Capitolul VII.

Actul juridic civil

Secțiunea I. Cadrul legal

„Art. 1166. Noţiunea

Contractul este acordul de voinţe dintre două sau mai multe persoane cu intenţia de a constitui,
modifica sau stinge un raport juridic.

Art. 1167. Regulile aplicabile contractelor

(1) Toate contractele se supun regulilor generale din prezentul capitol.
(2) Regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevăzute în prezentul cod sau în legi
speciale.

Art. 1168. Regulile aplicabile contractelor nenumite

Contractelor nereglementate de lege li se aplică prevederile prezentului capitol, iar dacă acestea
nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult.

Art. 1169. Libertatea de a contracta

Părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţinutul acestora, în limitele
impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri.

Art. 1170. Buna-credinţă

Părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă atât la negocierea şi încheierea contractului, cât şi
pe tot timpul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita această obligaţie.

Art. 1171. Contractul sinalagmatic şi contractul unilateral

Contractul este sinalagmatic atunci când obligaţiile născute din acesta sunt reciproce şi
interdependente. În caz contrar, contractul este unilateral chiar dacă executarea lui presupune
obligaţii în sarcina ambelor părţi.

Art. 1172. Contractul cu titlu oneros şi contractul cu titlu gratuit

(1) Contractul prin care fiecare parte urmăreşte să îşi procure un avantaj în schimbul obligaţiilor
asumate este cu titlu oneros.
(2) Contractul prin care una dintre părţi urmăreşte să procure celeilalte părţi un beneficiu, fără a
obţine în schimb vreun avantaj, este cu titlu gratuit.

Art. 1173. Contractul comutativ şi contractul aleatoriu

(1) Este comutativ contractul în care, la momentul încheierii sale, existenţa drepturilor şi
obligaţiilor părţilor este certă, iar întinderea acestora este determinată sau determinabilă.
(2) Este aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin voinţa părţilor, oferă cel puţin uneia
dintre părţi şansa unui câştig şi o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un
eveniment viitor şi incert.

Art. 1174. Contractul consensual, solemn sau real

(1) Contractul poate fi consensual, solemn sau real.
(2) Contractul este consensual atunci când se formează prin simplul acord de voinţă al părţilor.
(3) Contractul este solemn atunci când validitatea sa este supusă îndeplinirii unor formalităţi
prevăzute de lege.
(4) Contractul este real atunci când, pentru validitatea sa, este necesară remiterea bunului.

Art. 1175. Contractul de adeziune

Contractul este de adeziune atunci când clauzele sale esenţiale sunt impuse ori sunt redactate de
una dintre părţi, pentru aceasta sau ca urmare a instrucţiunilor sale, cealaltă parte neavând decât
să le accepte ca atare.

Art. 1176. Contractul-cadru

(1) Contractul-cadru este acordul prin care părţile convin să negocieze, să încheie sau să menţină
raporturi contractuale ale căror elemente esenţiale sunt determinate de acesta.
(2) Modalitatea de executare a contractului-cadru, în special termenul şi volumul prestaţiilor,
precum şi, dacă este cazul, preţul acestora sunt precizate prin convenţii ulterioare.

Art. 1177. Contractul încheiat cu consumatorii

Contractul încheiat cu consumatorii este supus legilor speciale şi, în completare, dispoziţiilor
prezentului cod.”1

Secțiunea II. Definiție, clasificare

Actul juridic2 presupune exprimarea voinței în scopul de a se produce efectele juridice dorite
de autorul actului, ceea ce îi conferă acestuia exercițiul drepturilor sale.

voința exteriorizată pentru a putea produce efecte juridice3 naștere, modificare,

stingere -
raport juridic
civil concret
autorului – consimțământ (discernământ și interes propriu)

1
Extras din Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 - privind Codul civil; Emitent: Parlamentul;
Publicat în Monitorul Oficial nr. 511 din 24 iulie 2009).
2
Ionel Reghini, Șerban Diaconescu, Paul Vasilescu, Introducere în dreptul civil, Editura Hamangiu,
București, 2013, p. 422-472.
3
Acest element al actului juridic civil ține de esența actului juridic.
Posibile sensuri ale actului juridic:
1. operațiune – negotium juris;
2. înscris constatator – intrumentum probationis.

Diferențe între:

Actul juridic de drept public –

Actul juridic civil
administrativ4
-unilaterale; -contract;
-emitent: este organul administrației publice; -părțiile;
-se emite ținându-se cont de: dispozițiile -capacitatea civilă.
referitoare la competență.

Autonomia de voință libertate contractuală să încheie sau nu un contract;

să aleagă forma contractului.
(oral, olograf, autentic)

Clasificarea actelor juridice civile5

 cu executare dintr-o dată (uno ictu);

Acte juridice
 cu executare succesivă;
 cu titlu oneros (pot fi: acte  principale;
comutative, aleatorii);  accesorii;
 cu titlu gratuit (pot fi: acte
dezinteresate, liberalități);
 constitutive;  strict personale;
 translative;  care pot fi încheiate și prin reprezentant;
 declarative;
 conservare;  între vii (inter vivos);
 administrare;  pentru cauză de moarte (mortis causa);
 de dispoziție;

4
Pentru mai multe detalii privind noțiunea, trăsăturile și specificul dreptului civil, autonomia dreptului
civil, precum și delimitările dintre dreptul civil și celelalte drepturi – a se vedea Marian Nicolae, Drept
civil – Teoria generală, Vol. I. Teoria dreptului civil, Editura Solomon, București 2017, p. 1-145.
5
Pentru mai multe detalii privind criteriile de clasificare în doctrină, a se vedea Marian Nicolae, Drept
civil – Teoria generală, Vol. II. Teoria drepturilor subiective civile, Editura Solomon, București, 2018, p.
310-342.
  patrimoniale;  subiective;
 nepatrimoniale;  condiție;
 consensuale;  pure și simple;
 solemne (formale);  afectate de modalități;
 reale;
 unilaterale;  cauzale;
 bilaterale;  abstracte;
 plurilaterale;

În funcție de numărul părților, actele juridice civile se împart în:

-rezultatul voinței unei singure părți;7

Exemplu:

-testamentul, acceptarea moștenirii, renunțarea la

moștenire, denunțarea unui contract de către una
Acte juridice civile unilaterale6
dintre părți, oferta de a contracta, promisiunea
publică de recompensă, oferta de purgă, 8 ratificarea
unui act juridic încheiat în lipsa ori cu depășirea
împuternicirii de a reprezenta, confirmarea unui act
juirid anulabil, mărturisirea etc.;
-reprezintă acordul de voințe (voințele concordante
a două părți);
Exemplu:
Acte juridice civile bilaterale
-contractul de vânzare, contractul de donație,
contractul de schimb, contractul de locațiune,
contractul de mandat etc.;
-rezultatul acordului de voințe a trei sau a mai
multor părți;
Acte juridice civile plurilaterale Exemplu:

-contractul de societate,9 dacă a fost încheiat de cel

6
Pentru mai multe detalii privind controversatul caracter juridic al unor acte unilaterale, a se vedea
Marian Nicolae, Drept civil – Teoria generală, Vol. II. Teoria drepturilor subiective civile, Editura
Solomon, București, 2018, p. 316-317.
7
A se vedea art. 1324 Cod civil
8
A se vedea Gabriel Boroi și Carla Alexandra Anghelescu, Curs de drept civil – Partea general, Ediția a
2-a revizuită și adăugită, Editura Hamangiu, București, 2012, p. 110.
9
Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei, Colectiv, Noul Cod civil – Comentariu pe
articole, art. 1-2664, Editura C.H. Beck, București, 2012, p. 1912.
 puțin trei asociați; convenția de partaj, dacă sunt trei
sau mai mulți copărtași; contractul de tranzacție
încheiat de cel puțin trei părți;

Utilitatea acestei clasificări în acte juridice unilaterale, bilaterale și plurilaterale se poate

observa în cazul analizei valabilității actelor juridice (în cazul actelor bilaterale și plurilaterale
este necesar să se verifice fiecare manifestare de voință), precum și a regimului juridic al viciilor
de consimțământ, dar și în cazul regimului revocării actelor (în cazul actelor bilaterale și
plurilaterale, regula este reprezentată de mutuus consensus – mutuus dissensus).

! A nu se confunda:
clasificarea actelor juridice civile (unilaterale și bilaterale) ≠ clasificarea contractelor civile10
(unilaterale, bilaterale-sinalagmatice).

În funcție de scopul urmărit la încheierea lor, actele juridice civile se împart în:

Acte -fiecare parte urmărește să Acte juridice -acte juridice cu titlu oneros în care, la
juridice își procure un avantaj în comutative momentul încheierii lor, existența
civile cu schimbul obligațiilor drepturilor și a obligațiilor părților este
titlu asumate; certă, iar întinderea acestora este
oneros determinată sau determinabilă;
Exemplu:
Exemplu:
-contractul de vânzare, în
care vânzătorul urmărește -contractul de vânzare, contractul de
să obțină prețul în locațiune, contractul de antrepriză etc;
schimbul bunului vândut, Acte juridice -actele juridice cu titlu oneros care, fie
iar cumpărătorul aleatorii prin natura lor, fie prin convenția
urmărește să obțină bunul părților, oferă cel puțin uneia dintre
în schimbul prețului; părți șansa unui câștig și o expune
totodată la riscul unei pierderi, ce
depinde de un eveniment viitor și
incert (fiecare urmărește să câștige și
să evite vreo pierdere; aceste șanse nu
pot fi evaluate în momentul încheierii
actului juridic, ci numai ulterior;
Exemplu:

-contractul de rentă viageră, contractul

A se vedea art. 1171 Cod civil; Liviu Pop, Ionuț-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu, Curs de drept civil –
10

Obligațiile, Editura Universul Juridic, București, 2015, p. 40-51.

 de întreținere, contractul de asigurare,
convenția de constituire (cu titlu
oneros) a unui uzufruct viager,
vânzarea unui drept litigios;
-una dintre părți Acte -actele juridice cu titlu gratuit prin
urmărește să procure dezinteresate care dispunătorul procură un beneficiu
celeilalte părți un unei persoane, fără să își micșoreze
beneficiu, fără a obține în patrimoniul;
schimb vreun avantaj; Exemplu:
Exemplu:
-mandatul gratuit, comodatul,
Acte -contractul de donație, depozitul neremunerat, etc.
juridice comodatul (împrumutul11 Liberalități -acte juridice cu titlu gratuit prin care
civile cu de folosință), împrumutul dispunătorul își micșorează
titlu de consumație fără patrimoniul cu folosul patrimonial
gratuit dobândă, mandatul procurat gratificatului;
gratuit, depozitul -se aplică regulile privind reducțiunea
neremunerat, contractul (regulile privitoare la raport se aplică
de voluntariat,12 legatul; numai contractului de donație);
Exemplu:

-legatul, contractul de donație,

mecenatul.

Utilitatea acestei clasificări, în acte juridice cu titlu oneros și acte juridice cu titlu gratuit se
poate observa în regimul diferit:
-legiuitorul a optat pentru o reglementare mai exigentă pentru actele cu titlu gratuit în ceea ce
privește capacitatea (există incapacități speciale, actele gratuite nu pot fi încheiate de către
persoanele care au capacitatea de exercițiu restrânsă sau sunt lipsite de capacitate de exercițiu);
-în cazul actelor cu titlu oneros obligațiile părților sunt reglementate cu mai multă severitate
(garanția împotriva evicțiunii, în sensul că aceasta apare ca regulă în cazul actelor cu titlu oneros,
iar în cazul actelor cu titlu gratuit apare ca excepție);
-în cazul succesiunilor, există reguli deosebite în cazul anumitor acte cu titlu gratuit;
Utilitatea distincției între acte dezinteresate și liberalități constă în condițiile de formă mai
restrictive în cazul liberalităților (liberalitățile sunt acte juridice solemne).

11
Pentru distincția dintre împrumutul de folosință și împrumutul de consumație, a se vedea Francisc
Deak, Lucian Mihai, Romeo Popescu, Tratat de drept civil – Contracte speciale, Volumul al III-a al
ediției a V-a, actualizat de Romeo Popescu, Editura Universul Juridic, București, 2018, p. 94-148.
12
A se vedea art. 2 lit. d) din Legea nr. 195/2001 a voluntariatului, republicată.
 În funcție de efectul actelor juridice, acestea se împart în:

-sunt actele care dau naștere unor drepturi subiective

civile ce nu au existat anterior;
Exemplu:
Acte juridice civile constitutive
-instituirea unui uzufruct, contractul prin care se
instituie un drept de gaj, contractul de ipotecă,
convenția de partaj;
-sunt actele care au ca efect strămutarea unor drepturi
subiective din patrimoniul unei persoane în
patrimoniul altei persoane;
Acte juridice civile translative
Exemplu:

-contractul de vânzare, contractul de donație, cesiunea

de creanță;
-sunt actele care au ca efect consolidarea sau
definitivarea unor drepturi subiective civile
preexitente;
Acte juridice civile declarative Exemplu:

-actul juridic confirmativ, tranzacția de principiu

(poate produce și efecte constitutive sau translative).13

Utilitatea acestei clasificări în acte juridice civile constitutive, translative li acte juridice
civile declarative se poate observa sub următoarele aspecte:
-actele juridice constitutive și cele translative își produc efectele numai pentru viitor (ex
nunc), încă actele juridice declarative își produc efectele și pentru trecut (ex tunc);
-în cazul actelor constitutive sau translative o parte poate avea calitatea de având-cauză, pe
când în cazul actelor declarative acest lucru nu se poate;
-de regulă, doar actele constitutive și translative sunt supuse formalitățiilor de publicitate
imobiliară;
-doar actele constitutive și tranlative (dacă sunt sinalagmatice) sunt supuse rezoluțiunii sau,
după caz, rezilierii, iar nu și actele juridice declarative;

În funcție de importanța lor, actele juridice civile se împart în:

13
A se vedea art. 2267 alin. (1) ultima teză Cod civil.

Acte juridice civile de conservare
-prin care se urmărește preîntâmpinarea pierderii unui
drept subiectiv civil;
-act avantajos, întrucât presupune cheltuieli de o
valoare mai mică decât valoarea dreptului ce se
urmărește a fi salvat;
Exemplu:

-întreruperea unei prescripții, înscrierea unei ipoteci

sau a unui privilegiu, somația, punerea peceților etc.
-prin care se urmărește normala punere în valoare a
unui bun patrimoniu;
-se face distincție între actul de administrare a unui
bun privit izolat de alte bunuri (ut singuli) și actul de
administrare a unui patrimoniu (primul se pune în
Acte juridice civile de
valoare fără să se ajungă la înstrăinare, pe când cel de-
administrare
al doilea include printre altele și acte de înstrăinare
raportate la bun, nu la întreg patrimoniu);
Exemplu:

-asigurarea unui bun, locațiunea unui bun;

-care are ca rezultat ieșirea din patrimoniu a unui drept
sau grevarea cu sarcini reale a unui bun;
Exemplu:
Acte juridice civile de dispoziție
-contractul de vânzare, contractul de donație,
renunțarea la un drept, constituirea dreptului de
uzufruct, superficie, ipoteci, gaj etc.;

Utilitatea acestei clasificări în acte juridice de conservare, administrare și acte de dispoziție se

poate observa în următoarele aspecte: capacitatea de a încheia acte juridice civile (actele de
conservare pot fi încheiate și de cel lipsit de capacitate de exercițiu, actele de administrare care
nu sunt lezionare pot fi încheiate de minorul care are capacitate de exercițiu restrânsă, fără a fi
nevoie de încuviințarea prealabilă a ocrotitorului legal, actele de dispoziție pot fi încheiate de cel
cu capacitate de exercițiu restrânsă, dar numai cu încuviințarea prealabilă a ocrotitorului legal,
precum și cu autorizarea instanței de tutelă),14 în cazul acceptării moștenirii (actele de
administrare ce nu au caracter urgent și angajează viitorul, precum și actele de dispoziție

14
A se vedea art. 41 alin. (2), (3) art. 43 alin. (2), (3) Cod civil.
presupun intenția neechivocă de a accepta tacit moștenirea) 15 sau a mandatului general (în cazul
actelor de dispoziție este nevoie de un mandat special).16
În funcție de modul de formare, actele juridice se împart în:

-ia naștere în mod valabil prin simpla manifestare de voință a părții sau a
Acte juridice
părților, neînsoțită de niciun fel de formă;
civile consensuale
-reprezintă regula în materia contractelor (principiul consensualismului);
-actele juridice pentru a căror manifestare de voință trebuie să îmbrace o
anumită formă prescrisă de lege (de regulă, forma autentică);
-reprezintă o condiție pentru însăși valabilitatea actului juridic (formă
Acte juridice cerută ad validitatem sau ad solemnitatem);
civile solemne Exemplu:
(formale)
-testamentul, contractul de donație, contractul de ipotecă, contractul prin
care se strămută ori se constituie drepturi reale (înscrise în cartea
funciară);
-manifestarea de voință trebuie să fie însoțită și de remiterea (predarea)
bunului;
-remiterea bunului este cerută pentru valabilitatea actului, iar nu pentru
Acte juridice executarea lui;
civile reale Exemplu:

-contractul de împrumut (atât cel de folosință, cât și cel de consumație),

contractul de depozit, darul manual, gajul cu deposedare etc.;

Utilitatea acestei clasificări în acte juridice consensuale, acte juridice solemne și acte juridice
reale se poate observa în analiza valabilității acestor acte, dar și a regimului probelor. În acest
sens, actele juridice solemne care nu respectă forma cerută de către lege vor atrage sancțiunea
nulității absolute. De asemenea, modificarea unui act juridic solemn va trebui să îmbrace aceeași
formă, iar în cazul unei procuri date în sensul de a încheia un astfel de act, mandatul trebuie să
îmbrace și el forma solemnă.

În funcție de conținutul actelor juridice, acestea se împart în:

15
A se vedea art. 1110 Cod civil.
16
A se vedea art. 2016 alin. (2) Cod civil.
 Acte juridice
civile -care au un conținut pecuniar (evaluabil în bani);
patrimoniale
-a căror conținut este neevaluabil în bani;
Acte juridice Exemplu:
civile
nepatrimoniale -înțelegerea părinților ca un copil din afara căsătoriei să ia numele unuia
dintre ei sau numele lor reunite;

Utilitatea acestei clasificări în acte juridice patrimoniale și acte juridice nepatrimoniale se

poate observa în analiza regimului nulității (în cazul actelor juridice nepatrimoniale nu se poate
vorbi de restituirea prestațiilor), în materia ocrotirii incapabilului, precum și în materia simulației
(poate fi întâlnită numai în cazul actelor juridice patrimoniale).17
În funcție de modul de executare a actelor juridice civile, acestea se împart în:

Acte juridice civile cu executare
dintr-o dată
(uno ictu/act cu executare
instantanee)18
Acte juridice civile cu executare
succesivă
-a cărui executare ppresupune o singură prestație din
partea debitorului;
-a cărui executare presupune mai multe prestații
eșalonate în timp;
Exemplu:
-contractul de locațiune, contractul de arendare,
contractul de societate etc.;

Utilitatea acestei clasificări în acte juridice cu executare dintr-o dată sau acte juridice cu
executare succesivă se poate observa în analiza sancțiunii care intervine pentru fiecare dintre
aceste acte (în cazul contractelor sinalagmatice cu executare uno ictu, pentru neexecutarea
culpabilă sau pentru executarea necorespunzătoare intervine rezoluțiunea – efect retroactiv; în
cazul contractelor sinalagmatice cu executare succesivă va interveni rezilierea, care are ca efect
desfacerea contractului ex nunc). De asemenea, condițiile exercitării denunțării unilaterale diferă
în funcție de modul de executare a actului în cauză.
În funcție de raportul dintre actele juridice, acestea se pot împărți în:

Acte juridice civile principale -are existență de sine stătătoare;

17
A se vedea art. 1294 Cod civil.
18
Titus Prescure, Roxana Matefi, Drept civil. Partea generală – Persoanele, Editura Hamangiu, București,
2012, p.140-142.
 -nu are existență de sine stătătoare, soarta
juridică depinzînd de soarta altui act juridic
principal;
Acte juridice civile accesorii Exemplu:

-clauza penală, fideiusiunea, arvuna,

contractul de gaj, convenția de ipotecă etc.;

Utilitatea acestei clasificări în acte juridice principale și acte juridice accesorii se poate
observa în analiza validității acestor acte. În cazul actului accesoriu, pe lângă verificarea
elementelor proprii se va analiza și elementele actului principal, întrucât soarta celor două este
legată - accesorium sequitur principale.
În funcție de modalitatea încheierii actelor juridice, acestea se împart în:

-se pot încheia numai personal, fără să existe

Acte juridice civile strict personale
posibilitatea să fie încheiate și prin
reprezentare;
-reprezintă excepția;
-pot fi încheiate doar de către persoana fizică;
-normele care reglementează aceste acte sunt
de strictă interpretare și aplicare;

Exemplu:

-testamentul, căsătoria, recunoașterea unui

Acte juridice civile care pot fi încheiate și
prin reprezentant
copil;
-acte pentru a căror încheiere se poate face
atât personal, cât și prin intermediul unui
reprezentant (există mandat dat în acest sens);
-reprezintă regula;

Utilitatea acestei clasificări în acte juridice strict personale și acte juridice care pot fi
încheiate și prin reprezentant se poate observa în analiza capacității cerute de către lege pentru
încheierea acestor acte. De asemenea, în cazul actelor juridice care pot fi încheiate și prin
reprezentant se analizează pe lângă condițiile cerute de către lege pentru act și persoana
reprezentantului.19
În funcție de momentul în care își produc efectele, actele juridice civile se împart în:
19
A se vedea art. 1299 Cod civil.

Acte juridice civile între vii
(inter vivos)
Acte juridice civile pentru cauză de moarte
(mortis causa)
-sunt acele acte care își produc efectele
necondiționat de decesul autorului actului;
-reprezintă regula;
-sunt acele acte care își produc efectele decât
la moartea autorului său (actul este făcut în
considerarea morții);
-sunt limitate la cele prevăzute de către lege;
-sunt supuse de regulă unor condiții mai
restrictive în ceea ce privește capacitatea de a
dispune iar uneori și capacitatea de a primi;
Exemplu:

-testamentul;
Utilitatea acestei clasificări în acte juridice între vii și acte juridice pentru cauză de moarte se
poate observa în analiza reglementării celor două categorii de acte (actele juridice mortis causa
sunt acte juridice solemne, în vreme ce actele inter vivos sunt solemne numai ca excepție).
În funcție de rolul voinței părților în stabilirea conținutului actelor juridice civile, acestea se
împart în:

-sunt acele acte a căror conținut este determinat prin voința autorului sau
Acte juridice
autorilor lui (majoritatea actelor);
civile subiective
-părțile pot deroga de la juridice dispozitive;
-sunt acele acte a căror conținut este predeterminat de norme de la care
părțile nu pot deroga, acestea având doar posibilitatea de a alege dacă
doresc sau nu să încheie respectivul act;
-părțile nu pot modifica, prin voința lor, aceste reguli și nici nu pot deroga
de la acestea;
Acte juridice Exemplu:
civile condiție
-căsătoria;
-contractul de adeziune reprezintă o categorie intermediară – contractele
încheiate de profesioniști cu consumatorii, contractele încheiate cu
furnizorii de utilități (în cazul acestor contracte se pune mai des problema
clauzelor abuzive).20
Utilitatea acestei clasificări în acte juridice subiective și acte juridice condiție se poate
observa în analiza condițiilor de valabilitate (actele juridice condiție nu pot fi decât cele stabilite
de către lege).
În funcție de legătura lor cu modalitățile (termen, condiție, sarcină) se face distincție între:

A se vedea art. 1175 Cod civil; Adriana Almășan, Drept civil. Dinamica obligațiilor, Editura Hamangiu,
20

București, 2018, p. 101-103.

 -sunt actele neafectate de modalități;
Acte juridice civile Exemplu:
pure și simple
-actul de opțiune succesorală, recunoașterea filiației, căsătoria,
adopția etc.;
-sunt actele care cuprind o modalitate (un termen, o condiție sau o
sarcină);
Acte juridice civile -există acte care sunt esențialmente acte afectate de modalități;
afectate de Exemplu:
modalități
-contractul de împrumut, contractul de rentă viageră, contractul de
întreținere, contractul de donație cu sarcină, contractul de asigurare;

! În funcție de criteriul legăturii lor cu modalitățile:

-acte juridice incompatibile cu modalitățile;
-acte juridice care pot fi sau nu afectate de modalități;
-acte juridice inseparabile de modalități.

Utilitatea acestei clasificări în acte juridice pure și simple și acte juridice afectate de
modalități se poate observa în analiza condițiilor de valabilitate a celor două categorii de acte,
precum și a efectelor pe care le produc.

În funcție de legătura cu cauza (scopul), actele juridice se împart în:

-sunt acele acte a căror valabilitate implică analiza scopului său;

Acte juridice civile
-dacă cauza lipsește este imorală sau ilicită, actul juridic va fi lovit
cauzale
de nulitate relativă sau, după caz, de nulitate absolută;21
Acte juridice civile -sunt acele acte a căror valabilitate nu implică analiza cauzei;
abstracte

Utilitatea acestei clasificări în acte juridice cauzale și acte juridice abstracte se poate observa
în analiza regimului probelor, precum și a condițiilor de valabilitate.
În funcție de reglementarea și denumirea legală, actele juridice se împart în:

Acte juridice civile numite -sunt acele acte care au o reglementare

proprie și o denumire stabilită prin lege;
21
A se vedea art. 1236, 1238 Cod civil.
 -nu este necesar ca părțile să prevadă întreg
conținutul actelor, întrucât acestor acte li se
vor aplica dispozițiile în mod automat și
complet, cu condiția ca părțile să nu fi derogat
expres de la aceste dispoziții legale;
-sunt acele acte care nu se bucură de o
reglementare proprie;
-consecință a principiului libertății actelor
juridice;
-se vor aplica regulile stabilite de către părți;22
Acte juridice civile nenumite Exemplu:

-actuala reglementare nu mai prevede

delegația imperfectă, astfel încât în cazul în
care se va încheia un astfel de contract, acesta
va fi unul nenumit.

! A nu se confunda actele juridice civile nenumite cu contractele complexe (care reunesc

elementele a două sau mai multor contracte numite).

Exemplu:

Contractul hotelier – reunește elemente din contractul de locațiune cu elemente din contractul
de depozit.
Utilitatea acestei clasificări în acte juridice civile numite și acte juridice nenumite se poate
observa analizând regulile aplicabile.

! Este posibil ca un act juridic nenumit să devină un act juridic numit și invers, în cazul în
care legiuitorul modifică legislația aflată în vigoare.
Secțiunea III. Întrebări recapitulative

1. Aveți următoarea speță:

22
A se vedea art. 1168 Cod civil.
 Reclamantul A a depus cerere de chemare în judecată a pârâtului B, arătând următoarele: la
data de 03.09.2013 defunctul C a încheiat un testament autentic prin care îl instituia legatar
universal pe reclamantul A. Între timp, arată A, pârâtul B a intervenit în relația reclamantului cu
defunctul, convingându-l pe acesta din urmă să-și modifice dispozițiile de ultimă voință în sensul
instituirii lui B ca legatar cu titlu particular, lăsându-i acestuia, printr-un testament olograf
redactat la data de 08.10.2013, unul dintre cele două imobile pe care defunctul le deținea în
proprietate. Între timp, C a decedat.
Reclamantul A solicită constatarea calității lui de legatar universal pentru următoarele
considerente:
-un act autentic, solemn (așa cum este testamentul prin care el a fost instituit legatar universal)
nu poate fi modificat printr-un înscris sub semnătură privată (așa cum este testamentul olograf
prin care i-a fost constituit legatul cu titlu particular lui B), ci în speță instanța trebuie să aplice
principiul simetriei formelor;
Pârâtul B, prin întâmpinare și cererea reconvențională arată că:
-cele două forme testamentare sunt echivalente, testamentul autentic putând fi modificat sau
revocat printr-unul olograf;
-pretinde, prin cererea reconvențională ca legatul în favoarea lui A să fie considerat revocat
implicit (tacit), întrucât testamentul în favoarea lui B conține dispoziții ireconciliabile cu cele din
primul testament, fapt din care rezultă intenția clară a lui C de a nu mai acorda eficacitate
primului testament, astfel âncât solicită recunoașterea calității lui de legatar cu titlu particular în
privința imobilului, restul averii defunctului urmând a reveni statului ca moștenire vacantă,
întrucât C nu avea rude în viață.

a. Clasificați, după criteriile învățate, actul juridic despre care este vorba în speță.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b. Ce este un act juridic solemn? Dar un act juridic consensual?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
c. Considerați că testamentul olograf din speță este un act juridic consensual sau unul
solemn?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
a. Întocmiți testamentul olograf din speță.
 ______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

b. Care va fi soluția instanței? Argumentați!

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

TESTAMENT

Subsemnatul C domiciliat în Timișoara, str. Blaj, nr. 1, CNP 1320115350098 dispun prin
prezentul testament următoarele:
Las lui A, domiciliat în Timișoara, str. Blaj, nr. 2, întreaga mea avere mobilă şi imobilă
înţelegând să-l desemnez legatar universal, potrivit art. 1055 Cod civil.
Am luat cunoştinţă de dispoziţiile art. 1088 Cod civil cu privire la întinderea rezervei
succesorale a moştenitorilor și declar că nu am moștenitori rezervatari.
Acest testament a fost întocmit cu respectarea art. 1044 Cod civil şi reprezintă ultima
mea voinţă.
Prezentul testament se înregistrează pe cheltuiala subsemnatului în Registrul naţional
notarial de evidenţă a liberalităţilor (RNL).
Prezentul testament a fost redactat şi autentificat astăzi, 03.09.2013, la Biroul Notarilor Publici
ABC din Timişoara, într-un exemplar original, care se păstrează în arhiva notarului public, conform
prevederilor art. 98 alin.1 şi 4 din Legea 36/1995 republicată, iar părţile vor primi un duplicat de pe
prezentul act, duplicatul având aceeaşi forţă probantă prevăzută de lege ca şi originalul.
Testator,
 C
-Urmează autentificarea : -
ROMÂNIA
UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI
BIROUL NOTARILOR PUBLICI ABC
Nr. licență: 1234/1234/05.08.2013
Timișoara, Bld. Revoluției nr. 1 ap.5
Nr. tel: 0356-104441
Cod fiscal: RO12341234
O.P.D.C. 1234
Încheiere de autentificare nr. __
Anul 2013, luna 09, ziua 03
În faţa mea, A, notar public, la sediul biroului meu s-a prezentat:
- C domiciliat în Timișoara, str. Blaj, nr. 1, CNP 1320115350098, identificat cu C.I. seria
TM. nr. 447748, eliberată de pol. mun. Timişoara la data de 06.01.2005, în nume propriu
care, după citirea actului, a consimţit la autentificarea prezentului înscris, care nu conţine anexe
şi a semnat toate exemplarele.

În temeiul art. 12 lit. b. din Legea nr. 36/1995,

Se declară autentic prezentul înscris

S-a perceput onorariul de 150 lei + T.V.A 24% cu b.f. nr. 1/03.09. 2013

Notar public,
A

Prezentul duplicat s-a întocmit în 2 (două) exemplare, din care: un exempar pentru arhiva
biroului notarial, 1 (unul) exemplar s-a eliberat testatorului, astăzi, data autentificării actului
și are aceeaşi forţă probantă ca originalul.

Notar public,
A

2. Aveți următoarea speță:

La data de 05.11.2013 reclamantul A a depus cerere de chemare în judecată a pârâţilor B
şi C, învederând instanţei următoarele:
La data de 03.09.2012 reclamantul l-a împuternicit pe pârâtul B să efectueze acte de
administrare al patrimoniului său, precum şi unele acte de dispoziţie, fără a specifica în mod cert
ce fel de acte (reclamantul se referea la acte de dispoziţie minoră, ce nu angajau părţi majore din
patrimoniul său), aspect pe care B îl cunoştea.
 La data de 05.10.2013 pârâtul B a încheiat cu pârâtul C, în numele lui A, în temeiul
procurii susmenţionate, un contract de vânzare a casei reclamantului, încasând pentru aceasta un
preţ ridicol de mic faţă de valoarea reală a casei.
Reclamantul A pretinde desfiinţarea contractului de vânzare încheiat de către B pentru
depăşirea de către acesta a puterilor mandatarului, având în vedere art. 2016 al. 2 din Codul civil.
Pârâtul B, prin întâmpinare, învederează instanţei următoarele:
Contractul de vânzare nu a fost încheiat cu depăşirea puterilor mandatului, ci, conform
art. 2016 al. 2 din Codul civil, acesta era suficient de precis, astfel încât contractul este valabil
încheiat, B declarându-se gata să-i predea lui A preţul imobilului, preţ încasat de la C.

a. Clasificaţi contractul de mandat din punctul de vedere al criteriilor învăţate.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b. Definiţi mandatul expres. Mandatul în speţă este unul expres?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
c. Argumentaţi în favoarea reclamantului.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
d. Argumentaţi în favoarea pârâtului.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
e. Care va fi soluţia instanţei?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

PROCURĂ

Subsemnatul A, cetăţean român, CNP 1761224354728, născut la data de 24.12.1976 în

mun. TimiȘoara, jud. Timiș, cu domiciliul în mun. Timişoara, str. Cosminului, nr. 29, jud. Timiş,
identificat cu C.I. seria TM. nr. 447748, eliberată de pol. mun. Timişoara la data de 06.01.2005
prin prezenta împuternicesc cu depline puteri pe B, cetăţean român, CNP 1551203353102,
născut la data de 03.12.1955 în mun. Timişoara, jud. Timiş, cu domiciliul în sat Parţa (com.
Parţa), nr. 38, jud. Timiş, identificat cu C.I. seria TM nr.283314, eliberat de SPCLEP Timişoara
la data de 22.03.2007, ca în numele meu şi pentru mine să efectueze acte de administrare și
dispoziție asupra patrimoniului meu.
 Pentru aducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatarul nostru va îndeplini orice
formalităţi necesare şi legale, va putea formula cereri şi declaraţii, depune şi ridica documente,
reprezentându-mă valabil în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice, semnând în numele
meu şi pentru mine oriunde va fi necesar, în limitele prezentului mandat, semnătura sa fiindu-mi
opozabilă.
Prezentul mandat este gratuit, netransmisibil, fiind valabil până la îndeplinirea lui, până la
revocare sau pentru o perioadă de 3 (trei) ani.
Subsemnatele părţi, declarăm că înainte de semnarea actului, am citit personal cuprinsul acestuia
şi am constatat că el corespunde voinţei şi condiţiilor stabilite de noi părţile de comun acord,
drept pentru care semnăm mai jos.
Prezentul contract nu conţine anexe, a fost redactat şi autentificat astăzi, 03.09.2013, la
Biroul Notarilor Publici ABC din Timişoara, într-un exemplar original, care se păstrează în
arhiva notarului public, conform prevederilor art. 98 alin.1 şi 4 din Legea 36/1995 republicată,
iar părţile vor primi un duplicat de pe prezentul act, duplicatul având aceeaşi forţă probantă
prevăzută de lege ca şi originalul.

MANDANT,
A

-Urmează autentificarea : -

ROMÂNIA
UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI
BIROUL NOTARILOR PUBLICI ABC
Nr. Licență/ 1234/1234/05.08.2013
Timisoara, Bld. Revolutiei nr. 1 ap.5
Nr. tel: 0356-104441
Cod fiscal: RO12341234
O.P.D.C. 1234
Încheiere de autentificare nr. __
Anul 2013, luna 09, ziua 03
În faţa mea, A, notar public, la sediul biroului meu s-a prezentat:
- A, cetăţean român, CNP 1761224354728, născut la data de 24.12.1976 în mun.
TimiȘoara, jud. Timiș, cu domiciliul în mun. Timişoara, str. Cosminului, nr. 29, jud. Timiş,
identificat cu C.I. seria TM. nr. 447748, eliberată de pol. mun. Timişoara la data de 06.01.2005,
în nume propriu
care, după citirea actului, a consimţit la autentificarea prezentului înscris, care nu conţine anexe
şi a semnat toate exemplarele.
 În temeiul art. 12 lit. b. din Legea nr. 36/1995,
Se declară autentic prezentul înscris
S-a perceput onorariul de 50 lei + T.V.A 24% cu b.f. nr. 1/03.09. 2013
Notar public,
A
Prezentul duplicat s-a întocmit în 2 (două) exemplare, din care: un exempar pentru arhiva
biroului notarial, 1 (unul) exemplar s-a eliberat testatorului, astăzi, data autentificării actului
și are aceeaşi forţă probantă ca originalul.
Notar public,
A

3. Clasificaţi din punctul de vedere al criteriilor cunoscute următoarele acte

juridice:

a. un contract de schimb;
______________________________________________________________________________
b. un contract de locaţiune;
______________________________________________________________________________
c. un contract de împrumut de consumaţie;
______________________________________________________________________________
d. un contract de donaţie;
______________________________________________________________________________
e. un contract de depozit cu titlu oneros;
______________________________________________________________________________
f. un contract de întreţinere.
______________________________________________________________________________

Secțiunea IV. Grile

1. Contractul de donaţie este:

a. un act juridic unilateral;
b. un contract unilateral;
c. un contract bilateral (sinalagmatic).

2. Un contract unilateral este întotdeauna:

a. un act juridic unilateral;
b. un act juridic bilateral sau plurilateral;
c. nu este un act juridic.
3. Un contract de vânzare este:
a. un act juridic unilateral;
b. un act juridic comutativ;
c. un act juridic constitutiv;

4. Partajul este:
a. un act juridic constitutiv;
b. un act juridic declarativ;
c. un act juridic condiţie.

5. Actele juridice constitutive:

a. îşi produc efectele ex nunc;
b. îşi produc efectele ex tunc;
c. dau naştere unui drept subiectiv civil ce nu a existat anterior.

6. Minorii între 14 şi 18 ani (cu capacitate de exerciţiu restrânsă) pot încheia, fără acordul
ocrotitorului legal:
a. acte de administrare;
b. acte de conservare;
c. acte de dispoziţie.

7. Valorează acceptare tacită a moştenirii:

a. actele de conservare efectuate de unul dintre moştenitorii defunctului;
b. un contract de închiriere încheiat pe o durată de 4 ani de către unul din moştenitorii
defunctului;
c. o promisiune de vânzare a unuia din bunurile din masa succesorală încheiată de unul din
moştenitorii defunctului cu un terţ.

8. Rezoluțiunea ca sancțiune a neexecutării culpabile sau a executării necorespunzătoare:

a. privește actele juridice cu executare dintr-o dată;
b. privește actele juridice cu executare succesivă;
c. operează ex tunc.

9. Un contract de având ca obiect vânzarea unui set de pahare de cristal, încheiat în formă
autentică între persoane fizice:
a. este un act juridic solemn;
b. este un act juridic formal;
c. este un act juridic consensual.