Statul modern român de la proiect la realizarea României Mari

Varianta de 2020

I. PROIECTE
- formarea statului român este rezultatul evoluției unor idei/ proiecte de reformă cuprinse în documente
elaborate de boieri datorită problemelor care afectau societatea românească:
- pe plan intern – domniile fanariote – transformarea domnilor in simpli funcționari,
- domnii scurte,
- fiscalitate excesivă,
- încălcarea autonomiei
- pe plan extern – consecințele crizei orientale
– teritoriul românesc devine teatru de război pt cele trei imperii,
- au loc pierderi teritoriale – Bucovina 1775 – Austria,
- Basarabia – 1812 – Rusia

Sec. XVIII- în TSV- crearea elitei de intelectuali greco-catolici a declanșat lupta de emanciparea
națională
– 1744 – Supplex Libellus – Inochentie Micu – cere înlăturarea statutului de națiune tolerată și
reprezentarea proporțională în instituții, pe argumente istorice
- 1791 - Supplex Libellus Valachorum – emanciparea națiunii române pe argumente istorice și
economice

.sec. XVIII în ȚR - elaborate de boieri datorită abuzurilor fanarioților, dar și implicațiilor chestiunii
orientale, prezentate marilor puteri – Anglia, Franța, Rusia, Prusia. In 40 de memorii se cerea revenirea la
domniile pământene
- 1772 – memoriul de la Focșani în care se solicita unirea Moldovei cu Muntenia într un stat
independent și sub protecția marilor puteri – caracter radical
- 1791 –memoriul de la Șistov - respectarea autonomiei, înlăturarea domniilor fanariote, neutralitatea
Sec. XIX
- 1821 – în contextul revoluției conduse de Tudor Vladimirescu – Cererile norodului românesc –
respectarea autonomiei, reforme fiscale, adminstrative, etc., îndepărtarea grecilor din funcții- are ca si
consecință renunțarea la domniile fanariote in 1822
- 1822 – Constituția Cărvunarilor – Ionică Tăutu - propune organizarea pe principiul separării
puterilor care va deveni realitate in 1831/1832 prin Regulamentele Organice- acte cu valoare de
constituție impuse de Rusia in calitate de putere protectoare, statut obținut prin Tratatul de la Adrianopol
1829
 Revoluția de la 1848
- ideile liberalismului si nationalismului au cristalizat conștiinta națională a poporului român
- documentele au precizat obiectivele programului national conturând calea de urmat în lupta de realizare
a statului modern român

1.PETIŢIUNEA-PROCLAMAŢIUNE, IAŞI, 27 MARTIE 1848 – cel mai moderat

- are loc o adunare la Hotelul Petersburg din Iasi unde Vasile Alecsandri prezintă acest document în 35 de
puncte, apreciat ca cel mai moderat program al revoluţiei române datorita prezentei trupelor ruse pe Prut
⮚ menţinerea Regulamentelor Organice pentru păstrarea unor relaţii paşnice cu Rusia
⮚ problema ţărănească nu este precizată, se menţionează doar”grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor
săteni”
- revoluţia este reprimata de domnitorul Mihail Sturza

2. PETIŢIUNEA NAŢIONALĂ, BLAJ, 5 MAI 1848 – cel mai pronunțat caracter național si radical
- documentul a fost redactat de Simion Bărnuţiu şi aprobat de reprezentanţii populaţiei din Transilvania
care si-a trimis reprezentanţii la Marea Adunare de la Blaj
⮚ respingerea anexarii la Ungaria
⮚ desfiintarea iobagiei si improprietarirea fara despagubire
⮚ administratie, scoala, biserică în limba română
⮚ reprezentarea românilor în dieta ţării
- Viena respinge documentul și votează anexarea la Ungaria, ceea ce determină lupte între armata
maghiară și legiunile românești. În martie 1849 Austria revine asupra hotărârii ceea ce determină
începerea negocierilor româno-maghiare dar în 1 aug. 1849 revoluția e înfrântă pe tot întinsul Austriei.

3. PRINŢIPURILE NOASTRE PENTRU REFORMAREA PATRIEI, BRAŞOV, 24 MAI 1848-

radical
- a fost redactat de un grup de revoluţionari din Moldova (V. Alecsandri, Costache Negri) care reuşeşte să
se retragă în Transilvania, unde participă la Marea Adunare de la Blaj. Sub impactul evenimentelor de
acolo, ei redactează la Braşov cel mai radical document al revoluţiei. Acest caracter se datorează
faptului că el a circulat doar în manuscris, fără să fie supus unei audienţe publice sau aprobării de către
cei de la putere. În el se susţineau:
⮚ împroprietărirea ţăranilor fără despăgubire
⮚ unirea Moldovei şi Valahiei într- un stat independent
4. PROCLAMAŢIA DE LA ISLAZ, 11 IUNIE 1848, ŢARA ROMÂNEASCĂ - moderat
- singurul document cu valoare de Constituţie pt. ca va fi pus in aplicare de un guvern provizoriu
( N. Balcescu, fratii Golescu, Ion Ghica, Costache Negri, Chr. Tell, I.H. Radulescu, Gh. Magheru)
⮚ respectarea autonomiei de către turci
⮚ desfiinţarea clăcii şi împroprietărirea ţăranilor cu despăgubire
⮚ egalitatea drepturilor politice şi impozitarea generală prin desfiinţarea rangurilor boiereşti
⮚ instaurarea republicii (“domn responsabil, ales pe 5 ani din toate păturile societăţii”)
- guvernul a trimis reprezentanți în exterior și a început aplicarea programului, ceea ce a declanșat
neînțelegeri. -în sept. Revoluția se încheie prin intervenția armatei otomane.

5. DORINŢELE PARTIDEI NAŢIONALE DIN MOLDOVA, CERNĂUŢI, AUGUST, 1848 -moderat

⮚ - unirea Moldovei cu Valahia este cel mai important obiectiv al luptei politice “cheia bolţii
fără de care s-ar prăbuşi întreg edificiul naţional”. (Mihail Kogălniceanu)
⮚ Secularizarea averilor mănăstirești

II. REALIZAREA STATULUI ROMÂN - Unirea Principatelor Române

a. Contextul extern – 1853-1856 – redeschiderea chestiunii orientale prin războiul Crimeii –

marile puteri intervin de partea Turciei, Rusia e învinsă
b. Congresul de pace de la Paris – 1856 – pedepsirea Rusiei
- cedarea celor 3 județe din sudul Basarabiei către Moldova
- desființarea protectoratului rus și înlocuirea lui cu garanția colectivă a celor 7 mari
puteri
- Propunerea franceză de creare a statului tampon prin unirea principatelor si crearea
taberelor marilor puteri, pro și contra unire
c. Divanele ad-hoc – 1857 – adunări cu caracter reprezentativ, de consultare a opiniei publice
față de problema unirii. Memoriile redactate în timpul lor conțin viziunea românească asupra
unirii:
- Unire solidă prin aducerea unui prinț străin
- Numele statului: România
d. Conferința de la Paris – 1858 – se elaborează Convenția de la Paris, constituția noului stat:
- Unire fragilă, provizorie
- Numele statului ”Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”
- Doi domni, două guverne, două adunări separate
- Singurele instituții comune: Comisia Centrală de la Focșani, Înalta Curte de Justiție și
Casație
e. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza – 5 ian 1859 in M, 24 ianuarie 1859 in TR
 III. CONSOLIDAREA STATULUI
1. Al. I. Cuza 1859-1866
a. 1859-1864 – eforturi pentru recunoașterea dublei alegeri – obținută de la Turcia în 1861
- Reforme mici superficiale – unificarea armatei, sistemului de vămi, telegraf, cursul monetar
- Opoziția ”monstruoasei coaliții”, formată din liberalii-radicali și conservatori blochează orice
proiect legislativ în Adunarea obșteasă deschisă în 1862
- 1863 – legea secularizării averilor mănăstirești – a oferit baza materială necesară reformei
agrare
b. 2 mai 1864 - lovitura de stat (prin dizolvarea parlamentului), necesară pentru instaurarea
regimului autoritar – o nouă Constituție – ”Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris”
- -Cuza are initiativa legislativa
- - O nouă lege electorală ce cobora pragul cenzitar în favoarea micii burghezii
-Aug. 1864 – legea agrară – se desființează statutul de clăcași, unele familii sunt împroprietărite
-Dec. 1864 – legea instrucțiunii publice – 4 ani de școală gratuit și obligatoriu
- alte reforme – cod civil și penal
- Universități la Iași – 1860, București – 1865
- 11 februarie 1866 – abdică în urma presiunilor monstruoasei coaliții
2. Carol de Hohenzollern-Sigmaringen
a. Carol = domn
– 10 mai 1866 – Instaurarea dinastiei străine
-1866 – cea mai democratică Constituție din Europa
- 1877-1878 – obținerea independenței de stat a României
- 1879 modificarea art. 7 referitor la acordarea cetățeniei către necreștini
- 1880 - crearea BNR - stabilitate pentru investitiile străine
b. Carol = rege
-1881 – proclamarea Regatului - prestigiu
- 1884 – modificarea constitutiei pt coborârea pragului cenzitar

IV. Reîntregirea națională

Datorită - sfârșitul primului război mondial, destrămarea Imperiului rus și austro-ungar prin
manifestarea dreptului la autodeterminare
- unirea celor 3 teritorii s-a făcut pe baza unor caracteristici comune: -( Constante)
⮚ declararea autonomiei și înființarea de org reprezentative: Sfatul Țării -Bas, CNRC în Tsv
⮚ desfășurarea unor mari adunări reprezentative care să ia decizia de unire – ex: Adunarea
de la Alba-Iulia – 1 dec. 1918, decizii ratificată ulterior de Parlamentul României în 1919,
și recunoscută mai târziu de mediul internațional în Conferința de pace de la Paris