Sunteți pe pagina 1din 22

CUPRINS

I.Criza economica din Romania – scurt istoric……………………………………….…..….pag.2


1.1 Criza economica si financiara – Definitii…………………………………..…….pag.2
1.2 Cum a intrat Romania in criza?...............................................................................pag.3
1.3 Asemanari ciudate intre criza economica din anul 1929 si cea din anul 2008…...pag.4
II.Domeniile afectate de criza……………………………………………………………..….pag.5
2.1 Cele mai afectate domenii ale industriei……………………………………..…...pag.6
2.2 Industria Auto……………………………………………………………….……pag.8
2.3 Piata Constructiilor…………………………………………………………..……pag.9
2.4 Domeniul Bancar…………………………………………………………….….pag.10
2.5 Piata Imobiliarelor………………………………………………………..……...pag.12
2.6 Pietele de Lux…………………………………………………………...……….pag.13
III.Domeniile neafectate de criza……………………………………………………...…….pag.14
3.1 Domeniul IT……………………………………………………………………..pag.14
3.2 Domeniul Retail…………………………………………………………………pag.15
3.3 Domeniul Farmaceutic…………………………………………………………..pag.16
IV.Efectele crizei economice………………………………………………………………..pag.16
V.Evolutia anualizata a PIB-ului – SUA versus Romania……………………….…………pag.20
VI.Mirajul iesirii din criza……………………………………………………….………….pag.20
VII.Concluzii…………………………………………………………………….………….pag.21
Bibliografie

1
I. Criza economica din Romania – scurt istoric

In octombrie 2008 a inceput sa se vorbeasca in Romania despre criza financiara si


economica. Mass media era plina de stiri alarmiste, in mare masura exagerate.

In decembrie 2008 a venit la putere un guvern format din PDL si PSD care, cel putin
teoretic, ar aduna cei mai buni specialisti din cele mai mari partide politice din Romania.

Din ianuarie - februarie 2009 incep sa se simta efectele crizei economice in Romania la
nivelul populatiei, mai ales la nivelul populatiei active. Aceste efecte s-au concretizat in principal
in pierderea unor locuri de munca, scaderi ale veniturilor din munca si prin deprecierea cursului
leu - euro dublata de o crestere a dobanzilor care a dus la blocarea creditarii si la scadrea
veniturilor disponibile ale populatiei active (principalii consumatori).

In martie 2009 Guvernul Romaniei decide accesarea unui imprumut extern de la FMI,
Comisia Europeana si BERD.
In aprilie 2009 are loc o rectificare bugetara in sens negativ de proportii rar intalnite in
cei 20 de ani de dupa Revolutia din 1989.
De la 1 mai 2009 Guvernul Romaniei decide continuarea masurilor de crestere a
fiscalitatii (incepute in februarie prin majorarea contributiilor sociale) prin introducerea
impozitului forfetar si prin eliminarea deductibilitatii TVA-ului pentru masini, combustibil si
cheltuieli de intretinere a automobilelor.

1.1 Criza economica si financiara – Definitii

Criza economica

Definitie: Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc
printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece
printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o
evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii.
Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si
uneori pot duce la colaps economic.

Criza financiara

2
Definitie: Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decat
oferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece
banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active si
investitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza
economica.

Criza de lichiditate

Definitie: Cand o entitate economica se afla in postura de a nu isi mai putea plati
obligatiile la timp, se cheama ca sufera de o criza de lichiditati. Criza de lichiditate este de multe
ori primul pas catre insolventa. In momentul actual multe guverne pompeaza miliarde in sistemul
lor bancar pentru a preveni intrarea acestuia in criza de lichiditati (acest lucru este mult mai
periculos pentru banci, putand genera retrageri massive de depozite, odata cu pierderea increderii
deponentiilor).

1.2 Cum a intrat Romania in criza?

Consecinţa imediată a ruperii de realitate a guvernanţi lor a fost virulenţa cu care a fost
atacată economia României, şi nu leul, de criză. Luna-cheie a fost octombrie 2008. Criza
internaţională a condus la repatrieri masive de valută din statele emergente, prin care şi România.
Fondurile de hedging îşi în chideau poziţiile, încercând să exploateze şi anumite niveluri
favorabile ale cursurilor.

În România însă au dat de un guvernator încăpăţânat. Acesta a decis să retragă


lichidităţile de pe piaţă, forţând băncile străine să-şi asume pierderi. „Traderii străini nu au
înţeles ce li se întâmplă. Nu le venea să creadă că BNR nu injectează lichidităţi în piaţă când
dobânzile urcă atât de mult”, explica un dealer situaţia din piaţă. Rezultatul: anunţul
guvernatorului BNR că „atacul asupra leului a eşuat. Cei care au anticipat greşit şi-au primit
porţia!”. Doar că au existat şi victime colaterale, pentru că dobânzile pe piaţa interbancară au
sărit de 40%. Gu vernatorul Isărescu susţinea că nu-şi explică de ce instituţiile de credit
incriminate nu au venit la Banca Naţională să acceseze îm prumuturi de urgenţă la dobânda
lombard (14,25%), ci au preferat să atragă lei la 40% şi să-i plaseze la 60-100%.

Dată fiind atmosfera caracterizată de o lipsă de încredere în sistemul bancar din ultimul
timp (alimentată şi de zvonistică), susţineau băncile, în cazul în care ar fi accesat facilitatea de
credit de la împrumutătorul de ultimă instanţă, renume le lor ar fi avut de suferit, fiindcă
deponenţii le-ar fi catalogat drept nesigure. Şi probabil că băncile aveau dreptate. În cele din
urmă, BNR a decis „înghe ţarea” dobânzilor la de pozitele atrase (ROBOR). Principalul efect la
vremea respectivă a fost însă unul politic. În plină campanie electorală, decizia preşedintelui
Băsescu de a promulga legea privind majorarea salariilor profesorilor (neaplicată în fapt, însă
care a adus un câştig electoral PDL) nu a fost taxată printr-o creştere a cursului de la 4 la 4,2
lei/euro, cum s-ar fi întâmplat dacă „atacul speculativ” nu ar fi fost respins, ci a avut ca efect o
majorare a ratei de schimb de la 3,57 la 3,72 lei/euro.

3
1.3 Asemanari ciudate intre criza economica din anul 1929 si cea din anul 2008
Criza economica din 1929-1933 seamana mult cu cea pe care o traim acum, multe
elemente specifice celor doua evenimente continand similaritati stranii.

Astfel, punctul central al acestor evenimente sunt entitatile private ce controleaza Banca
Federala Americana (FED). Masurile pe care le impune si efectele acestora seamana si ele.
America este condusa, in timpul crizei din 2008, de nepotul unui om de afaceri implicat in
evenimente premergatoar celui de-Al doilea Razboi Mondial.

Preston Bush, bunicul lui George W. Bush, a condus un concern financiar acuzat de
finantarea Celui de-al Treilea Reich. Acelasi concern, cel mai mare operator bancar elvetian,
este, in prezent, unul dintre cele mai afectate de criza economica, se arata intr-o analiza a
cotidianului Gardianul, in editia de duminica.

Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere


si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura. Abuzul de
credite de consum, de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la
o criza economica majora.

Statul interventionist aparea ca singura solutie in depasirea crizei. In anii '30, statul
american a concentrat uriase fonduri in imprumuturi bancare, a controlat preturile si creditul, a
subventionat anumite activitati economice.

Povestea se repeta 80 de ani mai tarziu, cand SUA isi propun sa arunce pe piata 700 de
miliarde de dolari, in incercarea de a mentine artificial preturi rezultate din supraevaluarea unor
garantii acoperite de ipoteci si ale altor active de aceeasi factura. Federal Reserve a devenit
activa pe aceasta piata instabila, infuzand capital unor entitati aflate in faliment (Fannie Mae si
Freddie Mac).

"Balonul imobiliar s-a spart, somajul este in crestere, dolarul slabeste in fiecare zi. Este
socialism pentru bogati. Este salvarea economistilor, a bancilor si a celor de pe Wall Street" a
spus congresmanul Ron Paul.

Actuala criza seamana cu predecesoarea sa si prin aceea ca interventionismul se face simtit,


nu numai prin infuzii, dar si prin nationalizari. Aceasta soarta au avut-o Northern Rock Bank
(Marea Britanie), AIG (SUA), Fortis (Benelux), Bardford & Bingley (Marea Britanie).

Dincolo de aceste nationalizari evidente, exista si unele mascate, in cadrul carora Guvernele
garanteaza pierderile unor banci sau le infuzeaza capital, fara a declara aceste proceduri ca fiind
"nationalizari".

controlat, direct sau prin subsidiare, de reprezentanti ai urmatoarelor structuri financiare:


Rotschild Bank din Paris si Londra, Lazard Brothers Bank din Paris, Israel Moses Seif Bank din
In ciuda numelui, FED nu este o banca de stat, ci un consortiu compus din banci private, Italia,

4
Wartburg Bank (Amsterdam si Hamburg), Lehman Brothers, Chase Manhatan Bank, Goldman
Sachs Bank.

Unele dintre aceste organisme au fost implicate in Marea Criza din anii '30, ba chiar au
contribuit la finantarea Celui de-al Treilea Reich.

Cel mai elocvent exemplu este cel al bancii Elvetiene UBC A.G. (Union Banking
Corporation, una dintre bancile elevetiene cele mai afectate de actuala criza).

In perioada interbelica, Preston Bush, bunicul fostului presedinte al SUA, George W.


Bush, a condus reprezentanta americana a acesteia. UBC New York functiona ca reprezentant al
concernului german Thyssen, apartinand omului de afaceri Fritz Thyssen, apropiat al lui Adolf
Hitler. Compania sa a fost unul dintre "motoarele" masinii de razboi a Celui de-al Treilea Reich,
alaturi de gigantii IG Farben si Krupp.

II.Domeniile afectate de criza


Criza economică se resimte puternic şi în buzunarele românilor. Iar la unii chiar mai
repede şi mai mult decât la mulţi care acum se gândesc că situaţia nu îi va afecta şi pe ei.
La nivel naţional, peste 150.000 de salariaţi au înregistrat o scădere drastică a veniturilor din
pricina cererii mai mici de pe piaţă, a reducerii activităţii la locul de muncă, sau şi-au pierdut
locul de muncă. Cele mai afectate meserii sunt cele ce produc venit în legătură directă cu
volumul de vânzare, din comisioane de exemplu- precum agenţii imobiliari, brokerii sau dealerii
auto.
Pentru prima categorie, veniturile au scăzut de până la trei ori. Dintre cei aproximativ 50.000 de
agenţi imobiliari care lucrează în România, o mare parte se gândeşte serios să renunţe la meserie
şi să se mute în alt domeniu, scrie Evenimentul Zilei. Pentru prima categorie, veniturile au scăzut
de până la trei ori. Dintre cei aproximativ 50.000 de agenţi imobiliari care lucrează în România,
o mare parte se gândeşte serios să renunţe la meserie şi să se mute în alt domeniu, scrie
Evenimentul Zilei.
În ce priveşte brokerii de credite şi vânzătorii de maşini, aceştia au o situaţie puţin mai
bună. În cel mai bun caz, ei reuşesc să obţină venituri cu 35% mai mici decât cele cu care sunt
obişnuiţi.

Angajaţii din siderurgie, care acum sunt majoritatea într-un ?concediu prelungit? din
cauza închiderii temporare a fabricilor, primesc salarii cu un sfert mai mici- peste 30 de mii de
persoane.

Pe locul cinci în clasamentul categoriilor de salariaţi mai saraci din cauza crizei sunt cei
din sectorul subansamblelor auto .La toate acestea se adugă cei care îşi pierd slujbele.

2.1 Cele mai afectate domenii ale industriei

5
Numarul falimentelor inregistrate in 2010 a crescut cu 18% fata de 2009, cand se inregistrau
18.421 de dosare de insolventa si firmele cele mai afectate au fost cele care au facut comert cu
ridicata, comert cu amanuntul si cele din constructii, arata ultimul studiul dat publicitatii de
Coface Romania.
La sfarsitul anului 2010, un numar total de 21.692 companii se aflau in diverse stadii ale
procedurii de insolventa: 10.377 de firme se aflau in procedura generala de insolventa, 5.104 in
procedura simplificata de insolventa, 5.482 in faliment, 702 in insolventa si 27 in reorganizare
judiciara, se arata in studiul remis Ziare.com.
Cea mai mare rata de faliment s-a inregistrat in randul firmelor care activeaza in domeniul
comertului cu ridicata si distributia, fiind pentru al doilea an consecutiv pe prima pozitie,
confirmandu-se astfel persistenta dificultatilor de ordin financiar cu care se confrunta firmele din
aceste sectoare, din cauza orientarii accelerate a pietei de consum catre hypermarketuri si
retaileri.
Pozitia a doua a clasamentului conform numarului de insolvente este ocupata de comertul cu
amanuntul, totalizand un numar de 4.178 de firme in insolventa.

Desi numarul companiilor insolvente din acest sector a fost sensibil mai mic in 2009 decat cel
inregistrat in 2008 (3.501 companii fata de 3.553), volumul firmelor insolvente a cunoscut o

6
crestere de 19% in 2010 comparativ cu 2009 datorita scaderii cererii, care nu a fost suficient de
convingatoare si eficienta pentru depasirea provocarilor ridicate de criza financiara
Constructiile intregesc topul primelor 3 sectoare cu cele mai multe insolvente, ocupand pozitia a
treia in clasament si s-a inregistrat o crestere constanta a numarului de insolvente, astfel ca
numarul firmelor in imposibilitate de a-si acoperi datoriile curente a crescut de 6 ori comparativ
cu soldul inregistrat la sfarsitul anului 2006.
Principalele probleme cu care s-au confruntat constructorii in anul care s-a incheiat au fost
scaderea cererii, sistarea proiectelor si a lucrarilor de investitii din lipsa fondurilor, scaderea
puterii de cumparare si deteriorarea comportamentului de plata al partenerilor.
Pentru urmatoarea perioada, principalul motor de crestere in acest domeniu l-ar putea constitui
proiectele de infrastructura, in aceste conditii asociatiile din domeniul constructiilor solicitand
autoritatilor masuri pentru reducerea coruptiei din achizitiile publice, sustinerea creditarii
firmelor prin reducerea dobanzilor la credite si un nou program privind constructia de drumuri si
autostrazi.

Un alt domeniul care inregistreaza un numar ridicat de cereri de insolventa este cel al
transporturilor, 1.555, aflandu-se, ca si la sfarsitul anului 2009, pe pozitia a patra a
clasamentului.

Companiile care au prestat servicii conexe intreprinderilor au cunoscut de asemenea, o


inrautatire continua a situatiilor financiare, pe fondul scaderii cererii si a presiunii asupra
preturilor oferite, exercitate de catre clienti
Confruntate cu cresterea costului finantarii si reducerea marjelor comerciale, tendinta generala a
firmelor a fost sa reduca prioritar bugetele alocate publicitatii, activitatii de cercetare a pietei si
reorientarea catre gestiunea interna a serviciilor externalizate (contabilitate, juridice, resurse
umane, urmarirea incasarii creantelor etc.).
Studiul realizat de Coface mai arata ca cele mai afectate domenii in 2010 de insolventa au fost:
industria extractiva, activitatile recreative si sportive, sanatatea si asistenta sociala, intermedierea
financiara, activitati conexe prestate intreprinderilor si tranzactiile imobiliare
Sectoarele cu cele mai agresive cresteri procentuale ale firmelor aflate in diverse stadii de
insolventa sunt: industria extractiva (+87,04%); activitati recreative si sportive (+65%); sanatate
si asistenta sociala (+ 48,94%); intermediere financiara (+41,73%); activitati prestate
intreprinderilor (+36,87%) si tranzactii imobiliare (+30,25%).
La polul opus, singurele exceptii, unde numarul de insolvente a scazut in 2010 comparativ cu
2009, sunt agricultura si salubritatea

2.2 Industria Auto

7
Criza financiara mondiala a decimat in 2008 vanzarile producatorilor auto, iar inasprirea
conditiilor de creditare a ingreunat finantarea operatiunilor zilnice ale acestora, determinandu-i
pe multi sa inchida fabrici sau sa faca disponibilizari masive.

Constructorii europeni reduc productia si fac disponibilizari din cauza cererilor, asta
insemnand si faptul ca si in Romania a scazut cererea de autoturisme

Ca urmare a problemelor economice globale grave, criza din sectorul auto s-a propagat
rapid in Europa. Astfel, la inceputul lunii decembrie, presedintele francez Nicolas Sarkozy a
anuntat un plan de relansare pentru economia franceza de 26 miliarde euro, din care 1,5 miliarde
euro sunt destinati industriei de automobile, sector vital pentru Franta.

Ca reactie la efectele negative ale crizei, Renault, al doilea producator auto din Franta
dupa PSA Peugeot Citroen, a anuntat la inceputul lunii decembrie ca va concedia 6.000 de
persoane in Europa, dintre care 4.900 in Franta, si ca va inchide mai multe uzine timp de cateva
saptamani in aceasta luna. De asemenea, Renault a convocat in 3 decembrie sindicatele, ca sa
analizeze un plan de reducere temporara a activitatii in Spania.

Tot ca raspuns la criza financiara, producatorul auto francez Peugeot anuntase la sfarsitul
lunii noiembrie ca va concedia 2.700 de angajati. Recent, grupul si-a revizuit in scadere
estimarile pentru marja operationala din 2008, de la 3,5% la 1,3%, ca urmare a accelerarii
deteriorarii pietelor auto la nivel mondial.

Grupul Daimler a anuntat in noiembrie ca va reduce numarul angajatilor din fabricile din
Germania, din cauza efectelor crizei financiare. Un purtator de cuvant a spus ca disponibilizarile
vizeaza persoanele angajate temporar si pe cele cu contracte pe durata determinata, insa nu a
avansat o cifra. Daimler are in total 167.000 de salariati in Germania si 2.500 de angajati
temporari.

Cat priveste grupul Fiat, piata a speculat adesea asupra reorientarii sau vanzarii diviziei
sale auto, din cauza ca nu este un jucator major si nici nu e indeajuns de profitabil ca sa-si
pastreze independenta. Directorul executiv Fiat, Sergio Marchionne, declara intr-un interviu ca
trebuie sa gaseasca un partener pentru a face fata crizei financiare, deoarece grupul este prea mic
pentru a traversa singur aceasta perioada.

Tot ca reactie la criza economica, Fiat va inchide toate fabricile din Italia intre 15
decembrie si 11 ianuarie, urmand ca 48.000 de angajati sa intre in somaj tehnic sau sa isi ia
concedii.

In Germania, Volkswagen a estimat ca va suspenda productia in fabricile germane in


perioada Craciunului, asa cum au anuntat si alte companii concurente.

Constructorul ceh de automobile Skoda Auto, parte a grupului Volkswagen, a anuntat la


randul sau ca va practica, din ianuarie pana in iunie 2009, o saptamana de lucru de patru zile, din
cauza scaderii cererii, in principal in pietele importante din Europa Occidentala. In zilele in care
productia va fi oprita, salariatii Skoda Auto vor avea salariul redus cu 25%.

8
2.3 Piata Constructiilor
După boom-ul din 2007, piaţa construcţiilor a suferit o cădere fără precedent, încă de la
finele lui 2008, când criza financiară a început să-şi facă simţite efectele. Lipsa de noi investiţii
în sectorul construcţiilor a afectat într-un procent semnificativ firmele de profil, pentru care
contractele încheiate în perioada anterioară au constituit o gură de oxigen importantă. Cu toate
acestea, un număr mare de firme din domeniul construcţiilor şi-au încetat activitatea.
Aproximativ 100.000 de anagajati din domeniul constructiilor au fost disponibilizati in
anul 2009, pe fondul crizei financiare ce a afectat piata imobiliara, spun reprezentantii Asociatiei
Romane a Antreprenorilor din Costructii (ARACO).
"Casa Sociala a Constructorilor va asigura 75% din salariu pentru aproape 35.000 de
angajati pana in luna aprilie, insa daca nu se intrevede o revigorare a activitatii din contructii,
pana in primavara, acestia urmeaza a fi trimisi in somaj. Acestia li se vor alatura celor aproape
70.000 de angajati care vor fi disponibilizati pana in luna ianuarie 2009", spune presedintele
ARACO, Laurentiu Plosceanu in anul 2009.
Numarul angajatilor din constructii a scazut in scurt timp de la 420.000 la 350.000 de
angajati.
Cel putin 32% din firmele de constructii care activeaza pe piata locala imobiliara au fost
afectate grav de criza financiara.
Piaţa construcţiilor a scăzut cu 17% anul trecut, la 9,7 miliarde euro, iar în acest an se va
încadra în cel mai bun caz în intervalul 9,5-10 miliarde de euro, urmând să revină pe creştere în
2012, a spus ieri Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO (Asociaţia Română a
Antreprenorilor de Construcţii).
Potrivit datelor ARACO, numărul mediu de angajaţi din sector a scăzut anul trecut cu
14% faţă de 2009, la 317.200 de persoane, productivitatea lunară s-a comprimat de la 2.657 euro
la 2.550 euro pe angajat, dar salariul mediu lunar a crescut de la 1.532 lei la 1.580 lei.
INS a raportat săptămâna trecută o cădere pe piaţa construcţiilor în 2010 de 10,7%, acesta fiind
sectorul cel mai afectat de criză anul trecut.ARACO a prezentat o serie de propuneri pentru
îmbunătăţirea evoluţiei sectorului, printre care plata creanţelor aferente perioadei 2008- 2010,
estimată la circa 750 mil. euro.

9
2.4 Domeniul Bancar

Anul 2009 a fost unul dificil pentru sistemul bancar – economia a scazut cu 7.2%,
numarul somerilor a crescut cu 75%, cererea de credite a fost extrem de mica, iar restantele la
credite aproape ca s-au triplat. In acest context, sa vedem cum au evoluat profiturile raportate de
sase dintre cele mai importante banci din Romania, banci care impreuna detin 57.7% din piata.

BCR – a obtinut in 2009 un profit operational de 3,261.5 milioane lei (772 mil. euro), in crestere
cu 32,1% (sau 792.5 mil. lei) fata de sfarsitul anului 2008, in timp ce profitul net calculat
conform standardelor internationale de raportare financiara (IFRS) a ajuns la 871.7 mil. lei
(206.3 mil. euro), in scadere cu 57% fata de 2008, insa trebuie sa tinem seama de faptul ca
profitul din 2008 a fost umflat de vanzarea Asiban.

Daca nu am lua in considerare vanzarea Asiban, profitul net a scazut anul trecut cu 43%
comparativ cu anul anterior. In 2007, profitul net al BCR a fost de 924.8 milioane lei, iar in 2006
de 756.3 milioane lei.

BRD a obtinut un profit brut din exploatare de 2,084 mil. lei (492 mil. euro), in crestere cu 13%
fata de 31/12/2008, in timp ce profitul net consolidat a ajuns la 812 mil. lei (192 mil. euro), in
scadere cu 40% fata de 31 decembrie 2008. Profitul a fost raportat conform standardelor
romanesti de contabilitate (RAS).
10
De remarcat ca si BRD a obtinut in 2008 un profit suplimentar datorita vanzarii Asiban daca nu
am lua in considerare acest profit, scaderea fata de 2008 ar fi de 29%. In 2007, profitul net
consolidat al BRD a fost de 932 mil. lei, iar in 2006 de 685 mil. lei.

Profitul net al BRD in 2009 calculat conform IFRS a fost de 230.8 milioane euro, mai mare decat
cei inregistrat de BCR.

Banca Transilvania – profitul brut operational inainte de provizionare a fost de 610 milioane
lei, cu 96% mai mare fata de aceeasi perioada a anului precedent, in timp ce profitul net a ajuns
la 61.9 milioane lei, in scadere cu 84% fata de nivelul din 2008. Daca nu am lua in considerare
vanzarea Asiban, scaderea ar fi de 65%.

In 2007, profitul net a fost usor sub 200 milioane lei, iar cel din 2006 a fost de 120 milioane lei
(RAS).

Volksbank – in primele noua luni ale anului trecut a inregistrat un profit brut de 41.6 milioane
euro (IFRS), in crestere cu 43% fata de primele noua luni din 2008, iar estimarile pentru intreg
anul 2009 sunt de 45-48 milioane euro (38-40 mil euro net, respectiv 160-170 mil lei). In 2008,
banca a inregistrat un profit brut de 37.8 milioane euro, in crestere cu 54% fata de 2007.

De remarcat faptul ca Volksbank a reusit anul trecut sa obtina un profit mai mare decat cel din
2008.

Unicredit Tiriac – in primele noua luni din 2009, profitul net calculat conform IFRS a fost de
252 milioane lei (225 mil. lei conform RAS), in scadere cu 9% fata de perioada corespunzatoare
a anului trecut, in timp ce profitul operational a crescut cu 15%, ajungand la 465 mil. lei.

Pe intregul anul 2008, Unicredit a raportat un profit net de 352.3 mil lei (216 mil lei RAS), iar in
2007 profitul net a fost de 261 mil. lei.

Raiffeisen (RZB) – in primele sase luni ale anului trecut, RZB a inregistrat un profit operational
de 450 milioane lei (106 mil euro), egal cu cel din primele sase luni ale anului 2008, in timp ce
profitul net a fost de 224 mil lei (52.6 mil euro), cu 28.9% mai mic decat cel inregistrat in aceeasi
perioada a anului anterior.

Pentru intreg anul 2009, RZB estima ca va obtine un profit net in jurul a 400 milioane lei, in
scadere cu 30-35% comparativ cu profitul net din 2008, care s-a ridicat la 165 mil euro (610 mil
lei). In 2007, profitul net a fost de 314.5 mil lei. Datele sunt calculate conform IFRS.

Mai jos evolutia profiturilor celor sase banci intre 2003 si 2009 – in cazul Volksbank, Unicredit
si RZB, valorile pe 2009 sunt estimative. A nu se compara bancile intre ele datorita standardelor
diferite de raportare. Mai mult, profiturile BCR, BRD si BT exclud vanzarea Asiban.

11
2.5 Piata Imobiliarelor
Criza financiara internationala afecteaza si piata imobiliara si domeniile conexe din tara
noastra, a declarat luni, la o conferinta de presa, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri
din Romania, Florin Pogonaru. "Dupa scaderea preturilor apartamentelor vechi, piata imobiliara
se confrunta cu o noua problema, aceea ca apartamentele de lux nu se mai vand la fel de bine. De
asemenea, va continua sa scada cererea pentru apartamentele care au o locatie periferica. In
functie de cat de proasta va fi locatia, cu atat va scadea pretul apartamentului respectiv", a
afirmat presedintele AOAR. Exista dezvoltatori imobiliari, in prezent, care au oferit finantare de
20 la suta si care incearca sa obtina refinantare de la banci, potrivit declaratiilor lui Florin
Pogonaru. "Constructiile, amenajarile interioare si restul domeniilor secundare pietei imobiliare
vor fi afectate de criza financiara. Deja a scazut cifra de afaceri a companiilor din toate
domeniile ce tin de piata imobiliara", a mentionat reprezentantul AOAR, Monica Tatoiu.
Sectoarele care au generat cresteri economice sunt cele care au avut si au nevoie de finantare, pe
care o obtin de la banci, potrivit acesteia. Aceste banci aduc bani din activitatea bancilor mame
din strainatate.
Vin zile şi mai grele pentru piaţa imobiliară din România, dacă guvernul va aproba
măsurile de criză propuse. Pe o piaţă şubrezită, astfel de măsuri drastice nu pot conduce decât
spre o scădere a tranzacţiilor, şi aşa puţine, în această perioadă, apreciază jucătorii din piaţă.

2.6 Pietele de Lux


Vanzarile de produse si servicii de lux din Romania au scazut in perioada iulie-
septembrie cu 5-8% fata de perioada similara din 2008, din cauza crizei financiare internationale,
fluctuatiilor valutare si a blocajului din piata imobiliara, potrivit unui studiu al CPP Management
Consultants.

"Romanii cu posibilitati financiare sunt mai precauti in ceea ce priveste achizitia anumitor
produse si servicii. Cele mai afectate segmente ale pietei locale de lux sunt cel auto, al ceasurilor
si accesoriilor (genti si articole de piele), dar si segmentul produselor de mobilier si design
interior", se arata in studiul CPP Management Consultants.
Pe domeniul auto de exemplu, intrarea Ferrari si Bentley pe piata romaneasca nu au dus la o
crestere a vanzarilor de masini de lux, ci a fost in primul rand una de imagine, sustin
reprezentantii CPP
Acestia estimeaza ca industria luxului va fi afectata si in perioada sarbatorilor, cand vor fi
inregistrate scaderi cu pana la 5-7% in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut.

Totusi, criza financiara nu a influentat negativ evolutia unor segmente precum cel al bijuteriilor,
romanii fiind constienti de siguranta investitiei in aur si pietre pretioase, sau cel al calatoriilor si
vacantelor de lux.
Aceasta tendinta este remarcata si la nivel international, destinatiile exotice inregistrand chiar
cresteri ale cererilor de rezervari.

12
De asemenea, pe termen lung vor fi in continuare de succes investitiile in francizele unor brand-
uri celebre internationale ce nu sunt inca prezente in Romania, considera reprezentantii CPP.
 
"Un alt domeniu extrem de atractiv este cel al pietei de produse organice (bio), o serie de marci
internationale fiind interesate de Romania. Este vorba despre supermarket-uri, restaurante si
cafenele cu produse exclusiv organice", se mai arata in comunicatul CPP.
 
CPP Management Consultants Ltd este o companie central si est europeana specializata in
industria de lux. CPP actioneaza ca o interfata intre marile brand-uri de lux mondiale pe de o
parte si investitori locali interesati in a dezvolta o afacere in acest domeniu, in special prin
francizare.

III.Domeniile neafectate de criza

Desi criza economica a cuprins majoritatea ariilor de activitate, sunt anumite domenii
care nu au fost inca afectate; precum IT si Comunicatii, Retail si cel Farmaceutic. Datorita
naturii industriilor, angajari se vor face si in urmatoarea perioada pentru a raspunde cererii
continue de personal calificat.

            Oricum, in ciuda existentei acestor domenii care sunt la adapost de pericolele crizei
economice, problema se pune de obicei la nivelul fiecarei companii in parte, in functie de
lichiditatile de care dispune si de capacitatea acesteia de a-si face un plan de activitate pe termen
lung. Firmele bine organizate nu au fost luate prin surprindere de efectele instabilitatii
economice. De aceea, se prevede chiar o crestere salariala in urmatoarea perioada, aceasta
variind intre 3 si 5%, lucru anuntat si de Guvernul Romaniei. Maximizarea profitului este unul
dintre obiectivele tuturor companiilor. Important este ca atat comapniile din sectorul public, cat
si cel privat au inteles ca acest lucru nu se poate realiza prin reducerea dramataica a salariilor
angajatilor si cauta modalitati de amortizare a costurilor si diminuarea riscurilor pentru 2009.

Locuri libere

Comunicatii- 3.000 de locuri

IT- 8.000 de locuri

Farmaceutic- 2.000 de locuri

Retail- 10.000 de locuri

13
3.1 Domeniul IT

            In domeniul IT, explicatia este simpla. Intr-o epoca in care totul este informatizat,
specialistii IT vor fi intotdeauna la mare cautare, datorita specificului serviciilor pe care aceasta
industrie le ofera, care duc la eficientizarea activitatii si a costurilor dintr-o firma. Existenta unui
numar relativ mare de specialisti in IT (peste 20.000) recomanda Romania ca o piata favorabila
pentru investitorii din acest domeniu

Unul dintre putinele domenii care se poate lauda ca nu a fost afectat, pina acum, de criza
economica este IT-ul. Datorita specificului serviciilor pe care aceasta industrie le ofera, care duc
la eficientizarea activitatii si a costurilor dintr-o firma, IT-ul are trecere si pe timp de criza, sustin
specialistii din domeniu.
Unul dintre cele mai accesate servicii din industria IT este consultanta, la care incep sa apeleze
tot mai des, pe linga firme, chiar si persoanele particulare.
O persoana fizica ce detine un computer se va confrunta, inevitabil, cu probleme in ceea ce
priveste buna sa functionare. Dupa primul an de utilizare, pina la 70 la suta dintre computere
prezinta probleme de natura software sau hardware, datorate in principal utilizarii defectuoase a
acestora.  De cele mai multe ori, pentru remedierea problemelor aparute, proprietarul unui PC
apeleaza la servicii oferite de persoane  nu intotdeauna calificate pentru acest tip de interventii.
Costul acestor servicii variaza intre 3 si 10 euro pe ora, in timp ce  abonamentul la o companie
specializata poate ajunge pina la 20 euro pe luna (pentru persoane fizice, la domiciliu). 
„Concluzia este ca  platim, pentru o ora de interventie, jumatate din abonamentul lunar al unui
service autorizat, fara sa avem garantia unor servicii  de calitate”, a declarat  Emanuel Nechita,
director general Computer Troubleshooters Cluj-Napoca.
Pe masura ce problemele aparute in utilizarea computerului cresc in complexitate, ele nefiind
depistate si solutionate in timp util, se poate ajunge chiar la pierderea iremediabila a datelor.
Pentru o persoana care lucreaza la domiciliu, aceasta poate avea drept  consecinta pierderea
veniturilor realizate intr-o zi sau chiar pierderea unui contract cu un client important.
Curentul electric, principalul responsabil pentru defectiunile PC-ului
Dintre problemele solutionate de specialisti, 60 la suta sint de natura hardware si 40 la suta
vizeaza dificultati in utilizarea software-ului. In primul caz, cele mai multe probleme sint
generate de calitatea slaba a serviciilor de furnizare a curentului electric. Astfel, datorita
fluctuatiilor de tensiune sau a intreruperilor de curent, se defecteaza surse de alimentare, placi de
retea, memorii, placi de baza, procesoare. Procentual se poate spune ca 30 la suta dintre
componentele defectate sint surse de curent, 20 la suta sint memorii RAM, 10 la suta sint placi
de retea, 10 la suta placi de baza, 10 la suta Hard-disk-uri, iar restul de 20 la suta sint procesoare,
unitati optice si alte componente. Toate companiile specializate pe partea de consultanta IT ofera
solutii pentru prevenirea defectiunilor cauzate de curentul electric.
Majoritatea celor care contacteaza o companie de consultanta IT descopera serviciile oferite de
aceasta pe internet. Cei care utilizeaza aceste servicii sint in principal tinerii intre 25 si 35 de ani
si familiile cu copii (copiii fiind utilizatorii principali ai computerului).

14
3.2 Domeniul Retail
In aceasta perioada, cel mai putin afectat sector este domeniul Retail. Explicatia este
simpla: nu vor scadea vanzarile la alimentele de baza. In plus, majoritatea lanturilor mari de
magazine planuiesc sa se extinda, iar pentru fiecare noua unitate deschisa vor exista pozitii care
trebuie acoperite. De pilda, lanturile de hipermarket-uri scot la concurs intre 800 si 1.000 de noi
locuri de munca pentru perioada imediat urmatoare. Posturile sunt variate: de la casieri si
lucratori comerciali, pana la posturi in serviciu de paza si siguranta, reprezentanti vanzari sau
receptionieri marfa.  

3.3 Domeniul Farmaceutic

In ceea ce priveste domeniul farmaceutic, firmele au inceput chiar sa angajeze multi studenti din
anii terminali datorita cererii constante de oameni cu studii de specialitate.

Criza financiara nu va afecta piata farmaceutica la fel de mult ca alte sectoare. Piata farmaceutica
este mai putin vulnerabila decat alte piete la efectele crizei. Si ea este conectata tot pe lumea asta,
deci va suferi intr-o oarecare masura. Acesta masura va fi mult mai redusa decat la alte piete, dar
poate genera probleme suficient de serioase.
Ministerul Sanatatii a anuntat, de curand, ca va constitui Compania Farmaceutica Romana si ca
aceasta va ajuta intr-un anumit fel piata farmaceutica sa depaseasca perioada de criza.

IV.Efectele crizei economice

Chiar dacă România îşi va reveni din recesiune, şomajul se va îndrepta spre 10% iar
eventualele creşteri salariale ar putea fi anulate de inflaţie

FMI spune că anul viitor România ar putea ieşi din recesiune, adică de la o scădere de
8,5% la o creştere de 0,5%. Preşedintele şi premierul vorbesc deja despre semne pozitive care ar
indica revenirea economiei încă de la finele acestui an din recesiunea severă în care se află.
România din 2010, privită prin ochii economiştilor şi oamenilor de afaceri, nu este însă deloc
roz.

De altfel, şi la nivelul conducerii statului părerile sunt împărţite. Ministrul pentru IMM,
Constantin Niţă, a declarat miercuri că România va ieşi din criză abia la finele anului viitor. “Nu
ştiu pe ce şi-au bazat premierul şi preşedintele acele declaraţii, dar, din punctul de vedere al
căderii economiei, aceasta va continua şi în primul semestru al anului viitor, poate nu la nivelul
de 8-8,5%, ci cu ceva mai puţin, urmând ca abia la sfârşitul lui 2010 să asistăm la începerea
ieşirii din criză”, a declarat ministrul PSD, la Braşov.

Peste 100.000 de noi şomeri în 2010

15
La finele anului trecut, în România erau puţin peste 400.000 de şomeri. După jumătate de
an, numărul acestora a crescut până la aproape 550.000, rata şomajului urcând vertiginos de la
4,4% în decembrie, până la 6,3% în iulie. Economiştii spun însă că acest nivel relativ mic al
şomajului (printre cele mai mici din Europa) ar putea urca până la 8% la sfârşitul acestui an şi
până la 9,5% la finele lui 2010, conform prognozelor Raiffeisen Bank. În cifre, în numai doi ani,
numărul şomerilor ar putea creşte de la 400.000 la cel puţin 800.000, dintre care cel puţin
100.000 în 2010, în special din cauza disponibilizărilor masive care sunt anunţate în sectorul
bugetar la începutul anului viitor. “Anul viitor ne aşteptăm, într-un scenariu neutru, la ample
mişcări sociale, din partea bugetarilor care vor fi daţi afară, dar şi din mediu privat, din sectoare
cum ar fi construcţiile navale, în care perspectivele sunt destul de sumbre”, a declarat pentru
Gândul Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Salariile vor creşte timid

După ce, în ultimii ani, salariul mediu net pe economie a crescut anual cu peste 20%, anul
acesta, cu excepţia bugetarilor, angajaţii au trebuit să accepte să lucreze pe aceiaşi bani sau chiar
pe mai puţini pentru a-şi păstra locul de muncă. Situaţia ar putea fi aceeaşi şi anul viitor.

“Salariile nu vor mai creşte în ritmurile ridicate de până acum, deconectate de productivitate.
Raportul dintre salarii şi productivitate va fi din ce în ce mai bun. Simplu spus, se va munci mai
mult, pe aceleaşi salarii sau pe unele puţin mai mari. Va creşte productivitatea”, ne-a declarat
Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank.

În iunie, salariul mediu net pe economie a fost de 1.379 de lei, în creştere cu 8,3% faţă de
perioada similară din 2008. Salariul mediu real net însă, cel din care se scade inflaţia, a crescut
cu numai 2,3% în aceeaşi perioadă. Spre exemplu, în perioada iunie 2007-iunie 2008, salariul
mediu net pe economie a crescut cu 24,4%, cel real apreciindu-se în acest interval cu 14,5%.

De fapt, conform Comisiei Naţionale de Prognoză, în 2009, pentru prima dată în peste 10
ani, salariul real va scădea. Practic, creşterea salariilor a fost anulată de inflaţie, salariul real
urmând să scadă cu circa 1,5% anul acesta.

Peste jumatate din romani inca se declara afectati de criza economica, 29,8 la suta in
masura foarte mare, iar 23,4 la suta in mare masura, potrivit unui sondaj realizat de firma de
cercetare Mednet Marketing Research Center.
Numarul celor care se declara afectati in foarte mare si mare masura de criza economica
aproape s-a dublat din februarie 2009 pana in februarie 2011, de la 28,6 procente la 53,2
procente, se arata in sondajul remis Ziare.com.
In schimb, numarul celor care se declara afectati n mica si foarte mica masura s-a
injumatatit, in aceeasi perioada, de la 38,7% la 18,8%.
Principalele efecte negative ale crizei se observa in modificarea comportamentului de
consum al romanilor. Astfel, se cumpara produse mai ieftine si in cantitate mai mica.

Potrivit sondajului, 62,3 la suta din respondenti au declarat ca si-au redus consumul

16
cantitativ (54% au cumparat aceleasi produse, dar in cantitate mai mica, in timp ce 8,3% au
cumparat produse mai ieftine si in cantitate mai mica), aceasta fiind, in prezent, principala cale
de mentinere sub control a cosului de cheltuieli zilnice.

Exista si consumatori care au apelat la cumpararea produselor mai ieftine, fara a renunta, in
schimb, la cantitate (7,8%).
Totusi, comparativ cu anul 2010, in 2011 s-a redus numarul respondentilor care au renuntat si la
cantitate si la pret de la 19,8% la 8,3%, dar si a acelor care au cumparat mai ieftin si in cantitate
mai mica de la 11,8% la 7,8%.

17
V.Evolutia anualizata a PIB-ului – SUA versus Romania

Biroul de Analiza Economica al SUA a dat publicitatii primele estimari privitoare la


evolutia PIB-ului in ultimul trimestru al anului trecut, cifra anuntata fiind de +5.7%. Trebuie
spus ca americanii sunt mai “altfel” cand vine vorba despre raportarea acestui indicator, astfel ca
in loc sa raporteze evolutia fata de aceeasi perioada a anului anterior – T4.09 vs T4.08 – sau
evolutia fata de perioada anterioara – T4.09 vs T3.09 -, acestia anualizeaza diferenta dintre
trimestrul pentru care se face raportarea si trimestrul anterior acestuia.

Ce intelegem de fapt printr-o crestere economica anualizata de 5.7%, asa cum a fost
raportata de americani? Intelegem ca in trimestrul patru al anului trecut, economia a crescut cu
1.4% fata de trimestrul trei, iar aceasta diferenta de 1.4% inmultita cu 4 trimestre, dau cifra de
5.7%.

De curiozitate, am aplicat aceeasi metoda de calcul si pentru a analiza evolutia PIB-ului


Romaniei in ultimii 3 ani, iar datele sunt de-a dreptul socante: in primul trimestru al anului
2009, PIB-ul a scazut cu 4.6% fata de trimestrul patru al anului 2008 (serie ajustata), ceea ce
anualizat inseamna -19.71%(!!!). In aceeasi perioada, PIB-ul SUA scadea cu 6.4%.

Ma intreb ce impact psihologic ar fi avut o raportare conform standardelor americane si


ce reportaje senzationale am fi vazut la TV si in presa scrisa. Sa nu mai vorbesc de campania
electorala…

Pe de alta parte, in primul trimestru din 2008, PIB-ul Romaniei  a crescut cu un procent
anualizat de 14.75%, datele mai jos, click pe grafic pentru marire. Sursa Eurostat.

18
VI.Mirajul iesirii Romaniei din criza

Încrâncenarea şi tensiunea cu care se aşteaptă datele de la Institutul Naţional de Statistică


pe primul trimestru ale anului atinge cele mai înalte cote. Aceste date au devenit mai importante
ca orice în aceste momente în care toată lumea s-a săturat să mai fie în criză şi îşi doreşte cu
ardoare să curgă din nou laptele şi mierea din cornul abundenţei. Pentru Guvern încordarea este
şi mai mare pentru că deja s-a aşteptat politic mult prea mult pentru a vedea bunăstarea unei
guvernări aparent de dreapta dar care nu a încetat să ne uimească cu încăpăţânarea cu care a
aplicat un veritabil program de stânga de „ieşire” din criză: taxe mai mari (TVA, impozit minim
pentru IMM-uri, extinderea contribuţiei de sănătate asupra drepturilor de autor, taxe pe muncă
printre cele mai mari din lume), datorie publică mai mare (în loc să se împrumute sectorul privat
s-a considerat că e mult mai bine pentru stabilitatea ţării să se împrumute Guvernul şi Banca
Centrală), proiecte ale statului din ce în ce mai fanteziste şi mai lipsite de motivaţie economică
menite să direcţioneze fondurile eficient şi sigur înspre buzunare private sau achiziţii publice pe
care pare că nimeni nu le mai poate controla.

Ieşirea din criză pe care o aşteaptă şi o anunţă deja Guvernul este doar o ieşire tehnică
dintr-o prăbuşire în care ne-au afundat toată această încăpăţânare de a pune mai presus de orice
echilibrul bugetar şi de a găsi fonduri cu orice preţ pentru a-i scoate din criză în primul rând pe
cei care au cotizat disciplinat la partid susţinând cauza măreaţă de a câştiga alegeri. Guvernul se
agaţă practic cu disperare de o definiţie a OCDE care spune că ieşi din criză dacă două trimestre
consecutive ai fost pe plus şi intri în criză dacă două trimestre consecutive ai fost pe minus (noi
am fost vreo 8 trimestre consecutiv). Această definiţie este una absolut arbitrară şi nu are nici un
fundament economic. La fel de bine putem defini ieşirea din criză (şi ar fi mai corect aşa)
momentul în care ai reuşit să ajungi cel puţin la nivelul de bunăstare de dinainte de intrarea în
criză (aceasta însemnând pentru România o creştere de două cifre susţinută câteva trimestre bune
de acum încolo). E absolut ridicol să spui că ai ieşit din criză cu o creştere economică de 0.1% în
ultimul trimestru din anul trecut. E şi mai ridicol să îţi asumi vreun merit în acest caz când nu ai
făcut decât să duci o luptă de clasă şi să jecmăneşti veniturile private.  E clar că Guvernul are
nevoie ca de aer de o dovadă şi de o justificare a „performanţei” măsurilor pe care s-a chinuit
aproape doi ani să le rafineze şi să le etaleze cu emfază pe post de „program de ieşire din criză”
(că doar vin noi alegeri şi trebuie arătat ceva poporului flămând şi sărăcit de atâta aşteptare şi
fiscalizare). Din păcate, atunci când asaltezi economia privată cu impozite şi taxe, când
expandezi datoria publică în dauna datoriei private sau când menţii aceeaşi birocraţie şi corupţie
sufocantă nu poţi să îţi asumi vreun rol în eventuala creştere care va urma (deocamdată ceea ce
se pare că urmează este doar un semn de echilibru). Ieşirea din criză depinde semnificativ şi de
scoaterea la lumină a economiei subterane (de preferabil nu cu forţa sau ameninţarea ci cu
relaxare fiscală). Nici măcar exporturile nu pot fi considerate un motor al ieşirii din criză în
condiţiile în care cea mai mare parte dintre ele sunt exporturi cu grad redus de prelucrare sau
exporturi ce conţin cantităţi semnificative de importuri de completare.

Ieşirea din criză nu se va face atâta timp cât duci o politică de tipul „vârâm pumnul în
gură” privaţilor şi le luăm aproape totul printr-un sistem fiscal injust şi sufocant, dublat de o
ofertă de servicii publice de calitate precară (servicii sanitare, infrastructură, educaţie). Orice
serviciu pe care te ambiţionezi să îl obţii din piaţa liberă este plătit din salariul net fără deduceri
semnificative (după ce statul ţi-a poprit cu prioritate partea sa de leu). Nu poţi să ţii cu dinţii de

19
fondurile statului şi de veniturile la buget, pe care le rotunjeşti dând afară pe cei fără apărare, dar
pe care apoi le aloci apoi cu frenezie către tot felul de favoriţi, întâmplător doar ei capabili să
facă faţă rigorilor din licitaţiile pe care le organizează statul. Această mlaştină socialistă din care
nu mai ieşim costă şi provoacă o suferinţă la nivelul tuturor celor care îndrăznesc să fie cu un cap
deasupra celorlalţi şi pe care statul îi aduce în rând cu ceilalţi, obligându-i la o “solidaritate” de
neînţeles şi neacceptat. Lipsa de curaj a guvernelor de orice culoare care au condus România
până acum, concentrate prea mult pe vot, statistici şi sondaje, s-a materializat în permanenta
amânare a acelor măsuri care ne pot transforma într-o economie de piaţă autentică. Fără
privatizarea masivă a serviciilor statului şi fără reconsiderarea atitudinii faţă de iniţiativa privată,
ponderea pieţei libere rămâne nesemnificativă şi orice criză externă ne va lovi din temelii.

VII.Concluzii

Somaj dublat in ultimele doua luni, noi disponibilizari si nici o crestere salariala – aceasta
este una dintre ultimele concluzii privitoare la criza economica din Romania. Nici previziunile
nu arata mai incurajator, din moment ce companiile anunta ca nu vor exista cresteri salariale in
2009.

Criza economica a adus peste 50.000 de disponibilizari in mediul privat in octombrie si


noiembrie, ceea ce inseamna o dublare a numarului de someri pentru ultimele doua luni. Aceasta
este parerea reprezentantul intreprinderilor mici si mijlocii(IMM), Ovidiu Nicolescu, care a
declarat pentru NewsIn ca “a aparut o situatie de stagnare, blocari de investitii si o scadere
semnificativa a comenzilor la export”. Astfel, in urma disponibilizarilor numarul somerilor din
mediul privat a crescut la 150.000 de persoane, cele mai afectate domenii fiind industriile textila,
chimica, mecanica si cea a mobilei. Judetele cel mai lovite de criza economica sunt, conform
datelor institutiei conduse de Nicolescu, cele din nordul Moldovei, in special Botosani si
Suceava.

In aceasta perioada mai multe companii din tara, inclusiv IMM-uri au anuntat
disponibilizari dar si trimiterea angajatilor in somaj tehnic din cauza crizei economice. In plus
companiile din mediul privat au anuntat ajustarea politicilor salariale, dupa ce anuntasera pentru
anul viitor cresteri de peste 10 procente.

Astfel, "multe companii se vor confrunta cu o 'inghetare a salariilor - salary freeze', ceea
ce inseamna ca fie nu vor creste deloc salariile, fie vor fi majorate doar cu un procent suficient de
mare incat sa acopere rata inflatiei", dupa cum cum spune Geanina Rindasu, specialist in cadrul
Monday Insight Consulting, partenerul Hewitt Associates, citata de Ziarul Financiar.

Conform specialistilor din domeniu, cresterile salariale in firmele din sectorul privat se
vor situa in 2009 aproape de 0, suferind astfel o corectie importanta fata de cele 10 procente
prognozate de catre firmele respective. “In prezent majoritatea companiilor isi reanalizeaza
politica salariala”, spune Ruxandra Stoian, director servicii de consultanta in resurse umane in

20
cadrul companiei de consultanta si audit PricewaterhouseCoopers (PwC) Romania, citata de
Ziarul Financiar.

Astfel, in cazul in care compania va infrunta dificultati financiare, “cresterile salariale vor
fi limitate sau vor atinge chiar nivelul zero pentru toti angajatii”, altfel cresterile fiind mai mici
de 10%.

De asemenea, din declaratiile specialistilor in resurse umane rezulta ca firmele ar putea


creste salariile doar pentru angajatii care se dovedesc cei mai performanti si numai in asa fel
incat aceste cresteri sa acopere inflatia, care, pentru 2009, a fost prognozata de catre Banca
Nationala la 4,5%. Guvernul apreciase in proiectul de buget adoptat pentru anul viitor un salariu
mediu brut de peste 500 de euro si o crestere a acestuia cu aproape 10 procente fata de acest an.

21
BIBLIOGRAFIE

http://www.crizalovesteacum.ro/dictionar.xhtml
http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/
http://www.ziare.com/afaceri/insolventa/vezi-cate-firme-au-dat-faliment-in-2010-coface-
1090477
http://www.bloombiz.ro/business/
http://mojob.businesslive.ro/ro/articole-detalii/
http://www.ziarulfaclia.ro
http://www.editiaspeciala.com/Social/
http://www.ziare.com/economie/criza-economica-romania/
http://www.gandul.info/financiar/
http://businessday.ro/
http://gandeste.org/politica/
http://fsanp.ro/index.php/
http://businessday.ro/
http://www.bizcity.ro/stiri/
http://www.ziarulimobiliar.ro/

22