, COLECJIA STUDII

S F I N J I , E R O I 5 1 M A R T I R I

SESIUNEA N AJIO NALA DE COMUNICARI

JTIINJIFICE

r EDITIA I
MAN ASTI REA BRANCOVEANU, SAMBATA DE SUS
9-13 SEPTEMBRIE 2015

EDITURA M UZEULUI BSflE& H

MILITAR NATION AL CRAIOVA
„REGELE FERDINAND I"

2015
 MITROPOLIA ARDEALULUI
m a n A s t i r e a BRANCOVEANU, SAMBATA DE SUS
MUZEUL MILITAR NATIONAL „REGELE FERDINAND 1“
UNIVERSITATEA „TOMIS“, CONSTANTA

\o S ^ ' '
-2,ov° '
AC-'

•NT-
\ o-
C -'

SESIUNEA NATIONALA DE COMUNICARI STIINTIFICE

EDITIAI
9 - 13 SEPTEMBRIE 2015

COORDONATORI
Cdor conf. univ. dr. habil. Olimpiu M anuel G lodarenco
Prof. univ. dr. Paul Bocanete

Editura Muzeului Militar National „Regele Ferdinand 1“

Bucuresti
Editura SITECH
Craiova
2015
 Cuvant inainte...................................................................................7
Episcop vicar Ilarion FAgArA$ANUL
Submarinele romanesti in navoadele sovieticilor............................13
Florian BICHIR
Locotenent-comandorul Gheorghe Isbasescu (1908-1942)............ 22
Mariana PAVALOIU
Adjutantul aviator erou Constantin D. Dimache (18 ianuarie
1915 - 23 iunie 1944)....................................................................... 35
Marius-Adrian NICOARA
Eroii, piatra de temelie a unui popor............................................. 43
Mihail ViNATORU
Un erou al celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Preotul maior
Veron Musatescu - confesorul garnizoanei Targoviste................. 56
Teodora GIURGIU
Adoptarea Tricolorului ca simbol sacru al „ravnei
patrioticesti” la 1834 - sub Alexandra Dimitrie Ghica - si
perpetuarea sa; Cuvinte rostite la sfintirea si daruirea
Tricolorului drept steag ostasesc.................................................... 73
Valeria BALESCU
Un erou al Primului si celui de-Al Doilea Razboi Mondial,
Colonelul Preot Matei Popescu - confesorul garnizoanei
Buzau............................................................................................. 95
L um inita G IU R G IU
Un erou granicer din regimentul de la Orlat - capitanul
Avram Caliani (1733-1793).......................................................... 109
Alexandru BUCUR
Locul si rolul preotilor militari pana in 1948...............................117
' Alin BOLBOASA SOFARU
Distrugerea si marginalizarea elitei intelligence-ului autohton.
Studiu de caz: conducerea Directiei Generale a Politiei in
perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial (1940-1944)............ 124
AlinSPANU
Episcopii de Durostoram si activiatea lor in secolele IV-V1/VII ..140
Vasile mARCULET
3
ramtan Luigi Rizzo: un erou italian al Primului Razboi Mondial..
Ion Mihai IONESCU . . „
Aspecte privind actiunile mannei romane in ami razboiulm

Martiriul preotului Gheorghe Cotenescu - “Popa Ghita” din

.
Alina PAPOI
Ooeratiunea “Parasuti?tii” - un sacrificiu inutil si miza unei
dispute privind geneza mi?carii de rezistenta din Romania la
sfarsitul celui de-al Doilea Razboi
Mondial .................................................................................... 179
Mircea TANASE
Eroi ai rezistentei anticomuniste din Dobrogea in localitatea
Sinoein perioada 1945-1960.......................................................... 192
Tanase BUJDUVEANU
Generalul Alexandru Averescu si frontul din Dobrogea din
1916 notitele sale zilnice..................................................................202
Paul DOMINTE
Receptarea S^ntului Grigorie Palama §i a misticii isihaste in
biserica romano-catolica............................................................... 216
Marius Catalin MITREA
Eroismul in cotidian, redimensionarea catehetica.......................232
Constantin NECULA
Comunitatea Baptista din Romania - metode si instrumente
de cercetare................................................................................... 242
Marius SILVERAN
Eroismul romanilor la 1877-1878 si 9 “recunostinta” 9 9 bulgarilor
®
in contextul primei conflagratii mondiale...................................252
Iulia BULACU
Violenta, sacrificiul si sacrul ilustrate in martiriul sfintilor
brancoveni........................................................................... ’....... 270
Comeliu-Dragos BALAN
Aromani si meglenoromani/romani balcanici jertfiti pe altarul
luptei „pentru Neam si Limba” — de la profesorul-martir
Stefan Mihaileanu la parintele-martir Haralambie Balamace
(1900-1914).................................. 281
Stoica LASCU
Tarul Lazar-incercare prosopografica.........................................301
Stefan STARETU
Fosta manastire Mihai Voda din Bucuresti destinul unui
monument martir.......................................................................... 315
Ioana Maria PETRESCU
Zidiri ale Jienilor in Oltenia..........................................................328
Constantin Bogdan STANCIU
O pretnire reciproca, Nicolae Iorga - Miron Cristea ............ 342
Petre TURLEA
3

Un erou din cel de-Al Doilea Razboi Mondial - capitanul

aviator Alexandru Serbanescu (1912-1944).................................. 349
Cristina CONSTANTIN
Un erou ofiter roman de artilerie in luptele de la Cotul
Donului.......................................................................................... 358
Radu Stefan VERGATTI, Cristina-Narcisa VERGATTI
Erou, eroism, act si fapta eroica - un punct de vedere................363
Ion GIURCA
Amintirea crucilor uitate din satul Milcovatu.............................. 372
Andreea POP
Eroi ai unui teritoriu uitat: Cadrilaterul, 6 martie 1926..............381
Daniel NICULAE
O marturisire de pacate mai putin obisnuita expusa in actul
martiric al Sfantului Sava de la Buzau (sec. al IV-lea d.Hr.) 395
Ionut3 HOLUBEANU
Crucea impotriva Semilunii: bataliile de la Calugareni si
Giurgiu (1595)...............................................................................421
Gabriel-Felician CROITORU
Eroii de pe Smeul - tragicul sfarsit al torpilorului.......................434
Andreea ATANASIU-CROITORU
Marius Laurentiu ROHART
9

loan Mocsony-Starcea: un destin al temnitelor comuniste 444

Liviu TARANU 9

Jurnalul soldatului de la Buiesti - lalomita..................................457

Adrian Lucian SCARLAtESCU
Marastiul pe harta carierei generalului G.A. Dabija.................. 462
Delia BAl AICAN

5
 si S o cieta tea C u ltu ra la A rboroasa -
Ciprian P orumbeS2 t e n t 5 a ro n w n ilo r b u covin en i in perioada
prinn.1 mijU*c tlc rc ’............................................................. ..
babsburgica ciprian TOCAR
A lex a n d n n a C U iu , n ea m u lu l r o m a n e sc ..........................492
Ero ism u l,v a lo a r e p e r e n

Constantin M ANt* ancoveanu si curtile sale de la

Sfantul domn Constan....................................................................49g

Sl> S a g m 1 0 S 1 PESCU, ^ t e r e f ero ism u lu i fem inin in

? S 3 S 3 E i '.......................................516
Costin SCURTU Branc0Vean u - m arturii brasovene 528
D om nulm artir ons a

" * * ' 514

"p II& U S M * * ™ , ^ 556

"■ JS S w S S S a . * » » » b °t ° ohina
 V IO L E N TA , S A C R IF IC IU L SI SACRUL
i l u s t r a t e In m a r t i r i u l s f i n t u o r
brancoveni

C om eliu-D ragos BALAN1

ntroducere f
Jertfa Mantuitorului Hristos are o putere mantuitoare !
_ infmita pentru om §i pentru cosmos §i aceasta deoarece ea n-a I
I
avut caracter juridic, de schimb ca echivalenta intre pacat ?i pedeap_ 1
sa ci ea a avut o valoare ontologica de refacere a chipului lui Dum- \
nezeu in om. Jertfa Logosului intrupat are la baza iubirea fara mar- )
gini pentru cel creat dupa chipul Sau. Jertfa lui Hristos exprima sen­
sul propriu al trupului Sau mistic, ea ne arata ca Dumnezeu nu se •
exclude din actele suferintei, ci le asuma alaturi de noi. Suferinta nu
face parte din voia lui Dumnezeu in legatura cu omul si creatia2, ea
este rodul neascultarii. Intreaga cale a Mantuitorului este una care
trece prin suferinta spre slava; Iisus Hristos asuma suferinta pentru
restaurarea intregii creatii, sacrificiul Sau avand un sens recapitulativ.
Iisus Hristos, Arhiereul cel ve§nic, S-a adus o data pentru tot-
deauna {Evrei 9, 12) Jertfa lui Dumnezeu, pentru ca prin Jertfa Sa sa
ridicepacatele {Evrei 9, 28) noastre, facand de prisos oricare alta jertfa
omeneasca. Dar, pentm ca stapanitorul lumii acesteia {loan 12, 31) isi
continua activitatea malefica in lume, Jertfa cea una a lui Hristos este
impartasita de catre frafiiprea mici al Lui (cf. Matei 25, 40), care sufera
si sunt adusi jertfa pe altaml lumii. Crestinii adauga suferinta lor la sufe-
nn{a lui Hristos sau, cum spune Apostolul Pavel: Acum bucur de
eT Wl ?i, T plinesc in meu lipsurile necazuri-

faaul, SlUJi‘° r ^

1 Pr. lect. univ. dr., Facultatea de Teologie „Sfantul Apostol Andrei”, Universitatea Ovidius”
din Constanfa ”

3 * * * * " ° " M m ,yrd o m

3 Valer Bel, Sensul cretin al martirului, in vol. „Medicii si Biserica” vnl v t
rea
;a, Cluj-Napoca, 2013, p. 110. ’ ' ’ ^ltura Rena§te-

270
 tesprezece veacuri de la jertfa Mantuitorului
la aproape ^ mpreuna cu toata familia sa, primeste vestea
Golg°ta’ un 0tTba de domnitorul Constantin Brancoveanu care
pezilirii- BstertV^ uCeniceasca impreuna cu clucerul Ianache Vaca-
% e§te m°alaetru fii ai domnitorului: Constantin, §tefan, Radu si
rescu 15 august 1714.
Ivlatei & 1 y-e cu Iisus Hristos este resortul continutului dinamic
• martirilor. Mucenicul are constiinta prezentei sale in Iisus
al credintei^ ^ p sus Hristos in el, in experienta lui. Muce-
HriSt\°tvlieste, atat prin patima lui Iisus Hristos, cat si prin Sfanta
* cU -stie ’aceasta deoarece mucenicii traiesc, in jertfa lor, conco-
Uent jertfa lui Iisus Hristos, dar si a intregii sale Biserici.

Suferinta si martiriu
Curajul neclintit al martirilor cand erau confruntati de-a
dreptul cu moartea, in cele mai teribile forme, ne-ar putea face sa
credem ca ei n-au fost ca noi, supusi fricii si durerii, neavand aceeasi
dragoste de viata, aceleasi afectiuni ca si noi, ca au fost inzestrati de
la Dumnezeu cu daruri ceva mai „speciale”, ca au fost ajutati mai
mult ca altii... Insa, relatarile despre vietile lor, cuvintele lor, faptele
lor, scrierile lor, uneori apararea inflacarata, despartirile lor, felul
cum isi iau ramas bun de la familie si de la prieteni, ii arata si ne
incredinteaza ca erau ca oricare dintre noi.
Doar zelul lor fierbinte si > credinta
5 inflacarata care crestea
> tot
mai putemic in fata prigoanelor, a inchisorilor, a schingiuitorilor, ii
arata ca au inteles destinul hristic pe care il au si pe care si 1-au asu-
mat liber pentru mantuirea neamului lor. Libertatea aceasta de primi-
re a mortii o arata Sfantul loan Gura de Aur, cand vorbeste de cel
mai tanar dintre fratii Macabei, care n-a fost legat, nici n-a avut ne-
voie de silnicia legaturilor, nici n-a asteptat mainile calailor, ci el
insu$i $i-afost lui si jertfa §i preot $ijertfelnic5.

4 „Primul decapitat fu Vacarescu, apoi prinp$orul cel mic Mateia§, ?i al treilea fiu, Raducanu
(care urma sa faca nunta dupa invoirea Vizirului), dupa care fura decapitap Stefaniya §i Con­
stantin, cel mai mare, iar la urma nenorocitul Voievod, parintele lor, care a fost spectator la
aceasta cruzime §i barbarie” - Martiriul sfinfilor brancoveni, edipe ingrijita de L.S. Desarto-
vici, Editura Sophia, Bucure§ti, 2005, p. 314.
5 http://w w w .crestinortodox.ro/credinta/m artiriul-m arturisirea-credintei-viata-bisericii-88535.
 Martirul cre?tin este un ucenic al lui Hristos care
luntar moartea ca pedeapsa pentru refuzul de a-?i lepada creel V?'
unicul Adevar-Cel Inviat. Martiriul crejtin este voluntar, dar n
tenjionat, el este acceptareapierderii vietii pricinuita de cei cares®!
ostili credintei si impotriva proclamarii acesteia6.
In sens crestin, m artirul este marturisitorul Evangheliei pnn
suferintele sale si prin jertfirea vietii asemenea lui Hristos, Care ne-a
impacat cu Dumnezeu p r i n s a n g e crucii1
Martiriul defineste, prin excelenta, Biserica cre?tina inca din perioa-
da apostolica, dupa cum da marturie despre aceasta exemplul celui
dintai martir al Bisericii, Sfantul Arhidiacon Stefan, cel care il pro-
povaduieste cu pretul vietii pe Hristos cel Inviat, devenindu-I astfel
manoradica „martirul Lui”, despre care Apostolul Pavel Ii spune lui
Hristos’ Insusi: ...?icdnd se vdrsa sangele lui . a martirulu
Tau, eram ?i eu defafa si incuviinlam uciderea lui
celor ce-l ucideau ( F
atpe2, 20) .
In c e p a n d c u s e c o lu l al Il-le a , B is e ric a a re c u n o s c u t martiriul,
adica suferintele cre5tinilor impotriva carora s-a pronuntat o sentmta
de condamnare la moarte, din cauza credmtei lor, ca lmitare a sufe-
rmtelor lui Hristos. In timpul persecutiilor sangeroasedm pnmele
veacuri, Biserica a existat, s-a intarit ?i s-a extins datorita jertfei mar-
tirilor. De aceea, s-a dezvoltat o iiteratura a martiriului, continand
procesele verbale oficiale ale interogatoriilor sau relatarile martori or
oculari9. Sfantul Ignatie, episcopul Siriei ( + 1 0 7 ) cauta cu perseveren-
ta momentul martiriului, pentru a Ii adus libafie lui Dumnezeu cat

6 Christine Schirrmach, Suicide, Martyrdom and Jih a d in the Koran, Islam ic theology and
society, in „lslam and Christianity”, 2004, nr. 1, p. 42.
7 Tuca Nicu§or, Hristologia reflectata in imnografia ortodoxa, Editura A rhiepiscopiei Tomisu-
lui, 2004, p. 165.
Sensul initial al cuvantului grecesc precrejtin paprvq (martys), prin care este desemnat ulteri­
or martirul crejtin, apartinea sferei juridice §i el indica persoana care depunea marturie
Lgr.paprupta (martyria)], pe martor. Acfiunea prin care cineva da m arturie este redata prin
nroba o h i o o r ^ / - ^ 303 PaP,:!Tl'P“ (martyro), care semnifica a marturisi, a depune m artune, iar

situafii, este redata nrin norm evarului in pnvinta unui anumit fapt, a unei imprejurari,
Gerlitz, Martyrium I Theologische martiriu> marturie obiectiva - Cf. Peter
New York, 1992, p. &s che Real^ l o p a d i e , Band XXII, W alter de Gruyter, Berlin-
Actele Martirice, in col p S B ” v 1 1
Bucure5ti, 1982, passim; loan I lea I ' r™ R5mureanu>Editura I.B.M. al B.O.R.,
Secole‘ Editura Deisis, Sibiu, pp.' 3 2 1 -394 °"o d o xiei 1: Canonul apostolic a lp rim elo r

272
 . H u * ! «**^ ? d /ram oi i r ™ es,e a ,e des/ace de
0PJe Dumnezeu, casarasan inE l.
10*Pen lnl mucenicilor este acela de a fi sacerdoti ai lui Dumne-
- R°altarul de jertfa si de a se ruga pentru pacatele credinciosi-
* * * trairii martirului si a muceniciei in relatia lui cu Dum-
i°r' semenii sai nu este un lucru pur omenesc, ci unul divino-
neZCU de inalta intensitate duhovniceasca. Momentul central al vietii
^ ru lu i si mucenicului este acela al marturisirii lui Iisus Hristos in
®jma sa si in fata lumii dezlantuite asupra lui, marturisire ce este
JjCrare a Duhului Sfant in adancurile sufletului sau, preaplin de
pumnezeu. Este cunoscuta, in acest sens, intensitatea iubirii jertfel-
nice a martirului si mucenicului, manifestata prin ravna si cuvintele
pronuntate maintea persecutorilor. Acestea fac proba unei experiente
intime in comuniune de iubire cu Dumnezeu si cu oamenii. Atunci
cand mai multi mucenici sunt prigoniti, deodata mai multi sfinti se
constituie intr-o comuniune si intr-o comunitate frateasci, realizata
de impreuna lor patimire. In felul acesta ei, in Biserica lui Iisus Hris­
tos, atrag atentia in chip explicit asupra identitatii euharistice si co-
mnnitare a mortii lor.
Eusebiu de Cezareea face distinctie intre martiri si marturisi-
tori (cei care au supravietuit torturilor) si subliniaza diferenta funda-
mentala dintre cultul de adorare (gr. latreia), a Eiului lui Dumnezeu
§i venerarea (gr. proskynesis) sfmtilor. El II adordm, pentru
ca este Fiul lui Dumnezeu, in timp ce pe martiri ii iubim ca discipoli
§i imitatori ai lui nD
ez , spune parintele IonBria.
um
Cele doua duminici care praznuiesc, in mod deosebit, marti-
riul sunt: cea a Ortodoxiei si cea a Tuturor Sfmtilor. Si, nu intampla-
tor, in duminica Ortodoxiei, Biserica praznuieste, in fond, triumful
dreptei credinte prin preamarirea martirilor, caci, asa cum afirma
episcopul Kallistos Ware, martiriul este triumfpe care Bise­
rica poate $i trebuie sa-l aqtepte pe pamdntn . In duminica praznuirii
Tuturor Sfmtilor, care urmeaza imediat dupa duminica Rusaliilor sau
a Cincizecimii, Biserica se refera la martiriu ca la o urmare a pogora-
rii Duhului Sfant in viata Bisericii (asa cum evidentiaza condacul

10 Ignatie Teoforul, Catre Romani, 11,2 apud loan I. l e i { ^ o t » pour la mission”,

11 Ion Rria, Martyre in „Dictionnaire oecumemque
EdituraduC erf,Pars, 2001, p. 198. c • w press New York, 2000, p. 110.
* Kallistos W are, The Inner Kingdom, St. Vladimir s Seminary Press, N
273
 prazmcului). Sarbatoarea Tuturor Sfintilor se dovxdeste a fi a
sarbatoare a Tuturor Martirilor, caci tuturor sfintilor Ii se 1 “ ftnd>°
acest calificativ de martiri, iar sfantulprin excelenfd este
Eusebiu de Cezareea, cel care consemneaza in Istorw B' ■
ceasca martiriul cre?tinilor de la Lyon, face o sinteza a modulufd'
vietuire martiric, pe care o voi icda in finalul acestui capitol: acesti
martiri au devenit in cea mat mate mciswci ///mdtorii§i imitatoriilui
Hristos, Cel care "fund in chipul lui Dumnezeu, nu rapire a socotit a
ft intoctnai cu E l" ( F i l i p e n i 2, 6), dat, de$i se aflau inde ma
slava, marturisind (ca sunt crestini) nu o data, nici de doud on, ci de
multeori, fiind s/afa fi def a r e f i ainjur
si rani, nu numai ca nu s-au numit p c ci in$i$i martiri, ci nu ne-au
ingaduit nici noua sa nc adresam lor cu accst numc, ci, daca vreodata
cineva dintre noi ii numea astfel in scris sau prin cuvant, ei ne mustrau
cu asprime. Caci ei dadeau cu bucurie numele de martir lui Hristos,
credinciosului p adevaratului marturisitor, Cel dintai nascut din morfi
p incepatorul viepi in Dumnezeu... Ei ardtau, prin fapte, puterea mdr-
turisirii lor, avand multa indraznealafafa de pagdni, faceau cunoscutd
buna lor purtare prin rabdare, curaj p statomicie p se lipseau sa
primeasca de la frap numele de martiri, plini defrica de Dumnezeu...
Se smereau pe ei inpp sub mana cea putemica a lui Dumnezeu, prin
care sunt inaljap acum cu putere; atunci ei au aparatpe toft, dar n-au
condamnat pe nimeni; au dezlegat p e top p n-au legat pe nimeni; iar,
pentru cei ce i-aujacut sa sufere chinuri grozave, s-au rugat ca $tefan,
martirul desavarpt: „Doamne nu le socoti lorpacatul acesta”... Iu-
bind totdeauna pacea p daruind totdeauna pacea, ei au plecat in pace
la Dumnezeu, jara sa lase mamei (Bisericii) suferinta, nici dezbinare,
nici razboi intrefrap, ci bucurie, pace, infelegere p iubire14.

Martiriul Sfintilor Martiri Brancoveni

Moartea Sfintilor Mucenici Brancoveni a impresionat pe
contemporani, chiar §i pe pagarn. Ea a fost consemnata, cu indignare,
c t r i t i r : 511 3™* un ,arg ec° u * popo™iui £ * >
care le-a preamant jertfa rn canlece 5i laude. Biserica Ortodoxa Ro-

” ibidem, p. 111.

Bodogac, to co,.

274
 Ana i-a canonizat pc Sflntii Martiri Brancoveni la •
’"Wand sa fie praznuiti in ziua de 16 a lunii august Prin'1™ 6 l " 2’
fluceniceasca, Voievodul Constantin B r a n c o v S ^ n S S ^ "
£tltor de oultura ?t loca^un sfmte16, sprijinitor al Ortodoxt i h ~
|tindenl - ne este p.lda de darn,re 5i jertfa pentru ta T e ! Pfe'
tu
in,a. SfmtU Brancoveni ne indeamna sa stdm n e c l i Z l - ^ " tm Cre'
dinta
i fata apostaziei generale de duhul secular al lumi to d o x ie >
in
care ratiunea decazuta a omului a devenit criterim °OIrtemPorane, in
care
rjnd Traditia revelata de Dumnezeu. adevarulut, inlatu-
Sa redam in cateva randuri, modul in care s a not
tragic eveniment din istoria jarii noastre A c f 1 Petrecut acest
lui Ahmed al Ill-lea soseste la Bucuresti Rr- C ’ U" 11111118 al su'tanu-
divan fara sa banuiasca ceva, desi boierii ° VeanU 51 Prime?te in
carturarul umanist Constantin Cantacuzinrr acuz™ - t o frunte cu
uciderea Brancoveanului, pe care Nicolae T n ^ '-i618 k Ina!ta Poarta
maret stapdnitor al Tdrii Romdnesti si bin„ r - caracteriza astfel:
in toate domeniile culturii, ba Neamului ^
tor fi ddruitor al intregi l u n t i l p - - milostiv sPrm i -
arabUor".Iar, t r i n u s u l ^ / Z l u l i i p“ ^ ^ ^

man naframa neagra, semnul mazilirii a 1 nitorului ro-

ceaMare a Pas'iton t a r Z Z i Z T Z w "
vreo 3 0 0 de turci... f i l-au imbrdcat De K t ' Z ,m b r ih o r u l cu
Constantin Cantacuzino)ca sd-lfacd

- A reorgamzat Academia domneasca de la Manastirea „Sfantul Sava” din Bucure§ti, precum §i

alte ?coli in capitala §i in alte ora§e, in manastiri §i in mediul rural. In timpul domniei sale, pe
langa vechea tipografie din Bucure§ti, s-au infiinlat tipografii noi: la Buzau (1691), prin stradama
episcopului Mitrofan, la Snagov (1694), la Ramnicu Valcea (1705), la Targovi?te (1708) - acestea
prin osteneala lui Antim Ivireanul care, in 1708, a devenit mitropolit. S-au tiparit carp de slujba §i
de inva^atura (de combatere a catolicismului §i a calvinismului), in limbile romana, greaca, slavo-
na, georgiana §i araba. De asemenea, domnia lui Constantin Brancoveanu §i-a pus amprenta §i
asupra artei, tot ceea ce s-a realizat atunci numindu-se arta brancoveneasca sau stil brancovenesc,
extinzandu-se §i in vremea primilor domnitori Mavrocordati, pana catre anul 1730.
16 Domnitorul Brancoveanu a acordat ajutor celor patru patriarhii, unor manastiri din Muntele
Athos, din Muntele Sinai, din Grecia §i din insulele grece§ti. A ctitorit numeroase biserici §i
manastiri: la Potlogi, la Mogo§oaia, la Hurezi, in Bucure$ti (biserica „Sfantul loan grecesc,
biserica manastirii ..Sftntul Sava” , biserica manSstirii ..Sfantul Gheorghe"-Nou), in satul
Doicesli (Dantbovi(a), manastirea din Ranrmicu Sara,. cu brantul ..Adonmrea Maicu Domnu-
lui"; a reparat sau a refacut multe alte locasuri de cult 5t asezammte monahale. Tetodata,
domnitorul a aratat o grijiS deosebita tomanilor din Tram,Ivan,a, ctttonnd loeasun de tnclunare.
Albatros, Bucuresti. 1971. p. 341.

275
 dot cu toata ccisci lui $i cu ginerii lui, a doaa zi in y-
au luat Mustafa aga cu tare urgie im p d r d te a .r d f f 60 P aW o r ,
grad si l-ai bagat in Edicula...18. ~au la
La 15 august 1714, cand voievodu 1 implinea 60
doamna Marica trebuia sa-§i cinsteasca numele, au fos ^ iar
inchisoarea Edicule („Sapte tumuri”), domnitorul fiind d u s / ^ d'n
picioarele goale, in ranjetele de batjocura ale ostasilor turci frfh * ®
ielile si scuiparile credinciosilor lui Allah, spre locul de o s^n d ^'
locul pe care turcii il numeau Iali-Kioskiu, in foisorul de langa ma
unde se afla si sultanul, Constantin este intrebat, nu j udecat ^ 2
trece in legea turceasca. La raspunsul negativ, mcepe calvarul: rand
pe rand, sunt adusi, in fata domnului si tatal lor, clucerul lanache
Vacarescu si cei patru fli: Constantin, Stefan, Radu si Matei; rand pe
rand, sunt decapitati in fata tatalui neclintit in credinta lui si a mamei
ingrozite de ceea ce-i vedeau ochii ramasi fara lacrimi inaintea dez-
gustatoarei privelisti; de o parte, nelegiuitii, care se credeau atotpu-
temici, si care se bucurau si se distrau, iar de cealalta parte, un tata §i
o mama care priveau neputinciosi cum le sunt ucisi pe nedrept copiii.
Dintre cei care relateaza momentul martiriului, reprezentativi sunt
Anton Maria del Chiaro, secretaru1 Cancelariei Domnesti, dar si un
anume calator fracez - Aubry De La Motraye, care se afla in slujba
regelui Carol al Xll-lea al Suediei - care relateaza, oarecum diferit,
momentul decapitarii: Gadele i-a pus p e toti sa stea in genunchi, la o
oarecare depdrtare unul de altul, si sa-si scoata caciulile de pe cap.
$i dupa ce le-a ingaduit sa faca o scurta rugaciune, a taiat mai intii,
dintr-o singura lovitura de sabie, capul clucerului, [...] §i apoi al
fiului mai mare. Dar cand ridica sabia ca sa taie capul celui mai
tanar, in varsta de 16 ani, acesta, cuprins de fried, ceru sa i se crute
viafe, primind in schimb sa se faca musulman. Atunci, tatal sau,
dojenindu-l si indemnandu-l mai bine sa moara de o mie de ori daca
s-ar putea, decat sa se lepede de Iisus Hristos, numai pentru a trai
cativa ani mai mult pe pamant, acesta [Matei] spuse gadelui: Vreau
sa mor crestin, loveste! - si indata gadele ii reteza capul, ca §i celor-
lalti. In sfarsit, il decapita si pe tata19
In fata acestui domnitor roman crestin care, in clipa in care

Anonimulbrdncovenesc, in „Cartea Cronicilor”, Editura Junimea, I a?i, 1986, p. 593.

,yIttip: razvan-codrescu.blogspot.ro/2012/08/remember-martiriul-brancovenilor.html.
276
 naul isi intarea copiii prin cuvintele: Fifi cu curaj: am
sCapt0^ a 03 aveam pe lumea aceasta; sa ne mantuim, cel putin,
perdu1 tot ^ n(ju.ne pdcatele in sangele nostru20, turcii ii reteaza si
sUjletui SP ^ ap0^ pe toti cei decapitati, i-au ridicat in prdjini
im intea por(ii imparateqti pentru privirea sa-i vazd
& n- foata zioa acelea au zacut, iar dupa ce au inserat i-au ridi-
l06U -au adus de i-au aruncat in mare21, spre bucuria celor doi
Cflt ?l banal Stirbei §i logofatul Radu Dudescn, trimisii voievodului
Q0lfan Cantacuzino, care, din Vinerea Patimilor si pana in zina praz-
nicului Adormirii Maicii Domnului, staruisera, cu pare, cu daruri si
cubani, pe langa pagani ca sa omoare cat mai repede pe Constantin
B ra n c o v e a n u . Si-au atins scopul, dar bucuria triumfului n-a durat
decat doi ani. Cand darurile §i banii s-au rarit, turcii au platit tradato-
rilor cu acelasi iatagan cu care fusese jertfit muceniceste cel ce, prin
sacrificiul sau, intrucbipeaza cea mai inalta expresie de romanism.
Nicolae lorga are cuvinte elogiase la adresa acestui domnitor
crestin, atunci cand spune: Om al tarii sale, el a cazut mai usor, dar
a ramas in amintirea acestei tari, cu o duiosie deosebita, mai
adanc”22, in timp ce poetul loan Alexandra ni-1 infati§eaza ca pe unul
care va ramane mereu in constiinta poporalui roman prin credinta,
curajul si intelepciunea sa: Desculf, intr-o camasa dintr-un fir / Cu
pruncii tai pe ulifi bizantine / Cu capu-n brafe stramutat la cer / Te
vad in veci, parinte Constantine22,.
Pe malul Bosforalui, in anul 1714, au rasunat din nou cuvin­
tele martirilor din primele veacuri crestine. Ca oarecand Sfantul Mare
Mucenic Mina, Constantin Brancoveanu raspunde sultanului: Nu mai
port plato§a, ci credinta; nu mai am coif, ci nadejde in Dumnezeu.
Crestin bun m-am nascut eu / Cre§tin bun a muri vreu..., §i
indemnandu-si copilul cel mic (Matei), care plangea, ii spune: Tad,
draguta, nu mai plange / Ca-n piept inima-mi se frange. / Tad §i
mori in legea ta / Ca tu ceru-i capata!...24.

20 C. C. Giurescu, D inu C. Giurescu, Istoria Romdnilor, edvpa a 11-a, Bucure§ti, 1975, p. 440.
21 Anonimul brancovenesc, p. 596.

^ ^ ,918' P-
» •Vasile Alecsandn, Constantin Brdncoveanu. in „Ba\ade eroke", Editnra Military. Bncuie5«.
1965, p. 6S.
277
 urmand invataturii M an tu ito ru lu i
tin B ran coV,ef n ’ pierde, iar cine-?i pierde s„jie.
Colts'-1' ou/Iettt',ul “ . ,n 39), a demonstratprinjertfa
Cine lin e la i * 9 ^ (U a tei 10 , > d e ad evatata CIedinft

„truM ine teaPeCare°, de unde a avuttana sarezis-

iul 10ffiilo i sai dr^a °pUtandu' se ispitel°r minctnoase 51, a5a

: ; ; n^ * * e,0,6a'
Concluzii
contiu^n
Biserica nu recomanda cautarea martiriului, marturia cre^tina
inteleasa ca viata cre^tina autentica, traita in cautarea sfinteniei, este
suficienta pentru marturisirea lui Hristos §i comunicarea Evangheliei;
eg/ gg Ma va marturisi pe Mine in fata oamenilor, il voi marturisi
si Eu in fata Tatalui Meu care este in ceruri (Matei 10, 32); in ace-
lasi timp, crestinul stie ca: cel ce-p va pierde viata pentru Mine p
pentru Evanghelie acela o va mantui (Marcu 8, 35). De aceea, marti­
riul continua, astfel, in viata interioara a crestinilor sub forma mortii
fata de patimi sau de omul cel vechi care, de asemenea, se hraneste
din puterea mortii lui Hristos fata de pacat si, prin aceasta, a biruintei
Lui asupra mortii ca urmare directa a pacatului. Biruintele din viata
spirituals a cre§tinilor sunt reflectarea biruintei mortii si invierii lui
Hristos in martirii marturisitori si a lucrarii Duhului Sfant prin care
acestia sunt condusi tot spre o ,jertfire” a vietii primind, astfel, harul
innoitor al Duhului, dupa cuvantul lui Diadoh al Foticeii: „Da sange
§i ia Duh”.
A
In jertfa euharistica, Hristos se descopera pe Sine credincio-
sului si Bisericii ca cel jertfit pentru pacatele lumii. Jertfa Sa este
reala, dar descoperirea ei ca atare se face numai ochilor credintei. In
felul acesta, putem vorbi despre starea de jertfa continua a Arhetipu-
lui divin care Se aduce jertfa in momentul prefacerii DaruriJor la
an a i rg le, iar oferirea elementelor euharistice de catre credin-
chip” mens aza feptul ca ?i acestia sunt jertfa vie a celui „dupa

torul a a r r t a t T a 'S K f a d e l S n vnvatatura,

a T a ^ - ** G°lg° ta’
urmarea adevaratu-

25 Cf. Mihalache Tudor, Sfinfii Martiri Brancoveni - 290 de j i

nah Bisericesc”, nr. 23-24, Editura Episcopiei Buzaului 5i v C e f i o o l S f n T o ’ &
-2004, p. 50.
278
 este calea spre vesnicie. De aceea, in istoria universala
lui puntfezeU^ easc£ au existat numerosi marturisitori ai lui Hristos
si in cea rom^moarte muceniceasca pentru faptul ca nu s-au lepadat
care aU? ^ a crestina adevarata. Sfrntii Martiri Brancoveni sunt pa-
de.2 a m u cem cieicre?tine.
Au trecut 300 de ani §i oameni de cultura si istorici ai Tarii
a gi astazi: cum f in ce chip acei ce au vazut bine cinste,
Se r de la Constantin Voda f multa bogafie cat era indestulati de
0 aceea aufost vrajmasii cei mari?26 ai d o m n u lu i, ai u n su lu i lu i
Dumnezeu. A ceasta a fo st re c u n o § tin ta b o ie rilo r si a n e a m u rilo r d e
acelasi sange: §i dusmanii omului (v o r fi) casnicii lui (Matei 10, 36).

VIOLENCE, SACRIFICE AND SACRED ILLUSTRATED

ST. BRANCOVENPS MARTYR

The sacrifice o f Christ the Savior has an infinite saving po­

wer for man and for cosmos, and that because it had no legal, o f
exchange as equivalence between sin and punishment, but it has an
ontological value of rehabilitation of the image o f God in man.
After nearly seventeen centuries o f Saviour's sacrifice on
Golgotha, ruler Constantin Brancoveanu, with all his family, recei­
ves a sad news: dethronement. Thus the ruler receives martyr's
death with Ianache Vacarescu and with the four sons o f the ruler:
Constantin, Stefan, Radu and Matthew on August 15, 1714.
The church does not recommend the seeking of martyrdom,
Christian witness understood as authentic Christian life, lived in the
search of holiness, is sufficient for the witness o f Christ and sharing
the Gospel: "Whoever shall confess Me before people, I will confess
him also before the Father who is in heaven "(Matthew 10, 32); At
the same time, the Christian knows that "who shall lose his life for
Me and the Gospel that will save one" (Mark 8, 35). Therefore, mar­
tyrdom continuous thus in the inner life of Christians as death aga­
inst sufferings or the old man who also feeds from the power o f
Christ's death to sin and through this by His victory over death this
as a direct result of the sin. The victories from the spiritual life o f
Christians are refecting Christ's death and resurrection in con-

26 Anonimul brancovenesc, p. 596.

lessors martyrs o f the Holy Spirit by which they are ledthr0Uehn
a "sacrifice" o f life thus receiving the renewing grace of the
after the W ordofD iadochusofPhotice "Give blood and take & £ ?
Keywords: martyrdom, ruler, sacrifice, suffering, martyr, death
founder.