Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Constituţia – legea fundamentala a unui stat, care reglementează funcţionarea acestuia, forma de
guvernământ, structura şi atribuţiile puterilor în stat, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti
- în sec. XIX exista si alte acte cu valoare de Constituție:
-1831/1832 – Regulamentele Organice – separarea puterilor în stat
-1858 – Convenția de la Paris – unirea fragila
-1864- Statutul dezvoltator al Convenției de la Paris
I.– Constituţii democratice
1.-1866 – Constituţia – este democratica deoarece instituie un regim liberal – precedată de un plebiscit
- cauze – necesitatea revenirii la un regim democratic după cel autoritar
- necesitatea inscrierii principiului dinastiei străine
- după model belgian şi al Constituţiei Cărvunarilor -1822 – Ionică Tăutu
● numele statului România, nu se pomenește suzeranitatea otomană, deci e o manifestare de
independenta
● separarea puterilor în stat
● principele avea ample atribuţii executive dar şi legislative – numea guvernul, şeful statului şi
armatei, emite decoraţii şi monedă, drept de graţiere şi de veto
● largi drepturi cetăţeneşti
Modificări: -1879 – modificarea art. 7 – acordarea cetăţeniei către necreştini
- 1884 – coborârea pragului cenzitar
- 1917- pregătirea reformelor agrară și electorală
2.-1923 – Constituţia Reîntregirii
- Necesară în urma Marii Uniri: noi graniţe, multe minorităţi etnice, lingvistice, confesionale, reformelor
electorală şi agrară, precum si a reformelor votului universal si agrară
- se introduce conceptul statului national unitar si indivizibil
- separarea puterilor în stat – regele păstrează atribuţii legislative, micșorate, pierde veto
- largi drepturi cetăţeneşti – vot universal
- forma de guvernare: monarhie c-ţională ereditară pe linie masculină
Asemanare= toate prevad separarea puterilor sau drepturi cetatenesti dar nu se aplica