FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

FARMACOGRAFIA MEDICAMENTELOR

Farmacografia generala este o ramura aplicativa a farmacologiei generale, fundamentata stiintific pe

farmacocinetica generala.

Farmacografia generala studiaza:

denumirea medicamentelor,
formele farmaceutice,
reteta medicala,
reglementarile privind prescrierea si eliberarea medicamentelor,
stabilirea schemelor farmacografice,
posologia,

precum si supravegerea, monitorizarea si optimizarea farmacografiei si posologiei.

Denumirea medicamentului

Etimologie latina medicamentum = leac, medicament,

latina medicamen, inis = leac, medicament, otrava, farmece

Definitie

prevenirea

Orice substanta sau amestec de substante utilizat(a) pentru diagnosticarea unei boli sau a

ameliorarea tulburarilor functionale

vindecarea la om si animale.

Sinonime utilizate - preparat farmaceutic, produs farmaceutic, forma farmaceutica, forma

medicamentoasa, preparat medicamentos, preparat galenic, forma galenica, produs finit, preparat:
magistral, oficinal, industrial

Denumirea poate fi

1) Chimica incomoda pentru practica terapeutica

utila pentru invatamint si cercetare

Exemple (5ά,6ά)-7,8-didehidro-4,5-epoxi-3-metoxi-17-metilmorfinan-6-ol = codeina

acid(2S,5R,6R)-3,3-dimetil-7-oxo-6-(2-fenil-2-aminoacetamido)-4-tia-1-aza-biciclo

[3.2.0]heptan-2-carboxilic = ampicilina

1
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

2) DCI (denumire comuna internationala)

• recomandata de OMS

• utilizeaza segmente cheie caracteristice pentru un tip de structura chimica

exemple cilinum pentru peniciline, cef pentru cefalosporine,

alol pentru beta-adrenolitice, coxib pentru inhibitori COX2

denumiri prescurtate specifice pentru saruri

exemple pivalat = trimetilacetat

tosilat = p-toluensulfonat

UNASYN ® 375mg comprimate filmate - tosilat de sultamicina (sulbactam +

ampicilina)

Principii de baza in conceperea DCI - DCI:

vor fi distincte ca scriere si pronuntare;

vor fi convenabil de scurte;
nu vor produce confuzie cu denumirile déjà existente;
se evita orice component a cuvintului care sugereaza relatii anatomice, fiziologice, patologice si
terapeutice;
pentru scrierea si pronuntarea cit mai clara, ca si pentru evitarea deosebirilor dintre diversele
limbi, se omit litere cum ar fi y, h, k, gruparile ph, th, ae, oe, literele particulare unei anumite
limbi ę, ŋ, ų, ł; de asemenea nu se folosesc diacriticele

ADALIMUMAB (HUMIRA), BEVACIZUMAB (AVASTIN), TRASTUZUMAB (HERCEPTIN),

INFLIXIMAB (REMICADE), ABCIXIMAB (ReoPro)

Pentru compunerea denumirilor anticorpilor monoclonali se utilizeaza urmatoarele parti de

cuvint, incepind dinspre finalul denumirii:
sufixul general mab ( monoclonal antibody);
substemul pentru sursa (u/uman, zu/umanizat, xi/himeric, xizu/himeric-umanizat, o/soarece,
a/sobolan, axo/sobolan-soarece, e/hamster);
substemul pentru tinta (anibi/agiogeneza (inhibitor), b(ba)/bacterian, c(ci)/ cardiovascular,
k/interleukina, le/leziune inflamatorie, l(li/lim)/sistem imun, mul/musculo-scheletic,
n(ne)/neural, tox/toxina, t (tu)/tumoral {co/colon, go/gonade, ma/mamar, me/melanoma,
pr/prostata}, vi/viral);
prefixul initial pentru individualizarea anticorpului monoclonal

De asemenea exista reguli pentru alcatuirea DCI a medicamentelor pentru terapia genica -
sunt alcatuite din doua cuvinte (primul cuvint defineste gena si al doilea cuvint defineste vectorul de
provenienta virala sau plasmidica) - TALIMOGENE LAHERPAREPVEC (“ T-VEC”).

2
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

Asocierile de medicamente nu primesc DCI; cu toate acestea, sunt unele combinatii consacrate de
substante medicamentoase, care au denumiri folosite mult in comunicarea dintre profesionisti din
domeniul medicamentului (co-trimoxazol/trimetoprim+sulfametoxazol)

Anticorpi monoclonali:

 categorie de anticorpi care au ca trasatura specifica o structura si o functie identica (aceeasi

specificitate pentru un anumit antigen);
 sunt produsi de o clona de celule limfoide (limfocite B sau plasmocite) care toate provin
dintr-o singura celula initiala (deci sunt identice din punct de vedere genetic)

Prin fuziunea liniei de celule B imortale ale mielomului de soarece cu limfoblast B imun
continind o gena care exprima un anticorp specific, rezulta un hibridom care secreta continuu
anticorpi specifici penru tinta

3) INN (numele international neinregistrat) sau denumirea comuna generica

4) Oficinala (inscrisa in farmacopee; de obicei DCI sau INN)
5) Comerciala (“nume depus” sau inregistrat “R” = registred) stabilita de firma producatoare

simpla, usor de memorat (Tertensif®)

nu intotdeauna adecvata

SULIQUA 100 unităţi/ml + 50 micrograme/ml soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut

insulina glargin* 300 unitati

lixisenatida 150 μg in 3 ml solutie; Fiecare treaptă de dozare conţine insulină glargin 1
unitate şi lixisenatidă 0,5 micrograme

3
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

*Insulina glargin este produsă prin tehnologia ADN-ului recombinat din Escherichia coli.

Fig. 1 Produsul farmaceutic Suliqua

6) Denumiri comerciale tip “umbrela” - termen nespecific care acopera o categorie larga de
sensuri si functii; denumirea sau segmente din numele unui medicament devenit popular,
situat [de obicei] in topul vinzarilor, se transfera unuia sau mai multor noi medicamente
similar, dar care se deosebesc prin substantele medicamentoase (si uneori prin indicatiile
terapeutice). Prin aceasta strategie de marketing este stimulat interesul public pentru aceste
noi preparate farmaceutice.
Gerovital® (cu procaina) ≠ Gerovital plant; Parasinus/ Parasinus penta

7) Denumiri codificate - pentru identificarea medicamentelor, o modalitate frecvent utilizata

consta in codificarea numelor; procedura este adoptata pentru cele mai multe noi entitati
molecular care urmeaza a fi testate preclinic - codul fiind alcatuit din litere care stabilesc
apartenenta la o anumita companie producatoare si din cifre (consecutive, in ordinea
descoperirii acestor molecule).

Nomenclatorul Medicamentelor din Romania foloseste codificarea ATC, iar pentru detalii
(preparate comerciale, concentratii, forme farmaceutice, numar unitati terapeutice pe ambalaj)
recurge la codurile de identificare a medicamentelor (CIM).

In Nomenclatorul Medicamentelor din Romania actualizat in 19.05.2014 pentru nebivolol erau

150 coduri CIM si atorvastatina 1096 coduri CIM.

4
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

Fig.2 Produse farmaceutice cu coduri CIM pe factura

8) Denumiri de argou - mai putin obisnuite pentru medicamentele uzuale, denumirile de argou
le intilnim mai ales in limbajul persoanelor dependente de substante de abuz.

Substanta Denumiri de argou

Amfetamina deschide-ochii, co-pilot, creta, pasare neagra
Flunitrazepam “Roofie”, “Forget me pill”, “Rope” (ca drog de viol)
(hipnotic) amnezie anterogradă doză dependentă;
Ketamina Special K, New ecstasy, Vitamin K, Psychedelic heroin
(anestezic general)
Gamma- hidroxi butirat Ecstasy lichid”, “Georgia home boy”, “liquid X”, “liquid G”
GHB (drog de viol - amnezie anterogradă)
adjuvant in anestezia incolor în soluţie, fără miros, cu gust foarte slab sărat, uşor de
generala (nu este introdus în lichide sau hrană;
inregistrat in Romania) T1/2 scurt (< 30 de minute), după 12 h nu poate fi detectat nici în
urină!
Steroizii arnold
Metadona amidon
Cocaina aspirina, baza, dinsa, gin, lady, pulbera ingerilor, mesajul lui Inca,
rambo, yahoo
Marijuana angola, aeroplan, babysitter, crucea rosie
Heroina manteca, opt, perla neagra
Fenciclidina aurora boreala, praful ingerilor, proaspat
Cocaina + marijuana sampanie
Cocaina+heroina dinamita

5
 FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

“Rocks" of crack cocaine Ecstasy tablets Pink elephant blotters containing LSD

Fig.3 Substante ilegale implicate in adictie si mod de prezentare pe piata

Formele farmaceutice

Forma farmaceutica reprezinta starea fizica lichida, semisolida sau solida, sub care una sau mai multe
substante medicamentoase si substante auxiliare sint supuse unor operatii farmaceutice, prin care sint
transformate in medicamente, la care se adauga recipientele de conditionare primara si secundara, pentru a
conferi medicamentului:

o prezentare adaptata unei boli,

o buna toleranta si stabilitate,
facilitate la administrare,
ADERENTA (complianta)

Aderenta (complianta) la terapia medicamentoasa reprezinta masura in care comportamentul

pacientului referitor la: utilizarea medicamentelor, adoptarea unei diete, modificarea stilului de viata
coincide cu recomandarile, acceptate, ale furnizorului de asistenta.

Aderenta:

‼ Componenta esentiala pentru atingerea obiectivelor terapiei;

‼ Este considerate a fi un proces comportamental complex, puternic influentat de factorii de mediu 6
in
care traisete pacientul, de caracteristicile practicii medicului prescriptor, de aspecte specifice
sistemului de asigurari de sanatate;
‼ Este de obicei evaluata ca procentul de doze administrate din totalul celor prescrise, intr-un anumit
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

Reteta medicala (prescriptie medicala, ordonanta medicala)

Reteta este recomandarea scrisa a medicului (care a scris prescriptia) catre farmacistul care va
prepara/elibera medicamentele notate si il va consilia pe pacient privind modul de administrare/pastrare.

Reteta contine informatii privind tratamentul: medicamente, regimuri igieno-dietetice, procedee

balneofizioterapeutice, articole tehnicomedicale, etc, care trebuie administrat bolnavului.

Reteta constituie:

1. un act medical,
2. un document medico-legal, cu valoare in justitie,
3. actul legal de justificare si contabilizare a medicamentelor cu regim special (toxice,
stupefiante).

Prescriptia medicala se scrie pe formulare tipizate si trebuie sa indeplineasca anumite conditii de forma,
in conformitate cu legislatia in vigoare:

1. se scrie cu cerneala sau pasta de pix/ imprimate,

7
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

2. nu se admit prescurtari, cu exceptia celor admise de farmacopee,

3. nu se admit stersaturi, modificari de doze, corecturi,
4. trebuie sa fie datata, semnata, parafata, inclusiv cu stampila unitatii sanitare emitente.

Componentele prescriptiei medicale

Superscriptia - este antetul tiparit, situat in partea superioara; contine date despre unitatea sanitara emitenta,
localitatea.

Inscriptia este partea principala a retetei;

date despre pacient, necesare farmacistului pentru calcularea dozelor terapeutice

contine maxime admise si identificarii pacientului,

numarul fisei de consultatie/ foii de observatie

diagnosticul cit mai complet al bolnavului

Invocatia - contine abrevierea Rp/ de la cuvintul latin “recipe” = primeste; reprezinta adresarea medicului
catre farmacist.

Prescriptia - reprezinta partea retetei care contine medicamentul/medicamentele prescris(e) de catre medic
si care trebuie eliberat(e) de catre farmacist.

Reguli privind scrierea medicamentelor

Preparate comerciale: denumirea substantei active/denumirea comerciala (nu se admit prescurtari ale
denumirii medicamentelor prescrise), forma farmaceutica, cantitatea pe unitate de forma farmaceutica
(atunci cind exista dozaje diferite pentru aceeasi forma farmaceutica), cantitatea de unitati de forma
farmaceutica (toate pe un singur rind).

Exemple

Augumentin compr. film. 1g xx compr. film.

denumire comerciala forma farm. cantitatea pe unitate de f.f. cantitatea de unitati de f.f.

Amoxicilina + clavulanat de potasiu compr. film. 1g xx compr. film.

denumire substanta active

Enap compr. xxx compr. incorect ( Enap comprimate de 5, 10, 20 mg /compr.)

Claritine I fl incorect (Claritine sirop, comprimate)

Milgamma N caps. cutie I incorect (Milgamma N cutie cu 20, 50 si 100 capsule)

βserc incorect (Betaserc)

8
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

Preparate oficinale: denumirea oficinala si cantitatea.

Exemplu

Solutie alcoolica de camfor 10% 100g

Preparate magistrale: denumirea substantelor active din preparat si cu cantitatile corespunzatoare.

Exemplu Oxid de zinc 10g

Talc 10g
Lanolina 10g
Vaselina 10 g
Anestezina 0,1 g

Instructia - partea retetei care contine recomandari ale medicului catre farmacist privind forma
farmaceutica, cantitatea de medicament, modul de eliberare (pentru preparate sterile), precum si informatii
catre pacient.

Farmacistul are obligatia de a nota pe ambalajul preparatului modul de administrare.

Incepe cu prescurtarea D.s. (“detur signetur” = da si semneaza), care se adreseaza farmacistului.

Urmeaza calea de administrare, cantitatea care trebuie luata o data si intervalul dintre administrari, modul
de administrare, cantitatea maxima admisa pe zi, durata totala a tratamentului.

Subscriptia - este ultima parte a retetei completata de catre medic; contine semnatura si parafa medicului,
data si stampila unitatii emitente.

este obligatoriu a fi completata (P-6L, P-RF)

Adnotatia (adscriptia) - ultima parte a retetei (completata de catre farmacist); contine data eliberarii,
stampila farmaciei, numarul de inregistrare a retetei, pretul, modificari ale dozei de substanta activa,
modificari ale cantitatilor de adjuvanti, impuse de tehnologia de preparare in cazul preparatelor magistrale.

Prescriptia electronica

In România a devenit obligatorie prin lege incepind cu 01.07.2012. Pentru prescrierea electronica
furnizorul de servicii medicale dispune de acces nelimitat, in timp real la sistemul informatic al institutiilor
abilitate:

SIUI - sistemul informatic unic integrat,

SIPE - sistemul informatic pentru prescriptia electronica,

9
 FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

PIAS - platforma informatica a asigurarilor de sanatate.

Prescrierea electronica “on line”:

1) Importul seriilor si a numarului de retete electronice; se selecteaza tipul, valabilitatea si cantitatea;
2) Pentru completare se alege tipul de reteta;
3) Prescriptia completata se introduce in serverul CNAS; in caz de validare se primeste mesajul de
confirmare, iar in caz de eroare un mesaj de atentionare;
4) Dupa primirea confirmarii se deschide fereastra de printare;
5) Formularul printat se inmineaza pacientului pentru prezentarea la farmacie;
6) Medicul poate verifica statutul retetei (validate, tiparita sau anulata) interactionind cu serverul CNAS;
7) Pentru un anume pacient, medicul poate consulta “on line”, oricind, pe serverul CNAS, prescriptiile
medicale anterioare.

Prescierea electronica “off line” - este similara cu cea “on line”, dar dupa completare se printeaza fara a fi
transmisa in serverul CNAS. Prezentata farmacistului, prescriptia este validata de catre acesta prin
introducerea in sistemul informatic al CNAS. Acest tip de prescriere trebuie considerat conjectural, impus de
disfunctionalitati tranzitorii.

Prescriptiile la domiciliu - sint pretiparite cu seria, numarul si datele de identificare ale medicului; celelalte
rubrice legate de pacient (inclusiv CNP) si medicamente sint completate manual, lizibil de catre medic.
Introducerea si validarea retetei in sistem se face de catre farmacist, la prezentare.

Codul de bare bidimensional:

Pentru retete “on line” contine informatii aferente rubricilor completate de medicul prescriptor pina in
momentul listarii;
Pentru prescriptia la domiciliu, include informatii asupra medicului prescriptor; celelalte date se
includ in codul de bare odata cu inregistrarea componentei prescriere de catre farmacist.

Codul de bare pe componenta eliberare contine informatiile rubricilor completate la farmacie.

Diagnosticul pe retetele electronice se completeaza conform clasificarii internationale a bolilor, varianta

cu 999 coduri (Codul international al maladiilor - CIM revizia a zecea): 527 astm bronsic, 526 alte boli
pulmonare obstructive cronice, 661 osteoporoza, etc.

Medicul prescriptor semneaza olograf pe formular numai daca nu are semnatura electronica extinsa.

Erori in prescrierea medicamentelor

O parte dintre erorile de tratament se datoreaza erorilor de scriere sau interpretare a prescriptiei medicale.
Aceste erori se refera la:

lizibilitatea retetei - frecvent poate sa apara confuzia denumirii medicamentului

(propifenazona/ propafenona). O solutie pentru evitarea acestui tip de eroare o poate
reprezenta imprimarea retetelor sau folosirea de formulare pretiparite (la acestea din urma
poate sa apara un alt tip de eroare, prin usurinta bifarii gresite a casetelor pretiparite).
neclaritatile de exprimare

10
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

amoxicilina 250 mg 1 cps. la 8 ore amoxicilina 250 mg 1x3/zi

amoxicilina 750 mg in 3 prize pe zi
abrevierele folosite - multe dintre abrevierele folosite provin din limba latina si sint
acceptate pentru a fi utilizate; totusi, folosirea lor, mai ales in instructie, poate duce la erori
de citire a retetei(mg in loc de μg sau mcg)
unitatile de masura utilizate - retetele trebuie sa fie scrise folosind sistemul metric de masura;
pentru evitarea confuziilor se prefera folosirea cifrelor arabe in locul celor romane.

Fig. 4 Utilizarea incorecta a cifrelor romane

Reglementari privind prescrierea si eliberarea medicamentelor

Acest subiect de legislatie farmaceutica si sanitara se refera la urmatoarele aspecte privind circulatia
medicamentelor:

1. norme privind eliberarea medicamentelor de catre farmaciile de circuit deschis, pe baza de

reteta, care se retine sau nu;
2. norme privind medicamentele eliberate fara reteta, de tip OTC;
3. medicamente cu regim restrictiv sau contraindicate la femeia gravida;
4. regimul produselor si substantelor medicamentoase toxice si stupefiante.

P-6L medicamente eliberate in farmacii pe baza de prescriptie medicala valabila 6 luni (Distonocalm,
Extraveral, Nifluril caps.),

P-RF medicamente eliberate in farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
(Diazepam, Xanax, DHC Continus, Imovane, Etamsilat, Arcoxia)

Formular verde completat in 3/4 exemplare (pacient, farmacie, casa de asigurari, medic) valabil pentru
medicamentele cuprinse in tabelul III (Diazepam, Xanax, DHC Continus); formular simplu completat intr-
un singur exemplar (Etamsilat, Arcoxia)

P-TS medicamente eliberate in farmacii pe baza de prescriptie medicala cu timbru sec (MTS Continus,
Vendal retard, Oxycontin, Fentanyl)

Formular galben completat in 3/4 exemplare (pacient, farmacie, casa de asigurari, medic) - medicamentele
cuprinse in tabelul II

S medicamente eliberate in spatii cu destinatie speciala (spitale, aparatele dispensarelor, etc.- Lysthenon,
Norcuron)

Medicamente prescrise (utilizate) off-label 11

Prescrierea off-label pentru medicamentele inregistrate reprezinta utilizarea lor în afara dozei
recomandate, a indicaţiei, căii de aministrare şi/sau a vârstei conform APP [in afara indicatiilor
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

Stabilirea schemelor farmacografice

Schemele farmacografice se refera la: calea de administrare, forma farmaceutica, modul de administrare,
durata si ritmul de administrare, momentul optim din nictemer, doze.

Consideratii care influenteaza stabilirea schemei farmacografice

biofarmaceutice si farmacocinetice,
referitoare la boala, bolnav si scopul terapeutic,
referitoare la aderenta (complianta) influenteaza debutul, durata si intensitatea
efectelor terapeutice, si in ultima instanta obtinerea eficacitatii terapeutice scontate (tabel 1)

Tabel 1 Consideratii care influenteaza stabilirea schemelor farmacografice

Consideratii biofarmaceutice si farmacocinetice

Substantele active degradate chimic in per os, in forme farmaceutice cu invelis gastro-rezistent
mediul acid gastric se administreaza (enterosolubile - Omez );
pe alta cale de administrare (penicilina G)

12
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

Substantele active, biotransformate per os, in doza marita (nifedipina)

semnificativ la primul pasaj intestinal si/ pe alta cale
sau hepatic, se administreaza
Substantele active iritante gastrice si per os, pe mincate (teofilina, AINS, saruri de potasiu);
tisulare se administreaza per os, in forme enterosolubile;
pe alta cale (nu intramusculara - miofilin i.v.)
Substantele active, care au coeficient de per os, in doza marita si forma farmaceutica retard
absorbtie per os nesemnificativ, se (nitroglicerina - Nitromint retard 2,6 mg);
administreaza pe alta cale (nitroglicerina sublingual)
Consideratii privitoare la bolnav, boala si scopul terapeutic
urgente medicale calea aleasa este i.v: in doza unica repetata sau in perfuzie
pentru efect rapid, in crize (angina administrare sublingual sau in aerosoli
pectorala, astm bronsic, migrena criza) administrare de comprimate orodispersabile
pentru boli cronice (diabet, HTA, etc.) per os, in forme farmaceutice retard, cu cedare controlata, pentru
mentinerea concentratiei plasmatice terapeutice eficace in stare
stationara
pacienti cu vomismente, convulsii sau in exclusa calea orala
coma
pentru bolnavii psihotici neurolepticele sint preferabile in forme farmaceutice injectabile,
depot cu eliberare lenta (oenantat de flufenazina)
Consideratii referitoare la aderenta (cooperarea bolnavului la tratament,
cu respectarea intocmai a indicatiilor farmacografice)

Pina la 80% din informatiile furnizate pacientilor sint uitate

imediat

13
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

bolnavi tratati ambulatoriu, in activitate nu sint indicate administrarea la intervale scurte

bolnavi cu tulburari de vedere
bolnavi cu tulburari motorii
bolnavi cu tulburari de deglutitie
bolnavi cu tulburari de memorie
copii mici
calea rectala
medicamente in forme farmaceutice diferentiate prin culoare,
forma, marime si etichete scrise lizibil
medicamente in ambalaje usor de deschis
forme lichide sau comprimate mici
medicamente livrate in pachete calendaristice
comprimate mici, amestecate cu piure de fructe

Trebuie stiut ca acceptarea de catre bolnav a medicamentelor este legata si de culoare, miros, gust,
aceasta putind avea efecte asupra aderentei (compliantei) si chiar efect placebo (efect terapeutic subiectiv,
nedatorat substantelor medicamentoase) sau efect nocebo (efect advers subiectiv).

Post IMA (infarct miocardic acut)

Schimbarea culorii unei pastile, creste riscul intreruperii tratamentului de catre pacienti cu
34%
Schimbarea formei unei pastile, creste riscul intreruperii tratamentului de catre pacienti cu
66%

Momentul optim de administrare a medicamentelor

Este raportat la doi factori timpul meselor si alimentatie (in cazul caii per os)

bioritmurile circadiene

In functie de acesti factori, exista un timp optim de administrare al fiecarui medicament, timp care
trebuie cunoscut si respectat pentru optimizarea eficientei si sigurantei tratamentului (tabel 2).

Tabel 2 Momentul optim de administrare a medicamentelor

Momentul optim de administrare per os functie de timpul meselor si alimentatie

Reguli generale Medicamentele neiritante si fara o recomandare speciala privind momentul optim
din nictemer se administreaza “pe stomacul gol” (o ora inainte de masa /trei ore
dupa masa).
Medicamentele iritante ale mucoasei gastrice se administreaza “pe stomacul plin”
(in timpul mesei sau imediat dupa masa)
Forme farmaceutice Obligatoriu pe stomacul gol
enterosolubile
Administrare cu 15-30 Anorexigene, orexigene, stimulatoare ale secretiei gastrice, hipoglicemiante
minute inainte de mese
Administrare in timpul Substituenti ai secretiei gastrice, iritante ale mucoaselor
sau imediat dupa mese
Administrare la 30-120 Antiacide, substituienti ai secretiei pancreatice, hipolipemiante, coleretice,

14
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

minute dupa mese colecistokinetice

Contraindicata Beta-lactamine (oxacilina, ampicilina, etc), sarurile acizilor organici slabi
asocierea cu alimente
acide
Contraindicata Tetracicline (tetraciclina, doxiciclina), fluorochinolone (ciprofloxacina, etc.),
asocierea cu lactate, bifosfonati (alendronat de sodiu, etc.)
saruri de calciu, fier
aluminiu
Momentul optim de administrare, functie de bioritmul circadian
Dimineata pe Diuretice, purgative, antihelmintice
nemincate
Dimineata intre 7-10 Hormoni glucocorticoizi
Ziua Antihipertensive cu mecanism simpatolitic
Seara inainte de culcare Antiastmatice (teofilina), antiulceroase antihistaminice H2 (famotidina), laxative,
hipnotice, antispatice cu mecanism parasimpatolitic

Posologia

Posologia este a cea parte a farmacografiei, care se ocupa de:

1. schemele de administrare a dozelor de medicament;

2. variatia acestor scheme in functie de evolutia bolii, in scopul realizarii si mentinerii unui
efect terapeutic dorit, cu risc minim de efecte adverse.

Aceste scheme cuprind: doza unitara, modul de administrare (continuu/ intermitent), ritmul administrarii,
momentul prizelor zilnice, durata tratamentului.

Tipuri de posologii

Posologia standard

utilizata frecvent, la majoritatea bolnavilor

cunoscuta pentru fiecare medicament, intr-o anumita boala, pentru o anumita faza de evolutie
este stabilita pe baza de criterii farmacodinamice (utilizeaza relatia doza- efect
farmacodinamic) si criterii farmacocinetice (utilizeaza relatia concentratie plasmatica
eficace-efect si parametrii farmacocinetici medii si invariati ai substantei medicamentoase)
individualizata, functie de factori care tin de individul bolnav posologia
individualizata

1. fiziologici (virsta, masa corporala, obezitate)

2. fiziologici particulari (sarcina, etc.)
3. genetici (enzimopatii)
4. patologici (gravitatea bolii, alte afectiuni concomitente si medicamente
asociate, insuficienta functionala renala / hepatica)

15
FARMACOTERAPIE Farmacografia medicamentelor

Posologia individualizata este optimizata, pe parcursul tratamentului, pe baza rezultatelor supravegherii

terapeutice

Supravegherea terapeutica si optimizarea posologiei

Presupune ajustarea posologiei individuale, printr-un mecanism de feed-back, bazat pe supravegherea

individului bolnav, pe parcursul tratamentului.

Supravegherea terapeutica si optimizarea posologiei se face pe baza urmatoarelor criterii:

1. clinic prin urmarirea efectului terapeutic, atunci cind acesta poate fi cuantificat (tensiunea
arteriala)

prin urmarirea aparitiei semnelor unor efecte adverse usoare, care preceda in mod specific
instalarea efectului terapeutic (la atropina-uscaciunea gurii, la salicilati-greata, voma, acufene).

2. biochimic-timpul de protrombina la anticoagulante cumarinice, glicemia si glicozuria la

antidiabetice, uricemia la uricozurice
3. farmacocinetic dozarea nivelelor medicamentelor in plasma

pentru medicamentele cu marja de siguranta terapeutica mica si/sau cu o

variabilitate mare, a unor parametri biofarmaceutici si farmacocinetici inter- sau intraindividuala
(cardiotonice, antiepileptice, antibiotice aminoglicozide, teofilina)

16