DICTIONAR DE TERMENI MEDICAL! A ABCES: colectie puruienta bine dolimitats, ‘onstituita in interionui unui jesut, ca uimare a une! inflamati ABDOMEN: partea inferioard a trunchiului situat Intre torace (de care este seperat de Giafragm) si plangeul pelvin (care inchide in jos micut bazin} fepértare 2 unel ‘extremitati seu a unui segment anatomic fata de axul comput ABLATIE (separare, indepariare): actiunea de indepartare a unel pagi din corp. ACETONURIE: prezenia zcatonei in urna. ACNE: boala de pisle caracterizata prin apariia de papule si pustule, in special pe fat ACUFENE: sunete percepute de boinay, care nu sunt determinate de excitaii sonore. ACUITATE AUDITIVA: aprocioroa cali auzului. ACUITATE VIZUALA: aprecierea calitai vizuale. ACUMETRIE: examen care const in mésurarea acuititii auditive ADDU: migcare prin care un segment ‘anatomic este apropiat de axul corpuli. ADENITA: inflamajia ganglonilor limiatici. AEROSOL: paricule solide sau lctide de ordinul micronitor, dispersate intr-un gaz sau tn aer. AEROSOLOTERAPIE: tratament prin care substanteie mecicamentoase se introduc sub form’ de aerosol pe calle respirator, cu alttorul unui pulverizator sau al unui aparat special. AFAGIE: incapacitate de a inghi ‘AFAZIE: diminuarea sau pierderea capacitatii do a votti, datorit imbolndviri centrilor cores- punzitori din scoarta cerobrald, 13rd para- lizia organelor care sorvese la aricularea cuvintolor AEQNIE: tipsa ori picrdorea voci. AFTA: mid ulceraj la nivelul mucoasei bucale. AGITATIE: tulburare a psihomoticitéti mari- festaté printr-o ampla oi intencd modificare a Intregitaotivtai. <= ALBUMINURIE: prezenta de albumind tn urind. ‘ALERGIE CUTANATA: reacfia organismului fala de 0 substanta strdind (peri, polen, medica- mente etc], care duce Ia erupjie cutanatd, ALIMENT: denumirea pentru produse naturale ‘sau prelucrate necesare cresteri $i menfineri Viefi, care furnizeaz& in acest scop principiile de baza. ALVEOLA; reprezinta dilatajia terminala a bronhiolei, unde se efectueazd schimburile gazoase ine sénge si aeru inspira,” _AMENOREE: ipsa menstuatii. AMIGDALE: organe limfoide asezate de o parte si alta a taringelu. AMIGDALECTOMIE: indepartarea chiruigicala a amigdalelor palatine. AMIGDALITA: inflamatie acuta sau cronicd a amigdaletor. ANINEZIE: pierdere tolald sau partial a memorei 419ANAL: tot ce se raportoaza la anus ANALGEZIE: plerdere a sonsitiitai la durere. ANALIZA GAZELOR: cercetarea titurior de Oxigen si dioxid de carbon din sangele arterial si presiunea p. 1 fichidut sanguin, ANASARCA: edemul generalizat insolt de acumularea de lichid in cavitaple seroase ale organismului ANDROPAUZA: diminuarea Sctivitatii genitale masculine, ANEMIA: scdderea numarutui de hemati, cu sau {ard reducerea, in paralel, a hemoglobinei, ANEMIE HEMOLITICA: stare patologica in care disttugerea de hemati: (homoliza) depa- Seple capacitatea de regenerare medulara. ANEMIE HIPOCROMA: alecjiunea secundara a nei stiri patologice reflectind epuizarea rezervelor de fier ale organismului gi o sca dere a concentratiei medi de hemoglobind sub 30%, ANESTEZIA: metoda prin care se impiedicd, In ‘Mod trecator, cu ajutorul anestezicslor, per- ceperea senzatillor dureroase sau transmi- toroa excitatilor dureroase. ANEVRISM: dilatatic la nivelul peretelui arterial (bunga) care are un orificiu de comunicare permanenta cu artera. ANGINA: inflamajie a faringelui si a amig- daitolor. ANGINA PECTORALA: sindrom clinic care tré- deaz4 o suferint& miccardic’, determinata ‘de un dezechilibra intre necesarul de oxigen @ muschiului inimii si aportl coronarian, ANGIOCARDIOGRAFIE: introducerea nei Substanfe de contrast pe cale intravenoas’, care se urmaxeste in interiorul vaselor si al cavitilor inimil ANGIOM: tumor& benigna, constituita dint-o aglomerare de vaso sanguine sau limfatice. ~ANOREXIE: sciderea sau lipsa poftei de arfialé a acestor gaze mancare. ANOXEMIE: diminuarea cantitayi de oxigen in sange. ANOXIE: diminuarea cantititii de oxigen in ANTICOAGULANT: substanta care impiecicé Procesul de coagulare a sangelui (ex. hepaving) ANTIFLOGISTIC: substanjé medicamenioasa, care diminueaza inflam: ANTIPRURIGINOS: medicament care caimeaza prt ANURIE: absenja completa a utinii in vezica, ~“rezultat& ca urmare a secrejei cenale ANUS: deschiderea rectului la exterior prin care se expulzeazA materi tecale. ANUSCOPIE: examen direct ce permite Vizuaiizarea ampulei rectele. AORTA: artera care ia nastere din ventricolul sting gi, prin colateralele care se ramitica din ea, sangale oxigenat este raspandit in tot organismul, AORTITA: inflamatie (de obicei cronics) a aortei Pe © poriune localizatd sau in to! lungul ei, and la bifureatia sain abdomen, in drepiul + regiunii lombare (cauze: sifls, roumatism). ARITMIL: tuburéri de itm ale inimii, in care mecenismul de producare a acesiora acjio- ‘noaz’ in atris fie in nodul sinusal, fie intr-un focar ectopic, situat in afara nodului sinusél, ARSURA: leziune provocati de acjiunea agentilor fizici (caldura) sau chimici (aciei) supra jesuturilor vil. ARTERA: ves care conduce sangele de fa inima 'a periferie (organe si fesutur) ex: carotida, cubitald, femurala ete. ARTERE CORONARE: primele dou’ colsterale (Greapta si stanga) ale aontei, care ivigd muschiul cardiac. ARTERIOGRAFIE PERIFERICA: intioducerea substantei de contrast prin injecfie intraarie- Tiald pentru evidentierea arterelor periterice.. ARTERIOLA: ramilicatie subtire a arteralor, do simensiune intermediara intre artere si vasele capilare. ARTERIOSCLEROZA: stare patologicd, urmare a transformari jesutului muscular elastic al Peretilor arterial in fesut fibros dur, impreghat cu sarun de calcu si substante grase (colesterot)ARTERITA: procesui infiamator insotit sau nu de tromboré, ARTICULATIE: ensambul elementelo prin care ‘asele se unesc unle cu altale, ARTRALGIE: durero articulard, ARTROZA: alterarea distructva a cartlajolor sav Norocartilaelor anicutare, do naturi degene- rativa ATELEGTAZIE: turtirea, colabare2 alveolei Pulmonare din cauza lipsei aerulul ATRIU: cele doud cavitati superioare ale nimi (in Alriul drept aiunge sangele din tot corpul prin venole cave; in atu! stang ajunge sange coxigenat din plémani, prin venele pulmo- rare). ATROFIE CUTANATA: deficit de nutritie piel, caracterizat printi-o diminuare a tonicitaji gi elasticitai. al aneroior, APA: alment de Intrejinere, indispensabil orga- rismului, principalul constituent al materiei APENDICE: prelungire a ceculu APENDICECTOMIE: ablajia apendiceui APENDIGITA: intiamatia ependicelui APEXOCARDIOGRAMA: curbé reaulati din Inregistrarea grafic @ sooului apexian. APNEE: oprire temporaré - voluntaré sau involuntaré ~ a respiratiel. APOPLEXIE: pierderea bruscd a constenjei, a miscarilor si sensibilitati, cu pastvarea func- silor cardiace gi respiratorii, urmare de cele ‘mal multe off @ unei hemoragii cerebrale. ASFIXIE: stare de sufocare datofité dminuari sau opririi schimburilor respirator in plamani. ASTIGMATISM: tulburarea vederii dati de un cefect ce curburé al cornea! sau cristalinuls, consténd in percepiia de imagini deformate ASTM: stare patologicd, al cdrei specific rezida prin nevoia intensd de aer, cu expiratie foane oitcila. ATAXIE: tulburare psihomotorie caracterizaté prin imposibiltatea coordonérii, miscavilor active AUDIOGRAMA: invegistrarile grafice objinute in urma masuranilor auciometrice. AUDIOMETRIE: tehnica de masurare a acuitati auditive a unei persoane pentru 2 constata, acd are auzul normal sau dacd marifesta 0 Surditate temporara off permanent. AVITAMINOZA: caronta vitaminic’. AZOTEMIE: acumulare In sange a produsior azotati degradati (uree, azot rezidual) B. BADIJONASJ: procedeu profiactic, teraputie sau anestezic consténd din ungerea unel supra- fefe cutanate sau mucoase cu solufi medi- eamentoase lichide, cu ajutorul unui tampon montat pe portampon, BARTOLINITA: inflamaiia glandelor Bartnoin, BAZINET; segment superior dilatat al cor Uurinare incepe de la nivelul hilului renal sise continua tn partea inferioard cu ureteru. BILA: produs de secretie al ficatului, cu rol in dgestie. BIOPSIE CUTANATA: actul chiruigical care ‘consta in recoltarea unui fragment de piele tn vederea examenuiui histologic, BLENORAGIE: boala venerica infecto-conta: gioas& produs& de gonocoe, transmisa aproape exclusiv prin contact sexual. BLOC ATRIOVENTRICULAR: in care unda de xcitajo intérzie sau mu mai poate s& treacd de ta ati ta ventricule prin fascicutul Hiss. BLOC SINOATRIAL: apare cand existé o lubburare in conducerea impulsulli de la Centiul sinusal spre muschiul atrial BLOCUL DE RAMURA: consté in tulburdri de ‘conducere instaiate pe una din cele doua ramuri ale fascicoluli Hiss, BLOCURI: arimii prin tulburari de conducere ce sunt datorate intrerupesi sau intérzior Uundei de excitatie (mpuls, smal), BOALA TROMBOEMBOLICA: cauza este ‘de obicei un trembus (cheag, coagul), care pomeste cin inima sau din aona (dinteun aterom de pe peretele corte) si care se localizeazd pe un vas (estupS un vas de marimea trombusulu). 421BOL ALIMENTAR: mas alimentard masticatd, impregnaté cu saliva, care va fing BRADICARDIA SINUSALA: scAderea rtmutul ‘cardiac sub 60 pulsati/min. _.BRADIPNEE: Incetinirearitmulul respirator. BRONHIE: conduct care leagi taheea de fiecare plaman. BRONHIOLA: ramiticatia bronhilor. BRONHOGRAFIE: radiogratie a arborehi bronsic dupa introducerea in cdile respi ralorii a unei substanje opace la razcle Roentgen (ex. lpiodolu). BRONHOSCOPIE: meted’ analomoctnic’ de ‘explorare a ctilor respiratod supertoare cu ajutorul bronhoscopului BRONSIECTAZIE: boali carscterizata prin dilatarea permanent - parjialé sau totalé ~ a bronhillor, favorizaté de scleroza jesutul pulmonar invecinat. BRONSITA: boala datorité inflamatiel mucoasei bronsice. BULIMIE: senzatie exageratt si patclogica de foame. c. CALCEMIE: titrul de calciu tn singe (VN. ~ 8-11 mg%). CALCUL: corp solid, de obicai tn forma de pieticics, rezultat din preciptarea sirutior organize si anorganice (ura, oxalat. feta sarur de calcu) cin uring, bil ete GALCULOZA (itiaza): consti In prezenta calcullor tnt-un organ sau canal excretor. CALUS: jesut co apare la Sudura oasolor fracturate. CANAL DEFERENT: canal excretor al testicu- lului, cuptins nize epidicim si veziculele seminale. CAPILAR: conduct sanguin ce face legatura ‘ntre arteriole si venue (la acest rvel se fac ‘schimburi gazoase dire sange 5 tesut)- CCARDIA: orificiul superior al stomacuiti, prin care acesta comunica cu esotagu. CARDIOLOGIE: ramura a medciit interne, care se ocup cu studiul boll de inima. 422 CARDIOPATIILE CONGENITALE: matiormati {enomali) ale inimit eau ale marior vase aprute in vialaintrautering. CARDIOPATILE ISCHEMICE (boli corona: tiene): sunt afectunile determinate de tulburdrile funcfionale sau leziurile oranice ‘ale arterelor coronare. CARDIOTONIC (tonic al inimi): medicament care intéreste forja de contraciio a mu5- chiki cardéan, regulasizind aitmul batdilor CCATARACTA: opacitaiea crsifnulu, care se caracterizeazé prin tuburtri de vedere $i prin colorarea in alo sau cenusiv a pupils CATETER: instrument de metal, cavciuc sau ‘material plastic, cu sitorul cArvia se oxa- mineaz3, dreneaza un canal normal (uretré, ‘arterd, vend), un canal anormal (istuld), oF tun organ cavitar (veziculé biliar’, inima). CATETERISM CARDIAC: introducerea unei ‘sonde radioopace pe cale venoasa sau arte fala fo cavitpie inimi sau in vasele mati ‘Sonda este ditjaté cu ajutorul unui ecran radiologic. (CEC: primul segment al colonulu. CECITATE: absenta vederii (orbire) LEE: durere de cap continua sau intermi- tontd, cifuz’ sau localizaté. CELIOSCOPIE: examen sub anestezie generalé, ‘care permite vizualizarea si examinarea ‘cavitagi abdominale (dar si a aparatulut