Sunteți pe pagina 1din 7

Comunicatul de presă

Bernard Dagenais, profesor de relaţii publice la Departamentul de Informare şi


Comunicare al Universităţii Laval, Québec, Canada, susţinea următoarele: “Comunicarea
este persuasiune. A persuada înseamnă a face pe cineva să creadă ceva, să fie convins de acel
lucru sau să dorească să facă ceva anume, cu o adeziune totală. Comunicarea nu este, deci,
doar o împărţire de informaţii; ea reprezintă dorinţa de schimbare şi reflectă o intenţie de a da
un sens anume realităţii”.

Totodată, menţionăm faptul că atunci când introducem în ecuaţie cuvântul „persuasiune”


nu ne referim la propagandă, influenţă, ci dimpotrivă, vom privi persuasiunea ca un instrument
pedagogic de instruire.

Raportându-ne la aceste clarificări, comunicarea nu poate fi considerată un simplu


mecanism de emitere a informaţiilor, cum nici orice eveniment nu poate fi potrivit pentru a fi
mediatizat şi cum nici orice întâmplare nu poate servi intereselor mijloacelor de informare.

O întrebare legitimă ar fi următoarea: „Care sunt calităţile care fac o ştire atractivă pentru
presă?” Un posibil răspuns? Comunicatul de presă poate stârni interesul mass-media dacă
furnizează un răspuns unor întrebări-cheie precum: „Cine?”, „Ce?”, „Când?”, „Unde?”, „ De
ce?”, „Cum?”. Acesta aduce în prim-plan materializarea unei idei, cristalizarea ei în jurul unui
eveniment, producerea unui eveniment pe viitor (sau continuarea unuia mai vechi).1

Specialiştii în relaţii publice consideră comunicatul de presă „un mijloc simplu şi


eficace”, o formă de difuzare în scris a informaţiilor despre organizaţie, cu caracter de noutate,
care să stârnească interesul unei anumite categorii de public. În redactarea şi difuzarea unui
comunicat de presă, nu trebuie neglijat faptul că, pentru mass-media, el este o sursă de informaţii

1
STIULER, Olivian, Abc-ul unui comunicat de presă, 23 apr 2010: https://www.asls.ro/utile-studenti/612/abc-ul-
unui-comunicat-de-presa.html .
oficială. Cei care decid dacă el va fi făcut public sau nu, sunt jurnaliştii, stabilind totodată dacă
va fi difuzat integral, trunchiat sau dacă va fi rescris. De aceea, stilul de redactare al
comunicatului este extrem de important, făcându-l competitiv faţă de celelalte mesaje ce abundă
zilnic în redacţiile mass-media şi în opinia publică.2

Pentru ziariști, comunicatul este un "instrument de lucru și de referință" - în cazul în care


furnizează informații despre subiecte ce vor face obiectul unor materiale mai ample (reportaje,
anchete, interviuri) - sau "un produs finit" - în cazul când este publicat direct, fără a declanșa un
efort suplimentar de documentare din partea redacției.

Principalele criterii de evaluare a importanței unui comunicat sunt, pentru jurnaliști,


următoarele:
        noutatea informației;
        calitatea redactării textului;
        interesul pe care aceasta 1-ar putea avea pentru publicul ziarului, al revistei sau al postului.

Redactarea unui comunicat de presă.


1. Titlul comunicatului de presă este o componentă esențială a acestuia.

Din acest motiv trebuie gândit în așa fel încât să atragă atenția. La modul ideal, titlul trebuie
să trezească curiozitatea cititorului, să centreze atenția pe conținut, să fie scurt (7-15 cuvinte) și
factual. De asemenea, la stabilirea titlului este recomandat să se țină cont și de următoarele
aspecte:

 Momentul stabilirii titlului: se recomandă să se aleagă o variantă înainte de a se scrie


textul și forma definitivă la finalul scrierii textului, când ideile principale sunt evidente;
 În titlu se evită folosirea cuvintelor al căror înțeles poate fi necunoscut pentru cititori;
 Un titlu nu minte și nu amăgește: titlul rezumă conținutul textului în cel mai fidel mod
posibil.

2. Textul comunicatului de presă.

2
Curs-comunicatul de presă .
Cea mai importantă regulă de care trebuie să se țină cont în momentul redactării
comunicatului de presă este că informația de cel mai mare interes să fie prezentată imediat și nu
după introduceri stufoase. Textul unui comunicat de presă este structurat în 3 părți: lead, corpul
textului și final.

Formula jurnalistică potrivită pentru redactarea textului este cea a piramidei inversate în care:

 Primul paragraf prezintă pe scurt informația esențială;


 Paragrafele următoare dezvoltă informația enunțată în lead. În corpul textului se
adaugă informații care le completează pe cele din lead într-o ordine descrescătoare în
ceea ce privește importanța.

 Lead-ul

Acest prim paragraf, este cea mai importantă parte a unui comunicat de presă, dat fiind
faptul că aici sunt incluse cele mai însemnate elemente ale mesajului. Lead-ul are rolul de a
convinge cititorul că întreg textul merită citit. În lead trebuie să se regăsească neapărat
răspunsurile la următoarele întrebări:3

Cine?: Răspunsul se referă la organizația sau persoanele care fac subiectul comunicatului.
Cititorul va decide măsura în care îl interesează subiectul doar dacă va descoperi în partea de
început a textului numele organizației (complet menționat) sau numele persoanelor (menționate,
de asemenea, în întregime și însoțite de funcții);

 Ce?: Răspunsul indică despre ce eveniment este vorba, conturându-i elementele specifice și
sugerând importanța sa pentru publicul larg;

 Când?: Data/datele, ziua/zilele și ora/orele la care se va desfășura evenimentul;

 Unde?: Răspunsul va indica locul în care se va petrece evenimentul.

 Corpul textului

3
Lead – fraza de atac.
Informațiile secundare se trec în corpul textului. Acestea trebuie să completeze ceea ce s-
a spus în lead, să amplifice informația inițială. Potrivit lui K. Tucker, corpul textului „descrie
soluțiile și avantajele pe care le oferă, pentru publicul-țintă, inițiativa pe care o prezentați”.

În corpul textului, cititorul va găsi răspunsuri la următoarele întrebări:

 De ce?: Prin răspunsul la această întrebare, cititorul va afla scopul realizării


evenimentului;
 Cum?: Redarea evoluției evenimentului.

 Finalul comunicatului de presă.

Autorul comunicatului de presă va trebui ca prin final sa fixeze evenimentul in mintea


cititorului.

3.     Greșeli de evitat în scrierea unui comunicat de presă.

Greșelile ce pot fi făcute în momentul redactării comunicatului de presă sunt numeroase, cele
mai frecvente le includ și pe următoarele:

         Text mult prea lung sau prea scurt: Textele scurte (sub 300 de cuvinte) nu vor
reuși să capteze atenția cititorului. Pe de altă parte, la textele mai lungi de peste
500 cuvinte există riscul de a nu fi citite în întregime. De aici rezultă că cel mai
potrivit este să se scrie texte de 400 – 500 cuvinte.
         Comunicat într-un singur bloc informativ: Este deosebit de important ca textul
să fie aerisit, ușor de citit și asimilat. Se recomandă structurarea în 3-4 paragrafe:
lead, corp text și final.
         Omiterea trecerii unei persoane de contact la finalul comunicatului: În
finalul comunicatului trebuie să fie trecut numele, număr de telefon, adresa de e-
mail și website-ul companiei, foarte utile pentru mass-media.
În concluzie, redactarea unui comunicat trebuie făcută în funcţie de publicul consumator
cu un format bazat pe structura piramidei inversate şi cu un stil jurnalistic axat pe claritate,
concizie, facticitate, echilibru în redarea punctelor de vedere.4

4
În mod curent comunicatele de presă sunt transmise prin poștă, fax, telefon sau e-mail la editorii ziarelor,
revistelor, stațiilor de radio și televiziune, respectiv rețelelor de radio și televiziune. De asemenea, în era digitală au
apărut și o serie de site-uri de comunicate de presă, care ajută la distribuirea online a mesajului.
Bibliografie / Webografie:

 Curs – Comunicatul de presă;

 STIULER, Olivian, Abc-ul unui comunicat de presă, 23 apr 2010:


https://www.asls.ro/utile-studenti/612/abc-ul-unui-comunicat-de-presa.html;

 ecomunicate.ro, Ghid de redactare-comunicate de presa:


https://www.ecomunicate.ro/ghid-de-redactare-comunicate-de-presa/ ;

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunicat_de_pres%C4%83 .
Academia de Afaceri și Comunicare
Stada Mihai Bravu, nr.321, București
Telefon: 0251.334.296/ E-mail: afacerisicomunicare@gmail.com
Titlul proiectului: ,,Dezvoltarea personală în drumul spre succes”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/132/1.4/G/155806

COMUNICAT DE PRESĂ
Lansare proiect 10.03.2021
„Dezvoltarea personală în drumul spre succes”

ACADEMIA DE AFACERI ȘI COMUNICARE, vă invită la deschiderea


proiectului „Dezvoltarea personală în drumul spre succes”.
Obiectivul general al proiectului este învățarea de tehnici și metode
practice pentru a vă atinge obiectivele, a vă gestiona emoțiile și situațiile
dificile și a vă îmbunătăți comunicarea cu ceilalți. În cadrul cursurilor
susținute, veți învăța să vă dezvoltați abilitățile, să vă descoperiți și să
ajungeți mai aproape de ceea ce vă doriți.
Grupul țintă este alcătuit din 30 de persoane: 10 specialiști în
domeniu din cadrul Facultății de Psihologie din București si 20 de studenți
care au absolvit facultatea de Comunicare și Relații Publice din Craiova.
Conferința de lansare a proiectului va avea loc în data de 10.03.2021,
ora 15:00, la Hotelul Intercontinental București, Bulevardul Nicolae
Bălcescu 4, Sector 1, sala de conferințe.

Manager proiect: Persoană de contact:


Dir. Popescu Gabriel Asist.: Bănică Mihai
0755.350.198 0776.412.164
banicamihai@gmail.com

S-ar putea să vă placă și