

- Proiect – 25 p – prezentare sapt. 13/14

- 20 p referatul propriu zis redactat MsWord sau similar

(sa nu lipseasca bibliografia)

- Examen – 50 p – subiecte sau test grila

Ambalaj = totalitatea elementelor destinate protecţiei

1. Protecţie fizico-chimică (rolul initial):

- protecţie împotriva agenţilor atmosferici: umiditate, praf,

- facilitarea distribuţiei şi depozitării unei anumite cantităţi

- prezervarea calităţii: inhibarea/stoparea schimbărilor

2. Funcţii comerciale şi de marketing, de prezentare

- semnalizare (la locul de vânzare): atragerea atenţiei

- informarea consumatorului privind menţiunile legale

- facilitarea identificării produsului, precum şi

2. Funcţii comerciale şi de marketing

3. Alte roluri / avantaje ale ambalajelor actuale:

3. Alte roluri / avantaje ale ambalajelor actuale:

- sistem de deschidere şi reînchidere

3. Alte roluri / avantaje ale ambalajelor actuale:

1. În funcţie de rolul ambalajului (a se vedea capitolul Rolul

- reprezintă modalitatea de transport/livrare a produsului

- ambalaje pentru produse alimentare (!!!)

– restricţii/condiţii privind “calitatea” materialului

(polimerului) utilizat pentru ambalaj

– restrictii privind aditivii utilizati la prelucrare

- ambalaje pentru produse nealimentare

4. În funcţie de sistemul de circulaţie:

- sistem de restituire a ambalajelor: valabil în general pentru

(se practică prin sistemul “garanţie ambalaj” sau “ambalaj la

- sistem de vânzare – cumpărare a ambalajelor: în general,

5. După numărul de produse ambalate în unitatea de ambalaj :

- ambalaje individuale: ambalarea unui singur produs solid

- ambalaje colective: mai multe produse solide

- ambalare porţionată (în general, cantitativ): pentru fluide,

6. După apropierea de produs:

- ambalaje primare: intră în contact direct cu produsul ()

- ambalaj secundar (supraambalaj):

- ambalaj terţiar, etc: de obicei doar cu scop de a facilita

7. După materialul din care este confecţionat ambalajul:

- ambalaje din hârtie şi carton

Alegerea materialului folosit pentru ambalaje depinde de :

- caracteristicile produsului ce urmează a fi ambalat;

- nivelul de protectie ce se doreste a fi asigurat;

- nivelul de dezvoltare şi puterea economică a consumatorilor/

De ce este necesara reciclarea deseurilor polimerice ?

- material necristalizat (amorf)

- rezistenţă mecanică şi duritate mare, coeficient de dilatare mic

- la temperaturi înalte se comportă ca lichidele subrăcite cu

- nu are punct de topire definit → prin încălzire se înmoaie treptat →

Obţinere → topirea în cuptoare speciale a unui amestec format din

- Oxizii de Fe, Co, Cr, Cu etc introduşi în topitură → sticlă colorată

- inertă chimic faţă de componenţii produselor ambalate

- impermeabila la: gaze, vapori, lichide, grăsimi, arome

- nu are miros, nu transmite şi nu modifică gustul produselor

- este transparentă → controlul vizual al produselor ambalate

- poate fi colorată şi etichetată → protecţie suplimentară a produselor

- poate fi prelucrată în forme variate

- poate fi reciclată (teoretic, la infinit, fara pierderi de calitate)

1 tonă sticlă reciclată înseamnă economie de:

Fiecare 10% de sticlã reciclatã înseamnã:

- bună flexibilitate, nu este casantă

- poate fi îndoită şi lipită