CURS 4.

CONSIMȚĂMÂNTUL
INFORMAT

Prof.Univ.Dr. Sorin Hostiuc

Sorin.hostiuc@umfcd.ro
 Slater a venit la medic pentru eliminarea
unui aparat gipsat, pus pentru o fractură de
membru inferior incomplet consolidată.
În momentul în care medicul a eliminat
bandajele a identificat o consolidare
vicioasă, considerând că pacientul ar
Slater vs beneficia de o refracturare a membrului
urmată de utilizarea unui aparat

Baker & experimental pentru corectarea angulaţiei.

Metoda nu era acceptată de chirurgii

Stapleton ortopezi din acea perioadă iar pacientul a

refuzat cu obstinaţie realizarea procedurii.
Mohr vs Williams
Williams a obţinut acordul pacientei pentru realizarea unei intervenţii
chirurgicale la urechea dreapă, unde examenul clinic a identificat o
perforaţie a timpanului, o formaţiune polipoasă în urechea medie dreaptă
şi probabil leziuni ale oscioarelor auditive.
Dr Williams a examinat şi urechea stângă dar nu a putut identifica nimic
patologic datorită prezenţei unei substanţe străine (dop de cerumen).
Pacienta şi-a dat acordul pentru intervenţia pe urechea dreaptă. În timpul
intervenției, înainte de a interveni pe urechea dreaptă (pacienta fiind sub
anestezie generală) medicul a examinat US unde a identificat patologii mult
mai severe decât pe partea dreaptă (perforaţie de timpan, necroză osoasă
la nivelul urechii medii). Prin urmare a decis să intervină pe urechea
stângă (osiculectomie, excizie parţială a membranei timpanice şi curăţarea
ariei necrozate).
În urma intervenţiei pacienta a rămas cu hipoacuzie, ceea ce a determinat-
o să ceară daune medicului
“Dacă o persoană este rănită suficient de tare încât să devină inconştientă, iar leziunile sale sunt
de o asemenea natură încât să necesite intervenţie chirurgicală promptă, medicului chemat să
îngrijească bolnavul îi este permis să aplice orice procedură medicală sau chirurgicală care ar fi
rezonabil necesară pentru salvarea vieţii sau membrului acestei persoane, iar consimţământul în
acest caz ar trebui să fie implicit. Şi de asemenea, dacă în cursul unei operaţii pentru care
pacientul a consimţit, medicul descoperă afectări neanticipiate înainte de începutul operaţiei şi
care, dacă nu ar fi eliminate, ar pune în pericol viaţa sau sănătatea pacientului ar fi justificat să
intervină pentru eliminarea acestor afectări fără ca un consimţământ expres să fie acordat
Primul şi cel mai important drept al oricărui cetăţean, mai presus de toate celelalte - dreptul la
sine însuşi - … şi acest drept interzice unui medic sau unui chirurg, oricât de bun ar fi, şi care a
fost rugat să examineze, diagnosticheze, sfătuiască şi prescrie (elementele minim necesare în
tratamentul şi îngrijirea medicală), să violeze, fără permisiune, integritatea corporală a unui
pacient printr-o intervenţie capitală, punând pacientul sub anestezie generală în acest scop şi
operând fără consimţământul sau ştiinţa acestuia
Dacă un medic recomandă pacientului să fie supus unei intervenţii şi pacientul analizează
pericolele şi riscurile asociate şi în final consimte atunci pacientul intră practic într-un contract
prin care autorizează medicul de a opera în condiţiile stipulate atunci când a fost realizată
intervenţia dar nu mai mult “
Prat v Davis

Pratt şi-a dat în judecată medicul, Davis, pentru vătămare

corporală, după ce acesta a realizat o histerectomie fără a avea
consimţământul său. Medicul obţinuse consimţământul pentru o
intervenţie anterioară dar nu a mai încercat să îl obţină şi pentru
histerectomie. Mai mult, el a recunoscut că a înşelat cu intenţie
pacienta, care nu aştiut de intervenţie, motivând că d-na Pratt era
epileptică şi deci incompetentă în a-şi da consimţământul
“în mod obişnuit, atunci când un pacient este în posesiunea completă
a facultăţilor sale mentale şi într-o asemenea stare de sănătate încât
să fie capabil de a fi consultat cu privire la afecţiunea sa fără ca acest
consult să ducă la consecinţe serioase pentru sănătatea pacientului,
şi când nu există o urgenţă care să invalideze consimţământul, acesta
din urmă ar trebui să fie o precondiţie obligatorie pentru realizarea
unei intervenţii chirurgicale“
Rolater v Strain

La circa 60 zile după ce a călcat pe unghia de la degetul mare pacienta

(Rolater) a venit la medic cu o plagă deschisă la prima articulaţie a
degetului mare de la piciorul drept. Medicul a informat-o că tratamentul
este chirurgical, constând în incizie pentru drenarea colecţiei purulente
constituite. În acest caz pacienta a consimţit la drenarea unui abces la
nivelul piciorului dar a interzis medicului să elimine fragmente osoase,
dacă acest lucru ar fi fost necesar. Cu toate acestea medicul a identificat în
cursul intervenţiei un os sesamoid, care a trebuit eliminat pentru a se
putea drena abcesul; prin urmare a trecut peste dorinţele pacientului şi a
eliminat ţesut osos în cursul intervenţiei. Rezultatul final medical a fost
favorabil pentru pacientă (s-a vindecat)
Medicul a realizat intervenţia pentru care s-a obţinut consimţământul doar
că nu au fost respectate întru totul dorinţele pacientului
Schloendorff v Society of New
York
Mary Schloendorff a venit la spitalul din NY în 1908 pentru acuze gastrice.
A fost de acord procedură diagnostică ”sub eter” pentru a se evalua direct
caracteristicile unui nodul ce a fost detectat anterior. Sub anestezie,
medicul a eliminat o tumoră fibroasă detectată în cursul examinării.
Secundar intervenţiei au apărut complicaţii infecţioase, cu gangrenă şi
amputarea câtorva degete. MS a dat în judecată spitalul pentru acţiunile
realizate de medici şi asistente în cursul internarii
Orice persoană adultă şi întreagă la minte are dreptul de a decide ce se poate
face cu corpul său; un chirurg ce operează fără consimţământul pacientului
realizează o agresiune
Salgo v Leland Stanford Jr. University
Board of Trustees
J.Salgo a solicitat un consult la Dr. Gerbode în 1953 pentru claudicaţie
intermitentă. În timpul consultului acesta a constatat atrofie bilaterală de
membre inferioare, cianoza piciorului drept, puls slab la artera femurală
stângă şi absent la cea dreaptă, durere abdominală pe partea dreaptă şi a
suspicionat o afecţiune aterosclerotică avansată, cu ocluzii severe la nivelul
lumenului aortei abdominale. Dr. G a informat pacientul cu privire la
severitatea afecţiunii şi că ar necesita pentru confirmare diagnostică o
aortografie sub anestezie, cu administrarea de substanță de contrast. Nu i-a
explicat însă toate riscurile procedurii diagnostice sau alternativele.
Aortografia s-a complicat cu o paralizie bilaterală, permanentă, la nivelul
membrelor inferioare. Pacientului nu i-a fost prezentat riscul de paralizie
medicul are datoria de ”a prezenta pacientului toate informaţiile necesare ce
formează baza unui consimţământ raţional al acestuia pentru tratamentul
propus”
Truman v Thomas

Moştenitorii unei paciente decedate de neo de col uterin au dat în

judecată medicul deoarece nu a informat-o pe mama lor cu privire
la riscurile nerealizării unui test Papanicolau, test pe care aceasta l-
a refuzat de fiecare dată.
În încheiere, judecătorul a precizat că riscurile deciziei de a nu se
realiza un tratament/test diagnostic trebuie de asemenea aduse la
cunoștința pacientului (și nu doar riscurile asociate cu o anumită
procedură).
Prin urmare, în cazul în care pacientul refuză realizarea unei
proceduri diagnostice, el trebuie să fie informat corespunzător cu
privire la efectele medicale potenţiale ale acestui refuz
Shea v Esensten

P. Shea, după o călătorie în străinătate și-a consultat pe medicul de familie, spunându-i

că prezenta dureri precordiale, dispnee, ameţeli; pacientul avea un istoric familial
semnificativ de afecţiuni cardiovasculare. Deşi înalt sugestive pentru o afecţiune
cardiovasculară medicul de familie a considerat nenecesar consultul unui cardiolog.
Simptomatologia nu s-a remis fapt ce l-a făcut pe Shea să ceară din nou o trimitere către
medicul cardiolog, spunând că va plăti el consultaţia. Medicul de familiei nu a fost de
acord nici cu acest lucru, convingând pacientul că este prea tânăr(40 ani) pentru a avea o
patologie CV semnificativă. La câteva luni Shea moare prin insuficienţă cardiacă.
Pacientul era asigurat de către o firmă care cerea ca atunci când un era absolut necesar
un consult de specialitate, să meargă la respectivul consult doar cutrimitere de la
medicul de familie. Fără ca pacientul să cunoască acest lucru, medicul de familie avea în
contract specificat faptul că putea primi stimulente financiare dacă reducea numărul de
trimiteri către specialişti şi nu i se plăteau complet serviciile efectuate dacă depăşea un
anume număr de trimiteri. Soţia pacientului a deschis un proces pe baza faptului că, dacă
ar fi ştiut de respectiva prevedere contractuală ar fi căutat opinia unui specialist
cardiolog indiferent de recomandările medicului de familie
Informare inclusiv referitoare la eventuale aspecte financiare/conflicte de interese
Legea drepturilor pacientului
Art. 4: Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile,
precum si la
LEGEA NR. modul
46/2003, deDREPTURILOR
LEGEA a le utiliza.
PACIENTULUI, CAP. 2

Art. 5 (1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional
al furnizorilor de servicii de sanatate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care
trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.

Art. 6: Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor
medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente
la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii
recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic.
Art. 7 Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile
prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.

Art. 8 Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea
terminologiei de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informatiile i se
aduc la cunostinta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cauta o alta
forma de comunicare.

Art. 9 Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o alta persoana
care sa fie informata in locul sau.

Art. 10 Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investigatiilor, diagnostic si
tratament, cu acordul pacientului.
• Art. 13 Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală
asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau
ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
• Art. 14 Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o
intervenţie medicală de urgenţă, personalul medical are dreptul să deducă
acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia.
• Art.15 În cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă,
consimţământul reprezentantului legal nu mai este necesar.
• Art. 16 În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului legal,
pacientul trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite
capacitatea lui de înţelegere.
• Art. 17 (1) În cazul în care furnizorii de servicii medicale
consideră că intervenţia este în interesul pacientului, iar
reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este
declinată unei comisii de arbitraj de specialitate. (2)Comisia de
arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienţii internaţi în
spitale şi din 2 medici pentru pacienţii din ambulator.
• Art. 18 Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru
recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice
prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a
tratamentului cu care acesta este de acord.
• Art. 19 Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul
participării sale în învăţământul medical clinic şi la cercetarea
ştiinţifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică persoanele
care nu sunt capabile să îşi exprime voinţa, cu excepţia obţinerii
consimţământului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea
este făcută şi în interesul pacientului.
• Art. 20 Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate
medicală fără consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care
imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării
suspectării unei culpe medicale
 ART. 11 Acordarea și retragerea consimțământului
(1) Nicio intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua
decât după ce persoana vizată și-a dat consimțământul liber și
în cunoștință de cauză.
(2) În aceleași condiții, consimțământul se poate retrage în
orice moment de persoana vizată.
(3) Dispozițiile privind retragerea consimțământului sunt
valabile și în ceea ce privește consimțământul exprimat, în
Codul condițiile legii, de altă persoană sau instituție decât persoana
respectivă.

Deontologic ART. 12 Consimțământul în cazul minorilor

(1) Atunci când, conform legii, un minor nu are capacitatea de
al Medicilor a consimți la o intervenție, aceasta nu se poate efectua fără
acordul reprezentantului său, autorizarea unei autorități sau a
unei alte persoane ori instanțe desemnate prin lege.
(2) Medicul, în funcție de vârsta și gradul de maturitate a
minorului și numai strict în interesul acestuia, poate lua în
considerare și părerea minorului.
ART. 13 Consimțământul persoanelor fără capacitatea de a
consimți
Atunci când, conform legii, un major nu are, din cauza unui
handicap mintal, a unei boli sau dintr-un motiv similar,
capacitatea de a consimți la o intervenție, aceasta nu se poate
efectua fără acordul reprezentantului său ori fără autorizarea
unei autorități sau a unei persoane ori instanțe desemnate
prin lege.
ART. 14. Informarea prealabilă și adecvată a persoanei
(1) Medicul va solicita și va primi consimțământul numai după ce, în prealabil,
persoana respectivă sau cea îndreptățită să își dea acordul cu privire la intervenția
medicală a primit informații adecvate în privința scopului și naturii intervenției,
precum și în privința consecințelor și a riscurilor previzibile și în general acceptate
de societatea medicală.
(2) Pe cât posibil, medicul va urmări ca informarea să fie adecvată și raportată
persoanei care urmează să își manifeste consimțământul.
ART. 15. Lipsa consimțământului în situații de urgență
Atunci când, din cauza unei situații de urgență, nu se poate obține consimțământul
adecvat, se va putea proceda imediat la orice intervenție indispensabilă din punct
de vedere medical în folosul sănătății persoanei vizate.
ART. 16. Consimțământul implicit
În interesul pacientului sunt valabile și vor fi luate în considerare autorizările și
dorințele exprimate anterior cu privire la o intervenție medicală de către un
pacient care, în momentul noii intervenții, nu este într-o stare care să îi permită să
își exprime voința sau dacă prin natura sa actul medical are o succesiune și o
repetabilitate specifică.
Definiție,
Legea Pent ru a fi supus la met ode de prevenț ie, diagnost ic și

95/2006
t rat ament , cu pot enț ial de risc pent ru pacient , după explicarea
lor de căt re medic, medic dent ist , asist ent medical/moașă
pacient ului i se solicit ă acordul scris.

−H�I <ŝCH?L?; �; = I L>OFOC�M= LCM�; F�J; = C?HNOFOCå�G ?>C= OFå�G ?>C= OF�
>?HNCMNå�; MCMN?HNOF�G ?>C= ; F∏G I ; ŏ; �MOHN�>; NI LC�M┬�JL?TCHN?�
J; = C?HNOFOC�CH@ I LG ; ŝCC�F; �OH�HCP?F�ŏNCCHŝCv = �L?TI H; <CF�J?HNLO�
JON?L?; �>?�♫ Hŝ?F?A?L?�; �; =?MNOC; ç�

)H@ I LG ; ŝCCF?�NL?<OC?�M┬�= I HŝCH┬é�>C; AHI MNC= OFå�H; NOL; �ŏC�M= I JOF�

NL; N; G ?HNOFOCå�LCM= OLCF?�ŏC�= I HM?= CHŝ?F?�NL; N; G ?HNOFOC�JLI JOMå�
; FN?LH; NCP?F?�PC; <CF?�>?�NL; N; G ?HNå�LCM= OLCF?�ŏC�= I HM?= CHŝ?F?�FI Lå�
JLI AHI MNC= OF�<I FCC�@
┬L┬�; JFC= ; L?; �NL; N; G ?HNOFOC
Definiția triadică (Berg)

■ legal: consimţământul informat este o normă legală care

descrie comportamentul medicilor şi ai altor lucrători
sanitari în interacţiunea lor cu pacienţii şi asigură pedepse,
în anumite circumstanţe, dacă aceştia deviază de la norme;
■ moral: fundamentat pe valoarea societală a autonomiei, el
promovând dreptul pacientului la autodeterminare în ceea
ce priveşte tratamentul medical;
■ interpersonal: metodă prin care părţile interacţionează
permiţând selectarea unei alternative terapeutice optimale
Definiție algoritmică
Faden&Beauchamp

■ Acţiunea X reprezintă consimţământul informat dat de

persoana P pentru realizarea intervenţiei I dacă şi numai
dacă:
1. P primeşte o informare cu privire la I;
2. P înţelege respectiva informație;
3. P acţionează voluntar în realizarea acţiunii X;
4. P este competent pentru a realiza acţiunea X;
5. P consimte la I
Capacitatea de a consimți și concepte
înrudite

• capacitate civilă de exercițiu

• capacitate decizională
• capacitate psihică
• discernământ
 • „(1) Atunci când, conform legii, un minor nu are
capacitatea de a consimți la o intervenție,
aceasta nu se poate efectua fără acordul
reprezentantului său, autorizarea unei
autorități sau a unei alte persoane ori instanțe
Capacitatea desemnate prin lege. (2) Medicul, în funcție de
vârsta și gradul de maturitate a minorului și
numai strict în interesul acestuia, poate lua în
de a consi- derare și părerea minorului”,

consimți • „Atunci când, conform legii, un major nu are, din

cauza unui handicap mintal, a unei boli sau
dintr-un motiv similar, capa- citatea de a
consimți la o intervenție, aceasta nu se poate
efectua fără acordul repre- zentantului său ori
fără autorizarea unei autorități sau a unei
persoane ori instanțe desemnate prin lege”
(Cod Deontologic)
Necesită:
• capacitate civilă de exercițiu
• discernământ
 ■ aptitudinea unei persoane de a fi
subiect de drepturi şi obligaţii,
Capacitate precum şi aptitudinea de a-şi
exercita aceste drepturi şi
civilă obligaţii (Cod Civil)
■ include:
– capacitate de exercițiu
– capacitate de folosință
Capacitate de folosință

■ aptitudinea persoanei de a avea

drepturi şi obligaţii civile
■ Începe de la naștere, se termină
odată cu decesul
■ În cazul copiilor nenăscuți =>
caracter potențial
 ■ aptitudinea persoanei [fizice, nn] de a încheia singură acte
juridice civile (Cod Civil)

Clasificare

■ persoane având capacitate deplină de exerciţiu, respectiv:

– persoanele majore (la împlinirea vârstei de 18 ani);
– minorii căsătoriţi şi cei a căror căsătorie a fost
Capacitate anulată (dacă minorul a fost de bună credinţă la
încheierea căsătoriei);
–
de exercițiu persoanele de peste 16 ani, în cazul cărora instanţa
tutelară le recunoaşte capacitatea de exerciţiu (Codul
Civil al României, Art 38-40)

■ persoane având capacitate restrânsă de exerciţiu, - minorii

între 14 şi 18 ani care nu se regăsesc în situaţiile de mai sus

■ persoane lipsite de capacitate de exerciţiu - minorii sub 14

ani şi cei puşi sub interdicţie judecătorească
 Suplimentar, în medicină capacitatea de exerciţiu mai
poate fi dobândită:
• la 16 ani, în probleme privind sănătatea reproducerii,
dacă acest lucru este solicitat explicit de către minor;
• în situaţii de urgenţă, dacă părinţii sau reprezentanţii
legali nu pot fi găsiţi şi dacă minorul înţelege situaţia în
care se află;

Situații • în cazul donării de celule stem hematopoietice, dacă

minorul are cel puţin 10 ani, situaţie în care
particulare consimţământul acestuia, scris sau verbal, este
obligatoriu, împreună cu cel al
părinţilor/reprezentanţilor legali.

Capacitatea de exerciţiu dispare (în cazul persoanelor

care au dobândit-o legal):
• odată cu decesul persoanei respective;
• odată cu punerea respectivei persoane sub interdicţie
 • Medicul curant, asistentul medical/moașa
răspund atunci când nu obține
consimțământul informat al pacientului
sau al reprezentanților legali ai acestuia,
cu excepția cazurilor în care pacientul este
lipsit de discernământ (L95/2006)
• (1) Este anulabil contractul încheiat de o
persoană care, la momentul încheierii
acestuia, se afla, fie şi numai vremelnic,
într-o stare care o punea în neputinţă de
Discernământ a-şi da seama de urmările faptei sale (Cod
Civil).
Variabilă binară
• Prezența D (indiferent de
magnitudine) => CI este validabil
• Absența D => CI nu poate fi validat
Capacitatea de a acționa voluntar

Depinde de:
■ influențări externe (ce nu sunt dependente de persoana
care urmează a lua o anumită decizie) nu sunt atât de
puternice încât să interfere cu luarea unei decizii
■ rezistența internă
■ implementarea în practică – abținerea
medicului/investigatorului de a implementa controale
■ poate fi:
– absolut – cercetarea biomedicală
– relativ - clinică
 • dorinţ a pacient ului (consideră că nu
are capacit at ea de a lua decizii
medicale sau nu doreşt e să ia decizii
medicale)
Relativismul • t rebuie exprimat ă explicit
volunatarianismului în • generează t recerea de la un model RMP
clinică bazat benef icenț ă
• inerenţ a cont roalelor
• incapacit at ea pacient ului de a
anula cont roalele, în:
• incapacit at e f izică, f iziologică (ex. copiii
mici) sau f iziopat ologică
• incapacit at e legală de anulare a
cont roalelor
 Reprezentantul legal
• Mediator, cunoscătorul dorințelor pacientului
• Standardul judecății substituite -
reprezentanţii legali iau deciziile medicale
funcţie de sistemul de păreri şi valori al
pacientului
Dacă • Standardul autonomiei pure - pacientul a ales
voluntarianismul o anumită alternativă terapeutică pentru o
este semnificativ situaţie ipotetică sau probabilă fiind
competent decizionåal, dar în momentul în
afectat, deciziile care respectiva alternativă terapeutică
pot fi luate de trebuie implementată el nu mai este
competent decizional
• Garant al maximizării beneficiului medical =
standardul optim de îngrijire

Medic
• standardul optim de îngrijire
Înțelegerea informațiilor

să aibă capacitatea de a le
înţelege (informabilitate)

să primească informaţiile
relevante;

să înţeleagă informaţiile.
Informabilitate

• să fie alertă (receptarea informaţiei);

• să aibă capacitatea de a înţelege informaţia primită
(recunoaşterea relevanţei informaţiei), respectiv:
• să aibă bagajul lexical necesar pentru a înţelege
informaţiile primite (ex. să înţeleagă limba în care
vorbeşte medicul)
• să aibă capacitatea de a înţelege semnificaţia
informaţiilor primite (de ex. că este bolnav şi are nevoie
de tratament);
• să poată reţine informaţiile primite măcar până în
momentul în care ia decizia (reţinerea informaţiei)
 metode multimedia: prezentări power-point, video,
softuri interactive care înlocuiesc CI pe hârtie

utilizarea de formulare de consimţământ îmbunătăţite

Augmentarea
o descriere mai puţin detaliată a reacţiilor adverse
medicamentoase

înțelegerii utilizarea unor formulări care să fie inteligibile pentru

o persoană care nu a început liceul

utilizarea de propoziţii mai scurte, cu mai puţin limbaj

tehnic, aranjarea textului în mai multe subsecţiuni cu
headere clare[96]

consimţământ de tip opt-out

 Această nouă formulă de
apă de gură a fost evaluată
exhaustiv din punctul de
vedere al siguranței pe
oameni și animale, iar
ingredientele sale
Această apă de gură a
Participare constitutive s-au dovedit a
fi sigure conform cu fost testată pentru
instrucțiunile. Cu toate siguranță pe oameni și
a la un acestea, într-un subgrup de animale. S-a dovedit a fi
subiecți, formula a dus la sigură dacă este
studiu apariția de edem subclinic utilizată corespunzător.
al țesuturilor cavității Cu toate acestea, unele
orale, precum și la iritația persoane au prezentat
gingiei și a cavității bucale. edem la nivelul gurii,
Adițional unii subiecți au iritația gurii și a gingiei
avut o ușoară erupție
eritematoasă la nivelul și o ușoară roșeață în
cavității orale. În cazul în gură. Dacă înghiți prea
care se ingeră o cantitate multă apă de gură, pot
semnificativă de produs, apărea disconfort
pot apărea disconfort gastric și amețeli
gastric, greață, dispepsie,
amețeli. Nu există alte
riscuri anticipate asociate
cu participarea la studiu

creşterea gradului de interpretare corectă a reacţiilor

adverse de la 58% la 72% şi o scădere a refuzului de a
participa la studiu de la 64 la 43%,
 ■ Include:
– informaţii de la medic referitoare
la diagnostic, natura şi scopul
tratamentului, riscurile şi
consecinţele tratamentului
propus, alternativele viabile de
Informarea tratament, riscurile
consecinţele lor, prognosticul
şi

bolii fără aplicarea

tratamentului (L46/2003)
– informații nelegate strict de actul
medical (preinformare)
(L46/2003)
Diagnostic
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv medical:
– evoluţia naturală a afecţiunii;
– posibile complicaţii;
– prognostic.
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv psihologic – pacientul trebuie ajutat să conceptualizeze
afecțiunea și să o traducă în sistemul de valori individual;
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv economic:
– posibilitatea continuării serviciului/pensionare;
– costuri estimate ale tratamentului medical;
– costuri adiţionale (ex. necesitatea reamenajării dormitorului sau camerei de baie);
■ ceea ce înseamnă respectivul diagnostic dpdv social:
– dificultăţi de integrare socială (ex. în cazul unei afecţiuni ce generează un deficit estetic
semnificativ);
– dificultăţi de interrelaţionare socială (ex. afectarea vorbirii, a vederii, auzului, psihice, etc);
– măsuri de protecţie socială disponibile (pensie de handicap, permise speciale, îngrijire la
domiciliu sau instituţionalizată, etc).
■ ceea ce înseamnă diagnosticul dvdv personal:
– dificultăţi potenţiale de interrelaţionare în mediul familial;
– ce înseamnă pentru familie afecţiunea respectivă;
– dificultăţi de efectuare a unor sarcini specifice mediului familial (afectarea mobilităţii, disfuncţii
sexuale sau reproductive, etc).
■ cum este afectată calitatea vieţii de afecţiune sau de tratamentul afecţiunii.
Natura sprocedurii

■ Diagnostică/terapeutică/alt tip
■ Invazivă/neinvazivă
■ De rutină/experimentală
 Realist
Nu se promite
Scopul tratamentului Reanalizat dacă
apar modificări

■ vindecarea. Fezabil în traumatisme, boli acute infecţioase sau urgenţe chirurgicale.

■ prelungirea vieţii. Fezabil în orice situaţie în care printr-o intervenţie medicală
reuşită se prognozează o îmbunătăţire a supravieţuirii, chiar dacă pacientul nu
este vindecat. De exemplu rezecţii din sfera oncologică.
■ ameliorarea statusului medical anterior. Fezabil în afecţiuni cronice care au
potenţial semnificativ de ameliorare cu tratament şi regim igienico-dietetic
corespunzător.
■ menţinerea statusului medical anterior. Fezabil pentru afecţiunile evolutive cărora
intervenţia medicală poate opri sau diminua progresia.
■ creşterea calităţii vieţii. Fezabil atunci când intervenţia medicală are ca scop o
îmbunătăţire a calităţii vieţii fără să ducă la vindecare, ameliorare sau prelungirea
vieţii.
■ îngrjiri paleative (diminuarea suferinţei)
Selectarea unei opțiuni terapeutice

■ identificarea riscurilor și consecințelor tratamentului propus

■ alternative viabile la tratament, cu riscuri și beneficii
■ prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului
Caracteristici ale selectării unei opțiuni terapeutice
■ non-neutralitatea
■ raportul risc-beneficiu
■ dependența de valorile personale ale actorilor implicați în planul
terapeutic
Non-neutralitatea

6; LC; <CFCN; N? @
OH= ŝC? >?�?N; J; JLI =?MOFOCCH@I LG ; ŝCI H; Fé
í G CHCG ┬ñ F; �G I G ?HNOFFO┬LCC>?=CTC?C
í P; LC; <CF┬@ OH= ŝC? >?�G I >?FOF2 - 0 �♫
HNCG JOFCH@I LG ┬LCC

6; LC; <CFCN; N? @
OH= ŝC? >?é
í =; J; =CN; N?; JMCBC= ┬; �J; =C?HNOFOC
í M?P?LCN; N?; ; @ ?= ŝCOHCC
í <?H?v = COFJI N?HŝC; F; F�CHN?LP?HŝC?CG ?>C=; F?
 Dacă există mai multe variante terapeutice, fiecare
trebuie prezentată împreună cu riscurile și beneficiile ei
Prezentarea riscurilor și beneficiilor se face:
– obiectiv, raportat la conținut – pentru fiecare alt
ter se prezintă obiectiv riscurile și beneficiile
potențiale
– subiectiv, raportat la recomandare – medicul
Raportul poate recomanda o alternativă terapeutică:
■
risc-
dacă există mai multe variante, cu raporturi
risc-beneficiu diferite - cea cu cel mai
favorabil raport
beneficiu ■ dacă există variante cu raport risc-beneficiu
similare –cea cu riscul minim (RMP bazate
pe beneficență), sau funcție de sistemul de
valori al pacientului (modelul interpretativ)
■ în modelele informativ și interpretativ –
raportul risc beneficiu trebuie particularizat
funcție de binele primar cerut de pacient
Valorile personale ale medicului

• Îl pot împiedica să realizeze anumite proceduri (clauza de

conștiință)

• Nu sunt aplicabile în situații de urgență

 0I N�; FN?L; � 2 ?MJ?=N; L?; �FI L�ñ 2 ; ŝCI H; FCN; N?; �FO┬LCC�
M?G HCv = ; NCP� ?M?HŝC; F┬� OH?C�>?= CTCC�G ?>C= ; F?�
; FAI LCNG OF� °; ONI >?N?LG CH; L? . 5 �CHP; FC>?; T┬�J?L�
>?= CTCI H; F ¢ JLCG ; G �# $

Valorile
personale ale
pacientului
Valori religioase
■ refuzul utilizării produselor pe bază de sânge de către martorii lui Iehova. Sângele este strict interzis, dar unele produse din sânge,
precum albumina sau factori ai coaglării sunt permişi, utilizarea lor fiind o opţiune personală. Identic, transplantul de organe, celule
sau ţesuturi poate fi permis;
■ martorii lui Iehova nu cred într-o viaţă de după ce apare imediat după deces. Prin urmare nu trebuie utilizate relativ la un pacient
decedat formulări de genul ”Este într-un loc mai bun”;
■ refuzul utilizării produselor pe bază de carne de porc de către evrei;
■ la evrei implicarea rabinului în decizii referitoare la tratamentele terminale este frecvent cerută de pacienţi;
■ în cazul evreilor, organele scoase/membrele amputate pot fi cerute pentru înmormântare. Similar în cazul musulmanilor;
■ pacienţii budişti pot refuza medicamente care le pot altera starea de conştiinţă/simţurile (inclusiv analgezice);
■ meditaţia este extrem de importantă pentru pacienţii budişti, cu precădere în momentele din apropierea decesului;
■ budiştii consideră că sufletul nu pleacă complet din corp imediat după deces; prin urmare nu trebuie realizate manipulări bruşte ale
cadavrului şi nici transplantul de organe;
■ refuzul oricăror discuţii despre aspecte negative de către indienii Navajo;
■ pudoare excesivă la hindu (nu se discută despre probleme genitale sau urinare de faţă cu soţul/soţia). Similar la pacienţii musulmani,
budişti, evrei. În cazul musulmanilor pot apărea probleme deosebite când pacienta trebuie să se dezbrace;
■ medicamentele se dau în mâna dreaptă la pacienţii evrei, persoane de etnie romă, hindu (mâna dreaptă este utilizată pentru acte curate
precum mâncatul pe când cea stângă este utilizată pentru acte murdare precum cele legate de toaletă);
■ postmortem rudele unui pacient hindu trebuie să stea tot timpul cu el, inclusiv la morgă
Valori culturale
■ utilizarea de tratamente alternative şi/sau naturiste;
■ considerarea faptului că afecţiunea de care suferă este generată de ghinion sau de
spirite rele, fapt ce face ca medicamentele să fie inutile;
■ credinţa unor pacienţi că recoltarea de umori (sânge, urină), se face pentru vrăji sau
pentru a le vinde (frecventă în Africa). Materiile fecale sunt deosebit de greu de
recoltat în unele populaţii din Africa deoarece ele sunt importante in ritualuri
vrăjitoreşti;
■ credinţa că sângele conţine sufletul persoanei (Malawi);
■ obţinerea consimţământului de la bătrânul satului sau de la soţ, în loc ca acesta să fie
luat de la pacient;
■ subordonarea autonomiei personale de către respectul pentru familie. Important în
unele zone din Asia, unde dacă un membru al comunităţii a făcut ceva rău, toţi
membrii familiei sau chiar ai tribului trebuie să facă ritualuri de curăţire
Riscurile intervenției medicale
Clasificare

• minore = drept riscuri ale căror probabilitate de producere

sau magnitudine a disconfortului anticipat nu sunt mai mari
decât cele întâlnite în mod obişnuit, în viaţa de zi cu zi sau în
timpul unor examinări medicale de rutină. Informarea –
opțională

• mai mult decât minore. Informarea - obligatorie

Riscuri mai mult decât minore
■ relevante. Un risc este relevant dacă în circumstanţele particulare ale
cazului, o persoană medie, aflată în situaţia pacientului, dacă ar fi fost
avertizată cu privire la acel risc, ar fi ataşat, cu mare probabilitate
semnificanţă acestuia sau dacă medicul presupune sau este sigur că
pacientul, avertizat cu privire la acel risc, ar fi ataşat, cu mare probabilitate,
semnificaţie acestuia.
■ substanţiale (importante) - riscuri severe cu posibilitate relativ mare de apariţie. De
exemplu riscul apariţiei unor fracturi vertebrale secundare unui tratament psihiatric
(şoc hipoglicemic indus de insulină);
■ probabile - chiar dacă nu sunt extrem de severe, au o frecvenţă relativ ridicată. De
exemplu durerea postoperatorie;
■ semnificative - au potenţial negativ mult crescut. Ex riscul de deces secundar unei
intervenţii medicale complexe
Ex: Risc relevant. Cazul Rogers
vs Whitaker
Mary Lynette Whitaker, prezentând deficiențe vizuale extrem de severe
(aproape oarbă la nivelul ochiului drept), a fost consultată de medicul
Christopher Rogers, care i-a recomandat o intervenție chirurgicală care i-ar fi
putut îmbunătăți nu doar aspectul fizic ci ar fi putut duce și la o ameliorare a
vederii. Postoperator, Whitaker a dezvoltat o complicație (oftalmie simpatică
contralaterală). Medicul oftalmolog nu i-a prezentat pacientei acest risc., ea
întrebându-l anterior intervenției dacă există posibilitatea unor complicaţii
postoperatorii la ochiul sănătos, fapt negat de către medic. Dacă pacientul ar fi
cunoscut respectivul risc, exista posibilitatea să fi refuzat intervenţia.

Pe această bază medicul a fost găsit vinovat de culpă medicală deşi respectiva
complicaţie era una recunoscută a intervenţiei chirurgicale. Trebuie menţionat
că dezvăluirea riscului ar fi făcut ca medicul să nu mai poată fi acuzat (principiul
Bolam) sau principiul bonus pater familias;
Elementele fundamentale ale riscului

■ natura riscului - care

este riscul în cauză
■ severitatea riscului
(consecinţele
acestuia)
■ probabilitatea
riscului
(semicantitativ)
■ iminenţa riscului
(când va apare
Beneficiile potențiale ale
intervenției
Probabile NU certe
Pot fi:
pentru pacient, cu scopul îmbunătăţirii unui status medical alterat:
• vindecare (ex. pacient cu pneumonie acută);
• îmbunătăţirea statusului medical (ex. pacient cu insuficienţă cardiacă
cronică);
• menţinerea statusului medical existent (ex. pacient cu ciroză hepatică
decompensată parenchimatos);
• încetinirea progresiunii unui status medical alterat (ex. încetinirea
progresiunii tumorale);
• pentru pacient - îngrijiri paleative sau terminale;
• pentru pacient, cu augmentarea unui status anterior normal:
• fizic (ex. chirurgie plastică, steroizi pentru creşterea masei musculare);
• psihic: augmentare neurocognitivă, augmentarea capacităţilor empatice;
• pentru pacienţi şi societate: vaccinuri, imunizări;
• pentru terţi:
• către anumite persoane - transplant de organe;
• generalizat - subiecţi ai unor trialuri clinice
 Exist ă o variant ă opt imă => recomandat ă pacient ului

Alternative Mai mult e variant e, cu R/B aproximat iv egale => prezent at e

cât mai neut ru

terapeutice ! FN?LH; NCP; >?�HI Hî NL; N; G ?HN

í CH@I G ; L? I <FCA; NI LC? ∞¥�>; =┬JI ; N? >O= ?�F; �PCH>?= ; L?
í CH@I LG ; L? I JŝCI H; F┬∞¥�HO�>O=?�F; �PCH>?= ; L?å�>; L; FN?LH; NCP?F? N?L; J?ONC=? OTO; F? ; O�I �
?v = ; = CN; N? L?>OM┬

! FN?LH; NCP?�HI Hî MN; H>; L>�°?RJ ?LCG ?HN; F?å�H?L?=I G ; H>; N? >?�ABC>OLC¢�∞¥�CH@
I LG ; L?
I JŝCI H; F┬°L?= I G ; H>; N┬>; =┬MOHN�>CMJI HC<CF? FI = ; F∏@
?T; <CF?¢

! FN?LH; NCP?�; <M?HN? ♫HOHCN; N?; G ?>C= ; F┬L?MJ ?=NCP┬å�>; L>CMJ I HC<CF? ♫
H; FN? OHCN┬ŝCM; HCNL? ∞¥�
M?�CH@I LG ?; T┬J; = C?HNOF>; =┬é

• nu exist ă alt ernat ive viabile local

• int ervenț ia absent ă est e cea st andard
• pacient ul ref uză variant ele disponibile local

Alt ernat ive neviabile financiar – amint it ă pacient ul doar dqcă:

• disponibilă local
• nu exist ă alt e variant e t erapeut ice f ezabile
Informații
economice

■ Costurile tratamentului
■ Potențiale conflicte de
interese
– Stimulente financiare
pentru ca medicul să
recomande/să nu
recomande o anumită
procedură medicală
– Ghiduri și protocoale
medicale, ce pot limita
libertatea de acțiune a
medicului
Algoritmul
Appelbaum

■ Înțelegerea informațiilor
■ Analiza discriminativă
■ Luarea unei decizii
■ (Opțional) Raționamentul
luării deciziei
 Înțelegerea informațiilor

■ Înţelegerea informaţiilor relevante referitoare la: natura afecţiunii, natura şi scopul

tratamentului/tratamentelor propuse, riscurile şi beneficiile tratamentelor propuse,
alternative terapeutice cu riscurile şi beneficiile lor.
■ Prezenţa înţelegerii este necesară pentru absolut orice intervenție medicală.
■ Dacă este prezentă doar înţelegerea, nu şi celelalte componente ale algoritmului de
analiză, pacientul poate lua decizii medicale extrem de limitat, de regulă raportat la
elemente ale actului medical fără impact semnificativ asupra planului terapeutic.
Testare:
■ Spuneţi-mi care este problema dv de sănătate?
■ Care este tratamentul pe care vi l-am recomandat?
■ Care sunt riscurile sau complicaţiile posibile ale tratamentului?
■ Care sunt riscurile neurmării planului terapeutic?
Analiza discriminatorie a
informațiilor
• = propriet at ea de a aprecia o anume sit uaţ ie şi consecinţ ele
acest eia din mai mult e variant e posibile.
• absenţ a capacit ăţ ii de a înţ elege af ecţ iunea de care suf eră
pacient ul => crit eriu de invalidare a capacit ăţ ii de a înţ elege,
deoarece nu poţ i lua decizii inf ormat e f ără să şt ii în ce scop le iei.
• înalt dependent ă de nivelul int elect ual al pacient ului,
• poat e f i augment at ă prin modif icarea modelului inf ormaţ ional (ex:
cuvint e mai simple, ut iliza desene, f ilmuleţ e, care pot augment a
înţ elegerea pacient ului)
Afectată de
• Afecţiuni psihiatrice (schizofrenie, boli schizoafective, bipolară, etc.) sau
alte tulburări mintale (delirium tremens).

• Diminuarea câmpului de viziune – pacientul nu are tulburări psihice

calitative semnificative, dar valorile personale sunt sever distorsionate;
de exemplu un pacient în depresie majoră nu ia în considerare opinia
medicului pentru că oricum consideră că nu mai are pentru ce trăi;

• Nerecunoaşterea de către pacient a faptului că suferă de o anumită

afecţiune, ca rezultat direct al afecţiunii
 Ce consideraţi că nu este în regulă în momentul
de faţă referitor la starea dv de sănătate?

Ce aparate/sisteme/organe sunt bolnave? Cum

sunt ele bolnave?

Credeţi că afecţiunea dv necesită tratament?

Care tratament este mai indicat în afecţiunea dv?

Testare Care credeţi că sunt efectele posibile ale

tratamentului selectat?

Ce credeţi că se va întâmpla dacă nu sunteţi

tratat?

De ce credeţi că v-am recomandat tratamentul X?

De ce credeţi că tratamentul X este mai bun decât

tratamentul Y?
Luarea unei decizii
Cel mai protectiv standard în raport cu autonomia pacientului.
Odată ce pacientul a înţeles informaţiile şi le-a analizat discriminativ, el va trebui să ia o
decizie.
Absenţa capacităţii de a lua o decizie:
• incompatibilă cu prezenţa capacităţii relativ complete de a înţelege
• face ca pacientul să nu fie capabil de a lua decizii medicale complexe, cu impact
semnificativ asupra stării sale de sănătate.
Poate însemna şi luarea deciziei de externalizare a luării deciziilor terapeutice către
medic/aparţinători în cazul în care pacientul nu se consideră capabil a le lua.
Testare
• V-aţi decis asupra unui tratament?
• Puteţi să îmi spuneţi ce decizie aţi luat?
• Dacă nu vreţi să luaţi decizia, cine vreţi să o ia în locul dv
Raționamentul luării deciziei
Nu poate fi utilizat ca singur element pentru evidenţierea unui deficit
semnificativ a înțelegerii;
Iraţionalitatea aparentă poate deriva din diferenţe culturale sau experienţe
anterioare ale persoanelor respective. (ex.martorii Iehova, meningită)
Testare:
• în timpul paşilor anteriori, corelat cu testarea înţelegerii sau analizei. De
exemplu, când pacientul este întrebat ce părere are despre un anumit
tratament, i se poate pune o întrebare suplimentară de genul „Dar celălalt
tratament ce are? De ce nu crezi că este mai bun?”
• odată ce pacientul a luat o anumită decizie, testarea bazându-se pe
interpelarea acesteia: „De ce ai ales acest tratament?, Care este efectul
tratamentului pe termen lung?”
Tipuri de autorizare
■ CI Prezumat
■ CI Implicit
■ CI Informat
– CI verbal
– CI scris
– Mediat (reprezentant legal)
Consimțământul prezumat
■ în absenţa unor dovezi care să indice că pacientul nu doreşte o anumită
procedură ea poate fi efectuată
■ necesită din partea pacientului o acţiune pentru a nega activarea
prezumpţiei
■ clasic:
– transplantologie
– urgențe medicale
Consimțământul implicit
■ C este sugerat de acțiunile pacientului
■ acceptabil pentru:
– consulturi medicale
– proceduri medicale fără riscuri/cu riscuri minime (ex. luarea
tensiunii arteriale)
 ■ validat prin respectarea pașilor
anterior menționați
Consimțământul ■ pentru orice proceduri medicale cu risc
explicit mai mult decât minim
(informat, ■ pentru orice proceduri medicale fără un
acordul informat) beneficiu direct pentru pacient, chiar
dacă riscul e minim/absent (cercetare,
educație, etc)
 ACORDUL PACIENTULUI INFORMAT

1. Datele pacientului Numele şi prenumele:

Domiciliul/reşedinţa:
2. Reprezentantul legal al pacientului*) Numele şi prenumele:
Domiciliul/Reşedinţa:
Calitatea:
*) Se utilizează în cazul minorilor şi majorilor fără discernământ (pentru art. 8 alin. (3) - (5) din normele
metodologice).
3. Actul medical (descriere)
4. Au fost furnizate pacientului următoarele informaţii în legătură cu actul medical: Da Nu
Date despre starea de sănătate
Diagnostic
Prognostic
Natura şi scopul actului medical propus
Intervenţiile şi strategia terapeutică propuse
Beneficiile şi consecinţele actului medical, insistându-se asupra următoarelor:

Riscurile potenţiale ale actului medical, insistându-se asupra următoarelor:

Alternative viabile de tratament şi riscurile acestora, insistându-se asupra următoarelor:

Riscurile neefectuării tratamentului

Riscurile nerespectării recomandărilor medicale
DA NU
5. Consimţământ pentru recoltare Pacientul este de acord cu recoltarea, păstrarea şi folosirea
produselor biologice.
6. Alte informaţii care au fost furnizate pacientului
Informaţii despre serviciile medicale disponibile
Informaţii despre identitatea şi statutul profesional al personalului care îl va trata*)
*) Identificat în tabelul cu personalul medical care îngrijeşte pacientul.
Informaţii despre regulile/practicile din unitatea medicală, pe care trebuie să le respecte
Pacientul a fost încunoştinţat că are dreptul la o a doua opinie medicală.
7. Pacientul doreşte să fie informat în continuare despre starea sa de sănătate.
 II) Subsemnatul pacient/Reprezentant legal, ............................................................declar că am înţeles toate

informaţiile furnizate de către .................................................................................................................................

(numele şi prenumele medicului/asistentului medical care a informat pacientul)

şi enumerate mai sus, că mi s-au explicat consecinţele refuzului actului medical şi îmi exprim refuzul pentru
efectuarea
actului medical.

I) Subsemnatul, ........................................................................................, declar că am înţeles toate

informaţiile
X ...................................................... Data:
Data:....../......../................
....../......../................Ora:
Ora:..................
..................
(numele şi prenumele pacientului/reprezentantului legal)
furnizate de către ........................................................................................ şi enumerate mai sus, că am
Semnătura pacientului/reprezentantului legal care consimte refuză efectuarea
informat actului
la efectuarea
medicalactului medical
prezentat
(numele şi prenumele medicului/asistentului medical)
medicului/asistentului medical doar informaţii adevărate şi îmi exprim acordul informat pentru efectuarea
actului
medical.
• ATENȚIE!!! În cadrul acordului informat există o serie de câmpuri care trebuie
obligatoriu completate (beneficii, riscuri, alternative viabile la tratament), lucru sugerat
de finalizarea respectivelor propoziții cu ”:”.
• Ex: intervenții de chirurgie dento-alveolară, la capitolul riscuri ar trebui trecute
riscurile potențiale ale intervenției, respectiv:
• „reacţii alergice/toxice la medicamente şi substanţe anestezice pre-, intra- şi
postoperator;
• hemoragie intra- şi postoperatorie;
• hematoame, echimoze, edeme postoperatorii;
• dureri în teritoriul oro-maxilo-facial;
• dehiscenţa;
• lezarea dinţilor învecinaţi;
• hipoestezia/anestezia nervului alveolar inferior, mentonier, lingual, infraorobitar;
• infecţii ale spaţiilor fasicale cervico-faciale;
• osteita/osteomielita oaselor maxilare;
• sinuzite maxilare;
• comunicare oro-sinuzală sau oro-nazală;
• fracturi ale oaselor maxilare;
• accidente prin ruperea instrumentarului în timpul manevrelor chirurgicale;
• excoriaţii, plăgi, ulceraţii produse prin contactul mucoaselor cu instrumentarul
chirugical sau cu substanţe medicamentoase
Cu privire la constatarea Comisiei privind încălcarea prevederilor art. 14 d__ Codul de Deontologie Medicală
– „ Informarea prealabila ”, a precizat că, în concret, i se reproșează faptul că, anterior efectuării intervenției
operatorii supuse cercetării, nu a obținut consimțământul informat detaliat al părinților pacientului minor
B_____ M____ S________ cu privire la efectuarea intervenției chirurgicale, precum și a riscurilor acesteia. A
mai arătat că o astfel de constatare/acuzație este neconformă realității, întrucât, încă de la momentul
internării micuțului pacient, a avut o relație de comunicare deschisă cu părinții acestuia, cu atât mai mult cu
cât cunoștea faptul că mama pacientului era asistenta medicală, aceasta fiind pe de o parte în măsură să
înțeleagă cu mai multă ușurință rezultatele investigațiilor și examenelor clinice efectuate, iar pe de altă parte
mama, în mod firesc, a uzat de pregătirea sa profesională punându-i numeroase întrebări în scopul de a
înțelege complexitatea diagnosticului stabilit, în raport cu evaluarea stării generale de sănătate a pacientului.
Mai mult decât atât, reclamantul a menționat că, chiar și ulterior semnării formularului de consimțământ, a
făcut personal demersuri pentru a i se permite mamei, care avea calificarea profesională de asistentă
medicală, de a rămâne tot timpul alături de copil, la secția de reanimare, și de a avea cunoștința în mod
direct și nemijlocit inclusiv la opiniile formulate de ceilalți medici specialiști care au consultat copilul.
Față de aceste aspecte, a precizat că a acordat atenția cuvenită familiei pacientului, iar, sub aspectul
obligațiilor profesionale privind obținerea consimțământului informat detaliat, a respectat procedurile legale și
de ordine internă ale instituției medicale.
Acesta a învederat că a obținut consimțământul în formă scrisă, prin utilizarea formularului pretipărit,
standard, folosit în astfel de proceduri, iar, anterior semnării acestuia de către mama pacientului a explicat
motivele care justificau efectuarea intervenției chirurgicale cât mai repede cu putință, precum și riscurile și
beneficiile acestei recomandări.

În acest context, a arătat că formularul tip atașat foii de observație, și anexat prezentei, este completat sumar doar cu numele
pacientului și semnătura aparținătorului, nefiind de natură să dovedească informarea părinților asupra complexității diagnosticului
și riscurilor intervenției, atâta timp cât părinții, în plângere, contestă informarea corectă cu privire aceste riscuri.
Având în vedere aceste aspecte, a menționat că C______ Superioară de Disciplină a reținut că reclamantul a încălcat
prevederile art. 8 și 14 d__ Codul de Deontologie Medicală fapte care potrivit art. 442 alin 1 d__ Legea nr. 95/2006 atrag
răspunderea disciplinară.