Trăsătură Mod de caracterizare Secvență Observații

Tiran Indirect prin vorbe - Am auzit, urmă Alexandru, de bîntuirile ţării şi Dorea cu orice preț să-și întoarcă țara
am venit s-o mîntui; ştiu că ţara m-aşteaptă cu
bucurie.
Stăruitor Indirrect prin vorbe Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau, răspunse Ne demonstrează scopul spre care tinde,și
Lăpuşneanul, a căruia ochi scîntieră ca un fulger, caarcterul său care nu este unul dintre cele mai
şi dacă voi nu mă iubiţi, eu vă iubesc pre voi şi voi bune
merge ori cu voia, ori fără voia voastră. Să mă-
ntorc? Mai degrabă-şi va întoarce Dunărea cursul
îndărăpt. A! Nu mă vrea ţara? Nu mă vreţi voi,
cum înţăleg
Înșelept,șmecher Inndirect prin vorbe și fape - Să mă-ncred în voi? zise Lăpuşneanul înţelegînd Analizând spusele lui Moțoc îi mai oferi o
planul lui. Pesemne gîndeşti că eu ştiu zicătoarea șansă,dar nu mai avea încredere în el
[4] moldovenească: „Lupul părul schimbă, iar
năravul ba“?
Nemilos,tiran Indirect prin fapte Dar nesocotind de ajuns planul acesta, îi omorea Prin aceste fapte își arată caracterul său
din cînd în cînd. La cea mai mică greşeală urât,,lumea nu-l dorește,îl urăște
dregătorească, la cea mai mică plîngere ce i s-
arăta, capul vinovatului se spînzura în poarta
curţii, cu o ţidulă vestitoare greşalei lui, adevărate
sau plăsmuite şi el nu apuca să putrezească, cînd
alt cap îi lua locul
Bun,viteaz Direct prin vorbe O, bunul meu domn! viteazul meu soţ! urmă ea, Ruxanda încercă să-l convingă să termine toate
destul acestea,dar el nu luă în seamă
Putternic,nemilos, Direct prin vorbr și fapte Gîndeşte că măria-ta eşti prea puternic şi că nişte
săraci boieri nu-ţi pot strica.
Nemulțumit,frică Direct Cu toate aceste, era neliniştit, căci nu putuse Frica de a fi omorât de Sapncioc și Stroici îl
pune mîna pe Spancioc şi pe Stroici, care şedeau determină să îi omoare el pe ei pentru a-și
la Cameniţă, aşteptînd şi pîndind vreme îmdeplini scopuol
Fricos Indirect prin vorbe și fapte Cît pentru mine, urmă a zice, de mă voi şi ridica Ajungând pe patul de moarte dă poruncă ca să-
din boala aceasta, sînt hotărît a mă duce la l facă călugur fiindui frică de moarte fiindcă în
călugărire în monăstirea Slatina, unde să mă viața lui mult a păcătuit precum omoruri
spăsesc, cîte zile îmi va mai lăsa Dumnezeu. Deci, vaste,lipsas umilinții
vă rog, părinţi arhierei, de mă veţi vedea aproape
de moarte, să mă tundeţi călugă
 Trăsătură Mod de caracterizare
Orgolios caracterizare indirectă, prin
vorbe ce constituie
Secvență
„Sufletul tău să fie totdeauna la fel cu gîndul,
gîndul cu vorba și vorba cu fapta, căci numai
astfel vei obține un echilibru statornic între lumea
ta și lumea de afară!”
„Ca bărbat, să-ți faci datoria și să nu uiți niciodată
că ești român!...”
„Războiul m-a smuls din mijlocul cărților, de la
Universitate, unde aproape pierdusem contactul cu
Observații
Iosif Bologa, dorindu-și să facă din Apostol
“un om și un caracter”, accentuiază latura
patriotică în structura morală a copilului,
sfătuindu-l „Ca bărbat, să-ți faci datoria și să
nu uiți niciodată că ești român!...”
Apostol se va înrola în armata austro-ungară din
orgoliu, fapt remarcat indirect, prin vorbe ce
 mărturisiri ale propriilor viața reală. Dar m-am dezmeticit repede și mi-am
concepții dat seama că numai războiul e adevăratul
generator de energii.”
“Fiecare își face datoria cum crede, căci mai
presus de om e statul”
Patriot caracterizare indirectă, prin „Am o credință vie în suflet… Și dacă ea îmi va
vorbe și gînduri porunci să dezertez la inamic, adică la inamicul
vostru, nu voi ezita nici un moment a-mi face
datoria cea adevărată…”
Sincer caracterizare indirectă, prin „Lege, datorie, jurămînt sunt valabile numai pînă
vorbe în clipa cînd îți impun o crimă față de conștiința
Demn
ta. Nicio datorie în lume n-are dreptul să calce
în picioare sufletul omului.”
autointrospecția “Niciodată n-am fost laș, excelență, și deci am să
vă mărturisesc și acuma că în sufletul meu s-a
prăbușit o lume.”
Lucid autointrospecție „Mă plimb veșnic între două prăpăstii… Prăpastie
afară, prăpastie în sufletul meu…”
constituie mărturisiri ale propriilor concepții:
„numai războiul e adevăratul generator de
energii”
În discuția cu ofițerul ungur Varga, Bologa
susține ideea că legea și datoria sunt valabile
pînă cînd nu impun o crimă față de conștiință și
că „nicio datorie în lume n-are dreptul să
calce în picioare sufletul omului”. Sinceritatea
eroului devine periculoasă pentru el, cu toate
acestea, Bologa se mîndrește cu faptul că toți
cred ca el, dar nimeni n-are demnitatea s-o
recunoască.
Sinceritatea protagonistului nu se oprește aici.
În urma unui proces dur de autointrospecție, el îi
va mărturisi generalului Karg că în sufletul său
“s-a prăbușit o lume”, ceea ce-i va hotărî
destinul tragic.