Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa de Elevi
Un profesor interesat trebuie să afle cât mai multe despre clasa cu care lucrează, despre elevul pe
care îl are la clasă, caută informații despre acesta. Câteva ore petrecute la clasă nu sunt suficiente
pentru a descoperii talentele și abilitățile copilului, în condițiile în care se lucrează cu 30 de elevi.
Acesta este și motivul pentru care întâlnirea cu părintele poate fi un prilej de colectare a
informațiilor care să ajute la distrugerea bariereide comunicare dintre profesor și elev. Schimbul
de informații trebuie să aibă loc în ambele sensuri ale relației profesor-părinte. Frecvența și
consistența acestor informații despre copil , se dovedește de cele mai multe ori a fi un test dificil
de trecut pentru fiecare participant.
Observând sistematic copilul acasă sau în mediul școlar se poate depista din timp problemele de
comportament sau de adaptare la sarcinile școlare. Cunoașterea acestor probleme din timp pot să
conducă la adoptarea unui program și a unor metode adecvate fiind mai ușor să previi decât să
corectezi problemele deja instalate.
Comunicarea eficientă între toți actorii implicați in acțiunile educative reprezintă cheia de boltă a
dezvoltării corecte a copiilor și a elevilor.
Citirea, scrierea și abilitatea de a asculta cu atenție sunt cele trei abilităţi comunicative
care trebuie permanent dezvoltate la elevi. Elevii trebuie să știe - trebuie să fie învățați - printre
multe alte lucruri, cum să se prezinte în mod corespunzător, cum să stabilească contact vizual
semnificativ, cum să înceapă și să susțină conversații, cum să interacționeze cu tot felul de
oameni, cum să susţină un interviu de succes, cum să gestioneze relațiile și, în cele din urmă,
cum să se adreseze unui public, cu autoritate și încredere. Elevii trebuie să învețe să stabilească
raporturi interumane, bazate pe încredere și respect. Acestea sunt componentele de bază ale unei
interacțiuni umane de calitate, specifică secolului actual.
Existe mai multe forme sau tipuri de comunicare in clasa de elevi, si anume: comunicare
suportiva, comunicare asertiva, comunicare verbala, comunicare nonverbala etc.
Comunicarea asertiva . Inca de la varstele cele mai mici, copiii pot observa daca adultii implicati
in educatia lor au incredere in capacitatea de a-si indeplini rolul de parinte, profesor, model sau
lider. In virtutea statutului de educator, elevii au anumite asteptari de la adult pe care-l pot
percepe sau nu ca o autoritate. Cele mai multe dintre problemele de management al clasei sunt
determinate de modul in care este inteleasa relatia de autoritate in campul educational (de catre
profesor sau de catre elev). Tipul de manifestare a autoritatii este legat de o competenta extrem
de importanta in managementul comunicarii si al conflictelor – asertivitatea. A comunica asertiv
inseamna a sti sa exprimi sentimentele si convingerile tale, fara a ataca si jigni pe ceilalti. O
persoana asertiva nu este agresiva, nu striga la ceilalti, nu jigneste, nu se cearta, nu incalca
regulile existente si nu rezolva conflictele si problemele prin dominare si violenta.
O buna comunicare intre elevi si intre profesor si elevi are efecte benefice pentru procesul
educativ. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte
şi care pot fi decodificate, creând înţelesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui,
completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte.
Contactul vizual . (Daca un profesor vrea sa afle care dintre elevi a facut o “isprava”, intrebandu-
i si privindu-i in ochi pe fiecare in parte, s-ar putea sa greseasca luand lasarea privirii in jos drept
un semnal universal de recunoastere a vinovatiei. Unii copii lasa privirea in jos in semn de
respect, nu de vinovatie).
Vocalica. Ritmul vorbirii reprezinta un factor care influenteaza desfasurarea activitatilor scolare.
Profesorul trebuie sa plece de la premisa: cu cat informatia pe care doresc sa o transmita elevilor
este mai nefamiliara, cu atat ritmul vorbirii trebuie sa fie mai lent.
Efectul contactului cutanat. Atingerile cutanate se desfasoara conform unui model sociocultural,
care prevede cine pe cine are dreptul sa atinga (in acord cu statusul social si ocupational), in ce
situatie concreta (in spatiul public sau privat) si ce parte a corpului poate fi atinsa, in functie de
sex si varsta. La modul general, atingerile cutanate intre profesor si studenti sunt considerate
politically incorect, mai ales cand este vorba de studente.
Dacă procesul de comunicare poate avea loc în absența unuia din parteneri, ascultarea se
produce doar în prezența emițătorului și receptorului. Eficiența în comunicare nu depinde doar de
competențele de comunicare ale emițătorului, ci și de competența de ascultare, de abilitățile de
receptare a mesajului. În mediul educațional, comunicarea este perturbată adesea de faptul că nu
există o ascultare eficientă fie din partea elevului, fie din partea profesorului. Principala sarcină a
profesorului în cadrul clasei de elevi nu este aceea de transmitere a mesajului ci de implicare a
elevilor în activitățile de învățare și transformarea lui într-un partener de comunicare. Receptarea
eficientă a mesajului este condiționată de atitudinile interlocutorior și de abilitățile specifice
dezvoltate în timp.
Conform autorului Garry Hornby, lipsa de eficiență în receptarea mesajelor este cauzată
de cele mai multe ori de ascultarea propriilor gânduri (self-listening). Aceasta se manifestă prin
preocuparea cu alte gânduri, idei în timp ce o persoană transmite un mesaj. Tendința de a asculta
propriile gânduri poate fi redusă prin menținerea unui nivel înalt al atenției, ascultarea pasivă și
ascultarea activă.
Menținerea unui nivel înalt al atenției se poate realiza prin păstrarea contactului vizual cu
interlocutorul, dorința de învăța de la alții, crearea unui mediu lipsit de zgomot, distanța
interpersonală adecvată.