Ghid Schimbari Climatice - Elevi

Doina C. Blănaru Oliviu G.
Pop
Teodor Marușca Adina Feticu
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
GHID PENTRU ELEVI
Colaboratori: Raluca Roman, Mădălina Constantin, Dragoș Ardeleanu
Editura Universităţii Transilvania

Braşov 2011
Autori: Doina C. Blănaru, Oliviu G. Pop, Teodor Marușca, Adina Feticu
Colaboratori: Raluca Roman, Mădălina Constantin, Dragoș Ardeleanu
Referenţi ştiinţifici: prof. univ. dr. ing. Romulus Gruia, prof. univ. dr. Angela Mărculescu
© Asociaţia RENATUROPA
Ghidul a fost realizat în cadrul proiectului Dezvoltarea capacităţii de intervenţie

asupra efectelor produse de schimbările climatice în două zone-pilot, comunele
Şinca Nouă şi Şercaia (judeţul Braşov) finanţat de Fondul Global de Mediu (GEF) prin
Programul de Granturi Mici (SGP), administrat de Programul Naţiunilor Unite Pentru
Dezvoltare (UNDP) şi nu reprezintă neapărat opiniile organizaţiilor menţionate, ale
GEF sau ale UNDP.
Titular de proiect: ASOCIAŢIA RENATUROPA

Str. Poienilor nr. 2, bl. 211 B, scara B, ap. 37, Braşov, jud. Braşov,
e-mail: oliviupop@yahoo.com; maruscat@yahoo.com
Parteneri în proiect: Primăria Comunei Şinca Nouă, jud. Braşov; Primăria Comunei
Şercaia, jud. Braşov; Facultatea de Alimentaţie şi Turism a Universităţii Transilvania
din Braşov; Clubul pentru Protecţia Naturii şi Turism (CPNT), Braşov; Asociaţia
Studenţilor Creştin Ortodocşi Români (ASCOR), filiala Braşov; Pensiunea Elena (S.C.
Zoxi S.R.L.), Zărneşti, jud. Braşov
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Schimbările climatice: ghid pentru elevi / Doina C. Blănaru, Oliviu G.
Pop, Teodor Maruşca, Adina Feticu. - Braşov: Editura Universităţii
“Transilvania”, 2011
Bibliogr.
ISBN 978-973-598-873-9
I. Blănaru, Doina C.
II. Pop, Oliviu G.
III. Maruşca, Teodor
IV. Feticu, Adina
551.583
Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2011

ISBN 978-973-598-873-9
Fotografii: Oliviu G. Pop, Attila G. Pilbáth, Violeta Rang, Cătălin Rang, NASA free
images, Google free images
Design/Tipar: S.C. Green Steps S.R.L
Grafician: Raluca D. Hoisan Pilbáth
Schimbările Climatice - Ghid pentru elevi > Cuprins
Cuprins
Introducere ......................................................................... 5
Schimbările climatice - o problemă globală! .............................. 7
Care sunt riscurile schimbărilor climatice? .............................. 8
Capitolul I. Noţiuni generale despre Planeta Pământ .................. 9
1. Universul şi Planeta Pământ ..................................................... 9

2. Litosfera .......................................................................... 11
3. Hidrosfera ........................................................................ 13
4. Atmosfera ......................................................................... 16
5. Clima şi vremea .................................................................. 18
5.1. Ciclurile climatice ...................................................... 19
5.2. Evoluţia temperaturilor în Evul Mediu ............................... 23
5.3. Evoluţia temperaturilor în perioada actuală ........................ 23
Capitolul II. Încălzirea globală şi schimbările climatice .............. 25
1. Cum acţionează încălzirea globală şi schimbările climatice .............. 25

2. Schimbările climatice afectează întreg globul .............................. 26
3. Efectul de seră ................................................................... 27
4. Cauzele producerii efectului de seră ......................................... 28
4.1. Vaporii de apă ........................................................... 29
4.2. Dioxidul de carbon ...................................................... 30
4.3. Metanul ................................................................... 33
4.4. Alte gaze cu efect de seră ............................................. 33
4.5. Ozonul. Stratul de ozon ................................................ 33
4.6. Fenomene sinergice .................................................... 35
Schimbările Climatice - Ghid pentru elevi > Cuprins
5. Cauze antropice ale încălzirii climatice ...................................... 36

6. Efectele încălzirii globale ...................................................... 37
6.1. Efectele schimbărilor climatice asupra atmosferei .............. 37
6.2. Efectele schimbărilor climatice asupra hidrosferei ................ 38
6.3. Efectele schimbărilor climatice asupra litosferei .................. 41
6.4. Efectele schimbărilor climatice asupra biosferei .................. 42
6.4.1. Modificări ale ecosistemelor şi distribuţiei speciilor ... 43
6.4.2. Extinderea speciilor străine invazive ...................... 49
7. Efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii ........................ 55
8. Efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii .......................... 58
9. Efectele schimbărilor climatice asupra transporturilor .................... 59
10. Efectele schimbărilor climatice asupra turismului .......................... 60
11. Consecinţe economice şi sociale ale schimbărilor climatice .............. 64
12. Modele climatice, previziuni .................................................. 65
13. Concluzii asupra efectelor cauzate de schimbările climatice ........... 67
Capitolul III. Schimbări climatice în România .......................... 72
1. Tendinţe generale ................................................................. 72

2. Schimbări climatice în zonele montane din România ..................... 73
Capitolul IV. Măsuri privind limitarea şi adaptarea la

efectele produse de schimbările climatice .............................. 81
1. Economia de energie ............................................................ 82

2. Producerea şi folosirea energiilor alternative ............................... 83
3. Împădurirea şi sistemul agrosilvopastoral ................................... 84
4. Alte măsuri propuse la nivel mondial ......................................... 89
5. ŞI VOI CONTROLAȚI SCHIMBĂRILE CLIMATICE ! ................................ 91
Bibliografie ........................................................................ 101

Schimbările Climatice - Ghid pentru elevi > Introducere
Introducere
Ghidul este dedicat elevilor şi a fost realizat în cadrul proiectului

„Dezvoltarea capacităţii de intervenţie asupra efectelor produse de schimbările
climatice în două zone-pilot, comunele Şinca Nouă şi Şercaia (judeţul Braşov)”
finanţat de Fondul Global de Mediu (GEF) prin Programul de Granturi Mici (SGP)
administrat de Programul Naţiunilor Unite Pentru Dezvoltare (UNDP).
Acest proiect a fost implementat în perioada 2010-2011 de către Asociaţia
RENATUROPA, în parteneriat cu Primăria Comunei Şinca Nouă, Primăria Comunei
Şercaia, Facultatea de Alimentaţie şi Turism a Universităţii Transilvania din
Braşov, Clubul pentru Protecţia Naturii şi Turism (CPNT), Asociaţia Studenţilor
Creştin Ortodocşi Români (ASCOR) filiala Braşov şi Pensiunea Elena din Zărneşti
(S.C. Zoxi S.R.L.).
Scopul acestui proiect l-a reprezentat creşterea gradului de informare
şi instruire al populaţiei şi administraţiilor locale cu privire la schimbările
climatice, stabilirea de parteneriate durabile între membrii comunităţilor
locale, autorităţile publice şi ONG - uri, pentru identificarea şi implementarea
unor soluţii de rezolvare a problemelor de mediu, cu accent pe managementul
adaptativ şi eficient al terenurilor şi pe promovarea unui transport nepoluant,
care să minimalizeze pierderile economice şi de biodiversitate, în condiţiile
schimbărilor climatice.
Proiectul a urmărit atingerea a patru obiective principale:
1. Informarea şi instruirea comunităţilor şi autorităţilor locale, a investi-
torilor locali, a ONG-urilor, a agenţiilor de turism, a membrilor mediului
educaţional cu privire la fenomenul schimbărilor climatice şi a modului în
care ar putea contribui la atenuarea efectelor negative ale acestora asupra
biodiversităţii, economiei locale şi a vieţii cotidiene.
2. Iniţierea şi stabilirea unui parteneriat durabil între membrii comunită-
ţilor locale, autorităţile publice şi ONG-uri, pentru identificarea şi implementarea
unor soluţii de rezolvare a problemelor de mediu, cu accent pe managementul
adaptativ şi eficient al terenurilor, în condiţiile modificărilor mediului, ca urmare
a schimbărilor climatice.
5
Schimbările Climatice - Ghid pentru elevi > Introducere
3. Iniţierea şi stabilirea unui parteneriat durabil între membrii comunită-

ţilor locale, autorităţile publice şi ONG-uri, în vederea promovării unui transport
nepoluant care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze, corelat cu
realizarea unor activităţi ecoturistice, ca potenţiale surse de venit pentru
comunităţile locale.
4. Informarea şi întărirea capa-

cităţii tinerei generaţii, în vederea
îmbunătăţirii accesului la informaţie
şi a posibilităţii participării publice,
în vederea luării deciziilor viitoare
pentru atenuarea efectelor negative
ale schimbărilor climatice.
Mulţumim tuturor celor care au

contribuit la succesul acestui proiect.
Mulţumiri deosebite adresăm domnului
Dumitru Flucuş, primarul Comunei
Şinca Nouă pentru implicarea sa
deosebită în buna desfăşurare a
acestui proiect. De asemenea,
mulţumim pentru implicare sau sprijin
doamnei Tania Mihu de la GEF/SGP/
UNDP, domnilor Prof. Dr. Romulus
Gruia şi Dr. Dragoş Ardeleanu de la
Facultatea de Alimentaţie şi Turism a
Universităţii Transilvania din Braşov,
domnului Cristinel Paltin - primarul
Comunei Şercaia, domnului Adrian
Ciocan - viceprimarul comunei
Şinca Nouă şi tuturor celor care au
contribuit la buna desfăşurare a
acestui proiect.
6
Schimbările Climatice - Ghid pentru elevi > Schimbările climatice - o problemă globală!
Schimbările climatice - o problemă globală!
Există numeroase cercetări privind fenomenul de încălzire a climei care

arată că, în ultimele decenii, temperaturile de la nivel global au crescut cu
aproximativ 0,74oC în decursul secolului al XX-lea. Estimările care au la bază
aceste cercetări indică faptul că planeta ar continua să se încălzească şi pe
parcursul secolului al XXI-lea cu aproximativ 3oC. O ierarhie a ultimilor 150 de
ani, arată că cei mai călduroşi au fost ultimii 11.
Majoritatea oamenilor de ştiinţă consideră că această creştere este cea
mai accelerată din istoria planetei, iar schimbările climatice din zilele noastre
se datorează gazelor cu efect de seră, rezultate din activitatea umană. Aceste
gaze, cu cea mai mare pondere fiind dioxidul de carbon, reţin căldura în atmos-
feră, determinând creşterea, în ansamblu, a temperaturilor globale.
Încălzirea climei a afectat deja toate continentele (Europa, Asia, America
de Nord, America de Sud, Australia, Oceania şi Antarctica).
În contextul impactului din ce în ce mai vizibil şi mai puternic al
schimbărilor climatice asupra umanităţii şi asupra mediului, se consideră că
generaţiile tinere trebuie să conştientizeze că au rolul foarte important de a
se asigura că dezvoltarea durabilă nu este doar o teorie. Astfel, sunt esenţiale
implicarea copiilor şi tinerilor în activităţile de protecţia mediului şi totodată
conştientizarea lor privind posibilitatea adoptării unui stil de viaţă care să
asigure şi generaţiilor viitoare accesul la resurse şi bunăstare, cel puţin în aceeaşi
măsură ca şi în prezent.
Ghidul de faţă îşi propune să abordeze problematica dezvoltării durabile
şi a educaţiei pentru mediu din perspectiva adaptării la schimbările climatice
şi a atenuării efectelor acestora, în măsura în care acest lucru este posibil.
Se consideră un consens global faptul că, mai ales noi, oamenii, suntem
răspunzători pentru schimbările climatice.
În dorinţa de a asigura standarde de viaţă moderne, prin arderea
combustibililor fosili (cărbuni, petrol sau gaze naturale), pentru producerea
energiei, prin activităţile din domeniul agriculturii, industriei, transporturilor şi
prin stilul de viaţă, factorul antropic (oamenii) schimbă structura (compoziţia)
atmosferei (aerului), contribuind astfel la accentuarea schimbărilor climatice.
7
Schimbările Climatice - Ghid pentru elevi > Care sunt riscurile schimbărilor climatice?
Care sunt riscurile schimbărilor climatice?
Consecinţele schimbărilor climatice sunt deja resimţite:
Schimbări
în regimul
precipitaţiilor Creşterea
nivelului mărilor
şi oceanelor
Topirea

gheţarilor
polari şi
montani
Distrugerea
Evenimente infrastructurii
metorologice (şosele, căi
extreme ferate etc.)
(inundaţii,
alunecări de
Perturbarea
teren,
activităţilor
secete,
economice
tornade, (agricultura,
uragane etc.) silvicultura,
turismul etc.)
Modificări ale ecosistemelor Ameninţări pentru Consecinţe

naturale, dispariţia unor specii alimentaţia şi economice şi
de plante şi animale sănătatea umană sociale
8
Schimbările Climatice - Ghid pentru elevi > Capitolul I. Noţiuni generale despre Planeta Pământ
Capitolul I.
Noţiuni generale despre Planeta Pământ
1. Universul şi Planeta Pământ
Universul reprezintă tot ceea ce ne înconjoară, de la galaxii,

planete, stele, până la particule foarte mici de praf. Se consideră că
Universul are o vârstă de 15 miliarde de ani şi este constituit din aceleaşi
elemente fizico-chimice pe care le găsim şi pe Pământ.
Universul este format din mai

multe galaxii printre care se află şi
galaxia noastră, Calea Lactee, de
forma unei spirale cu mai multe braţe.
Pe unul dintre braţe se află Sistemul
Solar format din Soare în jurul căruia
orbitează (se rotesc) cele 8 planete
(şi planeta pitică Pluton – cunoscută
şi sub denumirea de Pluto, care până
Calea Lactee în anul 2006 a fost considerată a noua
planetă a Sistemului Solar). Planetele sunt orbitate de 165 sateliţi. Satelitul
natural al Pământului este Luna.
Soarele este o stea de mărime

medie (reprezintă aproximativ 99%
din Sistemul Solar), care s-a format
acum circa 4,55 miliarde de ani, fiind
sursa de căldură şi lumină pentru toate
planetele Sistemului Solar.
Lumina solară este necesară
pentru fotosinteza plantelor (foto-
sinteza este procesul prin care
plantele verzi, în prezenţa energiei
solare, transformă dioxidul de carbon, Sistemul Solar
9
eliminând oxigen, în substanţa organică care

Ştiaţi că ...
alcătuieşte corpul plantelor, ce constituie în final
şi hrana animalelor). Căldura degajată asigură
► Pământul nu este o sferă temperatura necesară vieţii şi energia necesară
perfect rotundă ci are forma unui circulaţiei curenţilor oceanici şi atmosferici.
„geoid” cu diametrul de 12.756
km la Ecuator?
► Pământul e menţinut pe
orbită de câmpul gravitaţional al
Soarelui?
► O orbitare completă durea-
ză 365,24219 de zile? În timp ce

înconjoară Soarele, Pământul
Planeta Pământ - văzută din spaţiu
se roteşte şi în jurul axei sale,
determinând apariţia zilelor pe Pământul s-a format din materia norului
faţa îndreptată spre Soare şi a
gazos al Nebuloasei Solare, alături de Soare
nopţilor pe partea opusă Soarelui.
şi de celelalte planete ale Sistemului Solar,
► Pământul se roteşte în jurul acum aproximativ 4,55 miliarde de ani şi
axei sale în 23 ore şi 56 minute, prin procese complexe s-a ajuns, treptat, la
cu o viteză de 1.600 km/h la apariţia primelor organisme vii cu structură
Ecuator, şi mai încet la poli? Forţa simplă. Se apreciază că în urmă cu 3,8-2,5
centrifugă determinată de aceste miliarde de ani, prin fotosinteză, bacteriile au
variaţii au ca efect aplatizarea eliminat oxigen în atmosferă, apărând astfel
planetei la poli şi o bombare a sistemele climaterice. Acum 2,5 miliarde -
acesteia la Ecuator. 6 milioane de ani atmosfera se îmbogăţeşte în
► Axa de rotaţie a Pământului oxigen şi se formează stratul de ozon. Acest
nu este dreaptă ci este înclinată strat protejează Pământul împotriva radia-
la 23,5 grade faţă de planul de ţiilor solare puternice, favorizând apariţia şi
rotaţie? Acest unghi variază supravieţuirea organismelor vii. Viaţa evoluează
de la 21,5 grade la 24,5 grade în oceane, plantele colonizează uscatul,
într-o perioadă de 41.000 ani. urmate de animalele nevertebrate şi vertebrate.
De asemenea, axa Pământului Pământul are trei învelişuri fizice aflate
vibrează, fenomen cunoscut sub în interacţiune continuă - atmosfera (aerul),
numele de precesie. hidrosfera (apa) şi litosfera (partea solidă de
10
la exteriorul planetei) şi un înveliş viu -

biosfera (toate vieţuitoarele).
Pământul este înconjurat la
Ecuator de un câmp magnetic, numit
magnetosferă. Particulele încărcate
cu energie de la Soare sunt practic
absorbite de acest câmp magnetic şi
se dispun sub forma a două centuri,
denumite centurile Van Allen după
Magnetosfera Pământului descoperitorul lor.
2. Litosfera
Litosfera cuprinde scoarţa terestră (continentală sau oceanică) şi
exteriorul mantalei superioare.
Grosimea litosferei va-

riază de la aproximativ 7
kilometri, în zonele de rift
din oceane (rift = fractură
în scoarţa terestră produsă
sub presiunea curenţilor
magmatici ascendenţi din
manta), la 100-150 km în
zonele mai vechi ale bazinelor
oceanice, grosimea crescând
până la aproximativ 250-
300 km în zonele plăcilor
tectonice continentale. Structura internă a Pământului
Ca structură internă, Pământul este format din mai multe straturi: scoarţa
terestră, manta şi nucleu.
• Scoarţa formează un înveliş solid, din roci, cu grosimi între 760 km şi
este constituită din:
a. scoarţa oceanică sau crusta oceanică, numită şi sima, cu o grosime
de 7-10 km formată în principal din roci bazaltice rigide, care plutesc şi alunecă
încet pe astenosferă;
11
b. scoarţa continentală sau crusta

Ştiaţi că ...
terestră, numită şi sial, cu o grosime de
20-60 km, compusă în special din roci
► La început a existat un cristaline (cu reprezentanţii principali din
singur continent înconjurat de grupa cuarţului, feldspatului şi oxizilor
un ocean? Prin evoluţie geologică metalici). Temperatura scoarţei variază de la
a rezultat împărţirea acestuia în temperatura mediului, la suprafaţa acesteia,
două continente mai mici, Laurasia până la aproximativ 900oC la contactul cu man-
şi Gondwana. Această împărţire taua superioară.
(ruptură) a marelui continent

a început în zona continentului
Australia de astăzi, având loc
deschiderea în sud a Oceanului
Atlantic şi a Oceanului Indian.
► Din blocul unitar a avut
loc desprinderea continentelor

Antarctica, Australia şi teritoriului
Indiei, care şi-a început deplasarea
Structura scoarţei terestre
spre nord, iar coliziunea creată
cu blocul Eurasiatic a dat naştere În ansamblu, scoarţa terestră este
lanţului muntos Himalaya? preponderent formată din combinaţii chimice
ale următoarelor elemente: oxigen, siliciu,
► Arcul munţilor Alpi a luat calciu, fier, aluminiu, sodiu, potasiu şi magneziu.
naştere ca rezultat al coliziunii Există şapte plăci tectonice majore:
dintre blocul continental African placa nord-americană, placa sud-americană,
placa pacifică, placa africană, placa eurasia-
şi cel Eurasiatic?
tică, placa australiană şi antarctică şi câteva
► Blocurile continentale ameri- plăci mai mici.
cane s-au lovit de rigiditatea
• Mantaua are o grosime de 2.900 km,
fundului Oceanului Pacific, în reprezintă 30% din volumul Pământului şi
acest fel luând naştere Munţii este formată din roci topite numite magmă,
Stâncoşi (din vestul Americii de având o structură semi-fluidă. Stratul inferior
Nord) şi munţii Anzi (din America al scoarţei terestre şi stratul superior al man-
de Sud)? talei formează un strat numit astenosferă.
12
Litosfera se mişcă pe astenosferă, un strat de magmă aflată în stare vâscoasă.

Caracteristica principală care separă litosfera de astenosferă este starea naturală
în care acesta se găseşte (stare de agregare).
• Nucleul este format dintr-un nucleu exterior fierbinte, lichid, bogat în
fier şi unul interior, solid. Nucleul reprezintă aproximativ 31% din masa totală a
planetei. În nucleu se generează câmpul magnetic al Pământului. Acest câmp se
extinde la mai mult de 60.000 km în spaţiu şi ne protejează de radiaţiile solare.
La nivelul cunoştinţelor actuale, Planeta Pământ este singura din Sistemul

Solar unde există viaţă.
Apariţia vieţii este
consecinţa existenţei a celor
trei elemente esenţiale: apa
(hidrosfera), solul (litosfera)
şi aerul (atmosfera). Acestea,
împreună cu biosfera (plantele,
animalele şi omul) formează
învelişurile Pământului sau
geosferele.
Învelişurile Pământului
3. Hidrosfera
Hidrosfera reprezintă învelişul de apă al Pământului fiind formată

din masa de apă liberă, în stare lichidă sau solidă, de la suprafaţă
precum şi de dedesubtul sau de deasupra Pământului.
Apa a existat de la începutul formării planetei, în structura rocilor, fiind

ulterior eliberată treptat. Cu toate că se regăseşte sub forma unui înveliş
discontinuu, apa este răspândită pe Planeta Pământ pretutindeni, la suprafaţă
sub formă de râuri, lacuri, mări sau oceane, dar şi sub formă de ape subterane.
Ansamblul acestor componente ale hidrosferei constituie rezerva hidrică, de care
dispune Planeta Pământ.
Pământul este unica planetă cunoscută, până în prezent, în care există apă
şi în formă lichidă, ca rezultat al acţiunii cumulate a factorilor naturali.
13
Apa reprezintă unul din elementele

Ştiaţi că ...
naturale care stă la baza existenţei lumii
vii, având un rol important în desfăşurarea
► Mai mult decât orice tuturor proceselor naturale şi a activităţilor
altceva, apa deosebeşte Pământul sociale şi economice. Apa reprezintă un mijloc
important de comunicaţie (transport) şi de
de celelalte planete? 71% din
apărare, materie primă pentru economie şi o
suprafaţa Pământului este acope-
sursă apreciată pentru energie.
rită de oceane şi mări, iar oceanele
conţin 97% din apa planetei. Restul
apei se găseşte sub formă de apă
dulce în râuri, lacuri, gheţari şi
apă freatică.
► Apa dulce există şi în

atmosferă, sub formă de vapori de
apă?
Apa sub diferite forme de agregare
► În afară de gheţari şi Oceanele reprezintă o masă continuă

calotele polare, 94% din apa dulce de apă care acoperă 360 de milioane de km2
este freatică (de adâncime)? sau 70% din suprafaţa Pământului. În oceane
se deplasează mase mari de apă cu ajutorul
► Între oceane, râuri, lacuri,
curenţilor, care au trasee bine definite.
plante şi atmosferă are loc o Există două tipuri de curenţi oceanici:
circulaţie naturală a apei? de suprafaţă (calzi) şi de adâncime (reci).
• Curenţii calzi transportă apa de
► Solul nu este chiar atât de
la tropice spre poli şi sunt împinşi de curenţii
solid pe cât pare? Când plouă, o atmosferici. Aceştia urmează un traseu
parte din apă este reţinută în sol aproximativ circular, în sensul acelor de
aproape de suprafaţă; o parte ceasornic în emisfera nordică şi în sensul invers
se infiltrează în jos, în rocile al acelor de ceasornic în emisfera sudică.
de sub suprafaţă, unde umple • Curenţii reci, de adâncime, trans-
transportă apa rece de la poli spre tropice.
spaţiile şi fisurile dintre acestea.
Aceştia apar datorită descreşterii temperaturilor
Nivelul superior al apei freatice
şi creşterii salinităţii apei, care determină
depuse în roci se numeşte apă
creşterea densităţii, astfel încât apa se
subterană.
scufundă şi se întoarce spre Ecuator.
14
Curenţii oceanici planetari

Ştiaţi că ...
Circuitul apei în natură repre- ► Izvoarele apar acolo unde

zintă drumul parcurs de apă, schimbându-şi
suprafaţa solului coboară sub
starea de agregare şi trecând prin următoarele
nivelul apei subterane? Straturile
faze:
de roci permeabile în care apa se
• evaporarea apei de la nivelul
depune uşor se numesc straturi
scoarţei terestre, în urma încălzirii aces-
acvifere.
teia de către radiaţia solară;
• ascensiunea vaporilor de apă în ► Prin apă freatică se
atmosferă până când aceştia ajung în zona de înţelege ansamblul apelor sub-
condensare, unde se produce transformarea terane care se află în golurile
lor în picături de apă ce formează norii; scoarţei terestre, ce se formează
• în final, revenirea apei pe suprafaţa
sub acţiunea forţei gravitaţionale
terestră, sub formă de precipitaţii şi încadra-
a acestuia? Apa freatică contribuie
rea sa în cursuri de apă, lacuri, mări, oceane.
la reciclarea apei în natură.
15
Ştiaţi că ...
► Tot în categoria apelor

subterane sunt incluse şi apele
fosile care au luat naştere în
Sahara cu milioane de ani în urmă?
► Apa are o serie de proprie-

Circuitul apei în natură
tăţi caracteristice? De exemplu,
efectul capilar (important pentru
plante, sau pentru migrarea apei
prin rocile poroase) şi tensiunea
superficială care determină for-
marea picăturilor de apă şi
menţinerea solurilor umede.
Apa - izvorul vieţii pe Planeta Pământ
4. Atmosfera
Atmosfera este învelişul gazos care înconjoară Pământul, menţinut

până la o anumită distanţă faţă de suprafaţa terestră de forţa gravitaţională.
Comparativ cu diametrul Pământului atmosfera este foarte subţire, având

o grosime de aproximativ 600 km de la suprafaţa solului.
Atmosfera este formată din cinci straturi:
• Troposfera (8-16 km altitudine). Înălţimea variază în funcţie de
anotimpuri şi latitudine, cea mai mare fiind la Ecuator, iar cea mai mică la poli.
16
Temperaturile scad odată cu creşterea altitudinii cu o medie de 7oC/km, până la

un minim de -58oC. 99% din fenomenele meteorologice se petrec în acest strat.
Aici se regăsesc polenul, praful vulcanic şi fragmentele de meteoriţi.
• Stratosfera (16-50 km altitudine). La o distanţă de aproximativ 24 km,

în stratosferă, se găseşte stratul de ozon. Unele produse chimice industriale, cum
este CFC (cloruri fluorocarbonate), se pot acumula aici distrugând stratul de ozon.
• Mezosfera (50-80 km altitudine). Temperaturile scad odată cu creşterea

altitudinii, ajungând la -100oC în partea exterioară a acestui strat.
• Termosfera (80-600 km altitudine). Conţine o zonă denumită ionosferă,

în care atomii şi moleculele se încarcă electric (se ionizează) datorită radiaţiilor
solare, care generează căldură. În acest strat temperaturile cresc puternic,
atingând chiar 1.700oC la limita exterioară a termosferei. Unele transmisii radio
de pe Pământ sunt reflectate înapoi.
• Exosfera (> 600 km altitudine)

se continuă spre exteriorul planetei
până ce se amestecă cu gazele inter-
planetare din spaţiu. Temperaturile
variază între -300 şi 1.700oC. Princi-
palele elemente componente ale
acestui strat sunt hidrogenul şi heliul,
moleculele acestora fiind dispersate,
lipsa gravitaţiei permiţând gazelor
să treacă în spaţiu. Emisiile radio cu
unde scurte sunt reflectate înapoi spre
Pământ. Compoziţia atmosferei
În proporţie de 99%, gazele din atmosferă sunt concentrate în primii 80 km

de la suprafaţa Pământului.
Cantităţile de oxigen din atmosferă întreţin aproape toată viaţa de pe
Pământ, atmosfera fiind cea care filtrează, prin intermediul stratului de ozon,
majoritatea razelor ultraviolete de la Soare şi arde toate obiectele ce se apropie
din spaţiu (meteoriţi), împiedicând căderea lor pe Pământ.
Straturile inferioare ale atmosferei sunt în contact continuu cu suprafaţa
Pământului şi cu biosfera.
17
Presiunea atmosferică reprezintă forţa

Ştiaţi că ...
exercitată de aerul din atmosferă asupra
scoarţei terestre. Diferenţele de presiune ale
► Clima este vremea caracte- aerului determină apariţia vânturilor. Aerul
ristică de zi cu zi dintr-o regiune, cald se ridică şi creează o zonă de presiune
bazată pe minimum 3 ani de joasă iar aerul rece coboară şi creează o zonă
măsurători? de presiune ridicată.
► Clima unei zone depinde,
în primul rând, de latitudinea sa,

dat fiind că aceasta determină câtă
căldură primeşte de la Soare şi cum
sunt structurate anotimpurile?
► Alţi factori care influenţează
clima unei zone sunt: masele

preponderente de aer care pot fi
calde sau reci, uscate sau umede,
precum şi distribuţia uscatului,
oceanelor şi munţilor?
► Valorile extreme se măsoară Fronturi atmosferice
la staţiile meteorologice? Pentru

ca o valoare extremă să fie 5. Clima şi vremea
declarată record, staţia trebuie să
fi făcut o serie de observaţii de-a Clima şi vremea sunt două noţiuni ce se
lungul mai multor ani. confundă în vorbirea curentă. În realitate ele
reprezintă două noţiuni diferite.
► Există 3 tipuri principale
de climă, în funcţie de latitudine? În timp ce vremea este definită
Acestea sunt: ca variaţiile zilnice ale factorilor
• tropicală (la latitudini meteorologici dintr-o anumită zonă
joase incluzând zonele deşertice de geografică, clima este sinteza (valorile
lângă tropice, precum şi junglele măsurate pe perioade lungi de timp -
ecuatoriale), dominată tot anul de ani sau decenii - prelucrate statistic) pe
mase de aer ecuatorial; termen lung a acestora.
18
Vremea este determinată de valorile

Ştiaţi că ...
parametrilor meteorologici:
• temperatură;
• umiditatea aerului; • temperată (la latitudine
• direcţia şi viteza vântului; medie, apare între Tropice şi
• presiunea atmosferică; cercurile polare, unde masele de aer
• turbulenţa aerului, nebulozitatea subtropicale şi polare alternează;
atmosferică (gradul de acoperire al cerului,
• polară (apare la latitu-
tipurile de nori şi altitudinea la care se
dinile mari, între cercurile polare şi
dezvoltă aceştia);
poli), dominată de mase de aer polar.
• cantitatea şi felul precipitaţiilor.
► Zonele muntoase şi
de coastă au climate care
diferă de regiunile adiacente?
Valori orientative pentru un anumit tip de climă
reprezintă totalitatea caracteristicilor meteorologice ale

Climatul
unei anumite zone, dintr-o perioadă de timp bine definită, caracterizate
printr-o anumită omogenitate şi specificitate.
Schimbările climatice reprezintă modificări importante ale caracte-

risticilor elementelor climatice în intervale mari de timp, pe spaţii întinse.
Acestea sunt determinate de cauze de natură cosmică sau terestră care produc
modificări însemnate în regimul radiaţiei calorice terestre.
5.1. Ciclurile climatice
Clima Planetei Pământ a suferit, de-a lungul timpului, modificări ciclice, cu

perioade de răcire şi încălzire. Aceste modificări au avut durate şi amplitudini diferite.
19
• Ciclul zi – noapte, cunoscut sub numele de ciclul circadian. Tempera-

turile variază de la câteva grade, până la câteva zeci de grade, fiind considerat prea
rapid pentru a fi luat în considerare în cazul schimbărilor climatice.
• Ciclul anual reprezintă ciclul anotimpurilor (primăvară, vară, toamnă

şi iarnă). Axa Pământului este înclinată, unghiul sub care razele solare ajung pe
planetă modificându-se odată cu trecerea de la o lună la alta. În timpul verii din
emisfera nordică, axa se înclină spre Soare. În timpul iernii din emisfera nordică,
procesul se petrece în sens invers.
Conform calendarului astronomic, anotimpurile încep în puncte exacte,
cunoscute ca solstiţii şi echinocţii, de-a lungul orbitei în jurul Soarelui. Cele
mai multe modificări de temperatură şi lumină au loc la latitudini medii şi mari;
aceste regiuni (care includ şi zona ţării noastre) au câte 4 anotimpuri pe an:
primăvara, vara, toamna şi iarna.
• Ciclul solar are o durată de aproximativ 11 ani, fiind o variaţie

periodică a temperaturilor, care se consideră că poate masca încălzirea globală.
Ciclul solar, este o variaţie a activităţii solare cu o durată medie de 11,2 ani,
Ciclul solar
20
însă se cunosc cicluri solare cu durate între

Ştiaţi că ...
8 şi 15 ani. Se presupune că un ciclu solar
este determinat de câmpul său magnetic,
care se inversează o dată la 11 ani, un ciclu
► În ultimii 700.000 de ani
magnetic complet durând de fapt 22 de ani.
Încă nu este pe deplin cunoscută au avut loc trei mari glaciaţiuni?
influenţa activităţii Soarelui şi a ciclului solar Conform studiilor, glaciaţiunile din
asupra climei, însă faptul că petele solare Cuaternar au fost următoarele:

glaciaţiunea Mindel, care a durat
au fost absente în a doua jumătate a
între anii 650.000-350.000 î.Hr;
secolului al XVII-lea, a coincis cu o perioadă
glaciaţiunea Riss, care a durat
foarte friguroasă, perioada minimului
între anii 300.000 -120.000 î.Hr.;
Maunder, numită „mica glaciaţiune”
glaciaţiunea Würm, care a durat
sau mica eră glaciară.
între anii 80.000 - 10.000 î.Hr.
• Ciclul glaciar durează de la mii
► Tot în era cuaternară, înainte
până la sute de mii de ani şi determină
de cele trei menţionate, a avut loc
mari variaţii climatice.
glaciaţiunea Günz, care a durat
Climatul global al Terrei se modifică
între anii 900.000 -700.000 î.Hr.?
în mod regulat parcurgând diferite cicluri
climatice, alternanţe încălzire şi răcire, care ► Studiul glaciaţiunilor a rele-
diferă prin durata şi prin amplitudinea lor. vat perfecta corelaţie între tempe-
Glaciaţiunea reprezintă scăderea ratură, întinderea suprafeţelor aco-
temperaturii climei Pământului, pe perioade perite de gheaţă şi concentraţia de
mari, determinând o extindere a straturilor dioxid de carbon în atmosferă?
de gheaţă polare, continentale şi montane.
În ultimii ani, au fost studiate perioa-
dele climatice recente ale erei cuaternare (de la 1,8 milioane de ani, până în
prezent), efectuându-se explorări ale gheţii din Antarctica până la o adâncime
de 3.500 metri.
Climatul planetei noastre a traversat mai multe cicluri de încălzire şi
răcire în timpul ultimilor 700.000 de ani. Aceste cicluri încep printr-o încălzire
accentuată, urmată de o perioadă caldă de circa 10.000-20.000 de ani, numită
perioadă interglaciară. Această perioadă este urmată de o răcire progresivă
şi instalarea unei ere glaciare. La sfârşitul glaciaţiunii, o reîncălzire rapidă
21
reprezintă începutul unui nou ciclu. În prezent, ne aflăm într-o perioadă

interglaciară (de mai mult de 10.000 de ani).
Pe durata ultimei ere glaciare, cea mai mare parte din Emisfera Nordică
era acoperită cu gheaţă şi gheţari.
Suprafeţele acoperite cu gheaţă, în timpul ultimei glaciaţiuni în emisfera nordică
Gheţar de munte (terestru)
22
5.2. Evoluţia temperaturilor în Ştiaţi că ...

Evul Mediu
Deoarece nu au fost realizate măsură- ► Nivelul mării a crescut

tori directe privind temperatura din perioada cu aproximativ 17 centimetri
medievală, acestea au putut fi reconstituite în ultimul secol faţă de secolul
pe baza analizei arborilor (determinarea trecut?
inelelor de creştere care pot indica
► Marile instituţii care cer-
perioadele mai călduroase/reci sau a anilor
cetează spaţiul aerian al planetei
mai ploioşi/secetoşi), precum şi pe baza
au demonstrat că temperatura la
analizei grosimii gheţarilor.
suprafaţa Pământului a crescut
începând cu 1980? Cei mai calzi ani
În Evul Mediu clima nu a prezentat
au început din 1981 şi până azi,
variaţii atât de mari ca în perioadele
inclusiv cei 10 cei mai călduroşi
glaciaţiunilor. În urma studiilor, efectuate de
către cercetătorii în domeniu, s-a observat că ani din ultimii 12 ani. Chiar dacă în
a existat o perioadă caldă în secolele al X-lea şi anii 2000 s-au înregistrat scăderi
al XI-lea, perioadă numită maximul medieval. ale cantităţilor de energie primite
Între anii 1550-1850 a urmat o răcire bruscă, de la Soare, cu o minimă în anii
mica eră glaciară, în care iernile au fost 2007-2009, temperaturile sunt
deosebit de reci, mai ales cea dintre anii într-o continuă creştere.
1708-1709.
5.3. Evoluţia temperaturilor

în perioada actuală
Conform analizei datelor privind

temperaturile din ultimii zece ani,
efectuate de cercetători, cea mai
caldă perioadă este cea din ultimii
2.000 de ani.
Astfel, epoca actuală poate fi
considerată mai caldă cu câteva zecimi
de grad faţă de perioada medievală.
Peisaj de iarnă
23
Ştiaţi că ...
► Oceanele au absorbit, în timp, mult din această creştere a temperaturilor,

în cei 700 de metri (în adâncime), de la suprafaţa lor temperaturile crescând cu
0,302 grade Fahrenheit, încă din anii 1969?
► Straturile de gheaţă de la poli s-au micşorat foarte mult? Datele diferitelor
agenţii mondiale arată că în zona Groenlandei s-au topit aproximativ 150-250

km3 de gheaţă pe an între anii 2002 şi 2006, în timp ce în Antarctica s-au topit
aproximativ 152 m3 de gheaţă între anii 2002-2006.
► Gheţarii se retrag aproape peste tot în lume, inclusiv în munţii Alpi,
Himalaya, Anzi, Alaska sau Africa?
► Numărul de recorduri privind cea mai mare temperatură a crescut, în timp
ce numărul recordurilor privind cea mai mică temperatură a scăzut, începând din
anii 1950? Există dovezi ştiinţifice că şi numărul de evenimente cu precipitaţii
abundente a crescut.
► Conţinutul în dioxid de carbon al oceanelor a crescut din anii 1750, şi creşte
în continuare cu aproximativ 2 miliarde de tone pe an? Aceasta face să crească

aciditatea oceanelor cu aproape 30%.
► Conform informaţiilor de la Centrul Naţional de Date despre Zăpadă şi
Gheaţă din SUA, gheaţa permanentă acoperă 10-11% din suprafaţa Globului? Dacă
toţi gheţarii s-ar topi astăzi, nivelul apei oceanelor s-ar ridica cu aproximativ 70 m.
► În timpul ultimei ere glaciare nivelul mărilor era cu 122 de metri mai
scăzut decât în prezent, iar gheţarii acopereau aproximativ o treime din suprafaţa
continentală?
► În timpul ultimei perioade mai calde, acum 125.000 de ani, nivelul mărilor era
cu 5,5 m mai ridicat decât astăzi, iar acum 3 milioane de ani nivelul acestora ar fi
putut fi cu 50 m mai ridicat?
24
Schimbările Climatice - Ghid pentru elevi > Capitol II. Încălzirea globală şi schimbările climatice
Capitolul II.
Încălzirea globală şi schimbările climatice
În general, schimbările climatice sunt asociate cu creşterea temperaturii

medii globale. Acest fenomen este însă deosebit de complex, reprezentând atât o
modificare a temperaturii medii cât şi schimbări ale diverselor aspecte ale vremii,
ca de exemplu: tipurile de vânt, cantitatea şi tipul de precipitaţii, frecvenţa
evenimentelor meteorologice extreme şi creşterea constantă a nivelului mării.
Atât sistemul nostru natural, cât şi cel socio-economic sunt sensibile la
schimbările climei, mai ales datorită ritmului accelerat în care acestea au loc în
prezent. Efectele pe termen mediu şi lung, nu pot fi însă, estimate corect în lipsa
unor modele prestabilite.
1. Cum acţionează
Ştiaţi că ...
încălzirea globală şi
schimbările climatice
► Efectul de seră este un
Planeta Pământ are o localizare aparte proces natural descoperit în
în Sistemul Solar, aflându-se destul de aproape anul 1896? El a asigurat căldura
de Soare pentru a primi cantitatea necesară planetei noastre astfel încât viaţa
de energie şi suficient de departe pentru s-a dezvoltat miliarde de ani.
a nu fi distrusă de căldura Soarelui. În plus, ► Odată cu creşterea canti-
atmosfera planetei este înconjurată de o
tăţii de gaze cu efect de seră, în
„pătură” de gaze cu efect de seră, care are
atmosferă a crescut nivelul de
rolul de a păstra căldura şi de a o proteja de
căldură? Acest proces natural s-a
temperaturile extreme din Univers.
accelerat şi Pământul se încălzeşte
Aceste gaze, care se produc în mod
continuu.
natural, acţionează ca un strat de protecţie,
captând căldura şi împiedicând-o să fie
reflectată departe de Pământ. Ele păstrează
25
temperatura medie a Terrei în jur de 15oC, suficient de caldă pentru a susţine

viaţa pentru oameni, plante şi animale. Fără aceste gaze, temperatura medie
ar fi de -18oC, prea scăzută pentru supravieţuirea organismelor vegetale şi
animale. Acest efect natural de încălzire este numit uneori şi efect de seră.
Însă, în condiţiile creşterii concentraţiei de gaze cu efect de seră în
atmosferă (în mare parte datorită activităţii umane), o parte a radiaţiei este
reflectată înapoi spre Pământ, producând creşterea temperaturii, cu efecte
dăunătoare asupra vieţii.
Dacă acest fenomen va continua în ritmul actual şi nu se interveni în
vederea încetinirii acestuia, sunt previzibile profunde transformări climatice,
deoarece temperatura ar putea să crească între 1,4oC şi 5,8oC până la sfârşitul
secolului (până în anul 2100).
2. Schimbările climatice afectează întreg globul
În prezent impactul schimbărilor climatice se observă în multe locuri de pe

Terra, fie că e vorba de topirea gheţarilor, de creşterea nivelului oceanelor, de
furtuni mai puternice, de inundaţii mai grave, de mai puţină zăpadă în regiunile
nordice sau de mai multă secetă în sud.
Schimbările climatice ne afectează vieţile, fiind, în mare parte, rezultatul
a miliarde de decizii pe care oamenii le iau zilnic: de la acte cu implicaţii multiple
ale politicilor guvernamentale, până la oamenii simplii care risipesc energia
(consumă foarte multă energie fără să fie neapărat necesar).
Clima se schimbă şi din cauza

unor factori naturali, forţe cosmice
externe, deplasarea Pământului pe
orbită, în jurul Soarelui, a exploziilor
solare, a schimbării polarităţii polilor
magnetici, a erupţiilor vulcanice şi a
efectului natural de seră. În ultima
perioadă de timp, la aceşti factori
naturali s-au adăugat şi efectele
Efect al schimbărilor climatice - deşertificare

activităţilor umane. Se studiază, încă,
26
ponderea factorilor care determină încălzirea globală, dar concluzia oamenilor

de ştiinţă este că principala cauză o reprezintă creşterea concentraţiei gazelor cu
efect de seră datorită activităţilor umane din epoca industrializării, în special
în ultimii 50 de ani.
3. Efectul de seră
Este un fenomen natural, prin care o parte a radiaţiei terestre,
între anumite limite, este reţinută de atmosfera Pământului, din cauza
schimbării compoziţiei acesteia.
Ştiaţi că ...
Efectul de seră este cauzat de cantităţile
de dioxid de carbon şi ale altor substanţe, ce
► În mod normal, o parte
se acumulează în atmosferă. Aceste substanţe
din căldura provenită de la Soare
lasă razele ultraviolete să treacă foarte
este reflectată de Pământ înapoi
uşor şi să ajungă la suprafaţa solului, unde
în spaţiu, dar odată cu mărirea
se transformă în energie termică. Această
concentraţiei de gaze de seră din
energie trece mult mai greu înapoi, în spaţiu,
atmosferă, acestea acţionează
cauzând efectul de seră. Este acelaşi fenomen
ca o barieră în calea căldurii
care se întâlneşte în cazul unei sere, în care
reflectând-o înapoi pe Pământ,
geamurile permit căldurii să intre şi să se
determinând încălzirea acestuia?
păstreze în interior.
Bilanţul energetic stabilizat al atmosferei terestre
27
Între anumite limite efectul de seră este benefic, el asigurând încălzirea

suficientă a Pământului pentru a permite dezvoltarea speciilor de plante şi
animale aşa cum le cunoaştem noi astăzi. DAR, creşterea concentraţiei gazelor
care produc efectul de seră, a perturbat echilibrul dintre geosferele planetei
(atmosferă, hidrosferă, litosferă şi biosferă). Diferenţa de flux termic acumulat în
atmosferă, a determinat o încălzire, care a afectat circuitele naturale ale aerului
şi apei, cu multiple efecte asupra condiţiilor climatice actuale.
Astfel, noţiunea de „efect de seră” a început să fie utilizată, în mod
frecvent, în vorbirea curentă pentru a evidenţia contribuţia anumitor gaze (emise
natural sau din cauza activităţilor antropice), la încălzirea atmosferei terestre
prin modificarea permeabilităţii acesteia la radiaţiile solare reflectate de
suprafaţa planetei.
4. Cauzele producerii efectului de seră
După cum s-a prezentat în capitolele anterioare, efectul de seră este

un proces natural, care a asigurat până în epoca modernă echilibru termic al
planetei şi care a susţinut apariţia şi menţinerea vieţii.
Însă, o dată cu dezvoltarea economică şi industrială a omenirii, concen-
traţia gazelor cu efect de seră a crescut la un nivel care a perturbat procesul
natural. Rezultatul? A început un proces rapid de încălzire a atmosferei, care a
dezechilibrat major clima.
Vaporii de apă, prezenţi în atmosferă, reprezintă principalul factor
responsabil de producerea efectului de seră, aceştia având o pondere de
aproximativ 36-70%. Urmează dioxidul de carbon, cu o pondere de 9-26%,
metanul cu o pondere de 4-9% şi
ozonul cu o pondere de 3-7%.
Există şi alte gaze care contri-
buie, în procente mici, la efectul de
seră, cum ar fi protoxidul de azot, hidro-
fluoro-carburile, per-fluoro-carburile
şi fluorura de sulf (compuşi utilizaţi în
industrie şi în funcţionarea aparatelor
electronice şi electrocasnice).
28
4.1. Vaporii de apă
Cantităţile de vapori de apă din atmosferă sunt determinate de proprietăţile

termodinamice ale atmosferei. Astfel, cantitatea de vapori de apă pe care o
conţine aerul depinde de presiune, care, la rândul ei, depinde de temperatură.
Presiunea vaporilor de apă influenţează viteza cu care aceştia se evaporă.
Vântul uscat îndepărtează vaporii de apă formaţi şi permit evaporarea unei noi
cantităţi de apă. Acest fenomen explică efectul de uscare al vântului.
La rândul său, vântul este generat de diferenţele de presiune atmosferică,
diferenţe care apar datorită diferenţelor de densitate ale aerului, iar densitatea
depinde de temperatură.
Se observă că temperatura şi variaţiile ei sunt responsabile de cantitatea
de vapori de apă din atmosferă. Efectul de seră produs de vaporii de apă este
însă natural şi nu există nici o posibilitate tehnică de a influenţa cantitatea de
vapori de apă din atmosferă în afară de încercarea de a reduce temperatura. De
remarcat că evaporarea este reversibilă. Prin scăderea temperaturii vaporii de
apă se condensează, efect observat toamna şi iarna, când scăderea temperaturilor
determină creşterea precipitaţiilor.
În concluzie, deşi vaporii de apă reprezintă principalul factor care determină
efectul de seră, măsurile necesare pentru limitarea efectului de seră, trebuie
îndreptate în altă direcţie.
Prezentarea schematică a circuitului apei în natură
29
4.2. Dioxidul de carbon
Dioxidul de carbon este un gaz incolor, format dintr-un atom de carbon şi

doi atomi de oxigen, fiind un compus chimic ce rezultă din oxidarea carbonului.
Ciclul carbonului în natură

Carbonul este elementul care prin compuşii pe care îi formează, poate fi
considerat ca fiind cel care stă la baza apariţiei şi menţinerii vieţii pe Pământ. Ca
şi alte elemente chimice, în natură, face parte din circuitul natural al substanţelor
chimice. Cea mai mare parte a compuşilor carbonului, în formă gazoasă, este
reprezentată de dioxidul de carbon (formula chimică CO2 ).
Dioxidul de carbon intră în compoziţia atmosferei, care s-a schimbat destul
de mult de la apariţia primelor organisme vii şi până în zilele noastre, nu numai ca
şi compoziţie chimică, dar şi din punctul de vedere al altor caracteristici, precum
densitatea, grosimea, transparenţa, etc.
Prezentarea schematică a circuitului carbonului în natură
Radiaţiile cu lungime de undă mare, emise de suprafaţa terestră şi de

atmosferă, sunt absorbite de dioxidul de carbon, menţinându-se, astfel, căldura
în atmosfera inferioară şi împiedicându-se răcirea nocturnă a Pământului.
În mod natural, scăderea cantităţii de dioxid de carbon din atmosferă
determină săderea considerabilă a temperaturilor, care atrage după sine
creşterea suprafeţelor acoperite de gheaţă şi o micşorare a nivelului oceanelor.
30
Dacă dioxidul de carbon ar dispărea din atmosferă, temperatura de la nivel global

ar scădea la aproape -23oC.
Creşterea cantităţii de dioxid de carbon în perioada industrializării

(anii 1850), a determinat perturbarea ciclului natural al gazelor cu efect
de seră. Acumularea dioxidului de carbon în atmosferă a avut drept
urmare intensificarea efectului de seră, care a determinat apariţia unui
fenomen ce are drept consecinţe modificări climatice la scară mondială.
Cantitatea de dioxid de carbon este Ştiaţi că ...

diferită în funcţie de alternanţa zi - noapte,
fiind mai mică ziua decât noaptea, în funcţie
► De la sfârşitul secolului al
de zonă în spaţiu şi timp, mai mare deasupra
XVII-lea concentraţia de dioxid de
oceanelor faţă de uscat şi mai mare iarna carbon a crescut cu aproximativ
decât vara. În apropierea centrelor industriale 32%, conform cercetărilor în
concentraţia de dioxid de carbon din aer domeniu?
ajunge până la 0,07% (faţă de concentraţia
maxim admisă de 0,03%).
Cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă este determinată de ciclul
biologic al organismelor vii, de arderile combustibililor fosili, de procesele de
alterare şi sedimentare a rocilor, de procesele de descompunere, de erupţiile
vulcanice, etc.
Trecerea dioxidului de carbon din biosferă în atmosferă şi invers este
rapidă. Aproximativ o zecime din cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă
este transferată către biosferă în fiecare an. De asemenea, se produc schimburi
de dioxid de carbon şi între celelalte geosfere.
Fluxurile (schimburile) de carbon între atmosferă şi hidrosferă, litosferă

şi biosferă
Schimbul de dioxid de carbon între atmosferă şi biosferă. Acest
schimb, se referă la cantităţile de dioxid de carbon pe care plantele le
elimină în timpul nopţii prin respiraţie, iar animalele atât ziua cât şi
noaptea. În timpul zilei plantele captează carbonul din atmosferă, iar
prin procesul de fotosinteză, îl includ în combinaţii organice şi eliberează, astfel,
oxigen. Capacitatea biosferei de a realiza acest proces este, totuşi, limitată.
31
Schimbul de dioxid de carbon între atmosferă şi hidrosferă. Dioxidul de

carbon este un gaz relativ solubil în apă. Există un echilibru al concentraţiei de
dioxid de carbon în apă. Oceanele conţin cantităţi imense, dizolvate, de dioxid
de carbon, care, în cazul dereglării acestui echilibru, ar putea fi eliminate în
atmosferă, ducând la o perturbare climatică extremă. Solubilitatea gazelor în apă
descreşte pe măsură ce temperatura apei creşte. Ca urmare a încălzirii oceanelor,
eliberarea dioxidului de carbon în atmosferă, reprezintă o ameninţare reală.
Schimbul de dioxid de carbon

între biosferă şi litosferă. În trecutul
îndepărtat, cea mai mare parte a
plantelor din biosferă, au ajuns în sol
după încheierea ciclului biologic, iar
ca rezultat, carbonul din structura lor
s-a stocat în litosferă sub formă de
zăcăminte de cărbune. Se consideră
că, în acea perioadă, atmosfera
terestră conţinea mult mai mult dioxid
de carbon decât în prezent. Plantele,
Emisii de CO2 prin activităţi antropice prin procese de fotosinteză, au
determinat schimbarea compoziţiei
atmosferei, cantităţile mari de oxigen şi cele mici de dioxid de carbon fiind de
fapt urmarea acestui proces.
Schimbul de dioxid de carbon între atmosferă şi litosferă. Carbonul este

eliberat din structura litosferei în atmosferă sub formă de dioxid de carbon, prin
procese de descompunere, dar şi prin activităţi antropice (arderea combustibililor
fosili). Se consideră că în ultima jumătate de secol au fost emise în atmosferă
cantităţi foarte mari de dioxid de carbon şi metan, care, prin efectul de seră au
dus la accelerarea vizibilă a fenomenului de încălzire globală.
În concluzie, dioxidul de carbon este produs şi prin fenomene naturale

(erupţii vulcanice, incendii extinse, procesul de respiraţie al plantelor şi
animalelor, etc.) însă oamenii, prin activităţile lor produc cantităţi mult mai mai
mari din acest gaz. În ultimii ani emisiile de dioxid de carbon au crescut foarte
mult.
32
4.3. Metanul
Metanul este o altă combinaţie chimică, sub formă gazoasă, în care se

găseşte carbonul în atmosferă. Metanul (CH4) este un gaz cu efect de seră de
23 ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Acesta se formează atunci când
descompunerea materiilor organice se desfăşoară în lipsa oxigenului (anaerob)
şi sub efectul bacteriilor (microorganisme). Solurile umede sunt foarte propice
formării metanului, care, ulterior, este eliberat în atmosferă şi poate conduce la
declanşarea unor incendii de proporţii.
Metanul poate contribui la efectul de seră mai mult decât dioxidul de
carbon, însă, datorită concentraţiilor sale mici în atmosferă, de aproximativ
0,0001 ppm, efectul global este estimat ca fiind aproximativ un sfert din cel al
dioxidului de carbon.
4.4. Alte gaze cu efect de seră
Protoxidul de azot, hidrofluorocarburile, perfluorocarburile şi fluorura de

sulf reprezintă alte gaze care contribuie la efectul de seră. Pe lângă intensificarea
efectului de seră aceste substanţe distrug stratul de ozon.
4.5. Ozonul. Stratul de ozon
Stratul de ozon se află în

stratosferă, la altitudinea de 15-50
km, având concentraţia maximă la 20-
25 km. Rolul acestui înveliş este acela
de filtrare a razelor ultraviolete emise
de Soare (aproximativ două treimi din
acestea). Dacă toate aceste raze ar
ajunge pe Pământ, ele ar fi dăunătoare
vieţii de pe planetă. Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii
În stratul de ozon, în condiţii speciale, are loc o transformare chimică a

oxigenului, prin combinarea formei atomice (O) cu forma moleculară (O2) formând
ozonul (O3).
33
O + O 2 = O3
Ştiaţi că ...
Sub influenţa factorilor de mediu, în
timp, ozonul se descompune din nou în oxigen
► Principalul factor care poate molecular (O2) şi oxigen atomic (O).
duce la extinderea suprafeţei Ozonul reflectă selectiv radiaţiile emise
zonei afectate din stratul de ozon de Soare către Pământ, ceea ce face ca el să
contribuie, într-o anumită măsură, la efectul
este freonul (compus organic
de seră. Există rapoarte ştiinţifice care susţin
al fluorului) utilizat pentru
contribuţia ozonului la efectul de seră cu
funcţionarea frigiderelor, urmat
aproximativ 25%.
de diferite substanţe din
Ozonul de joasă altitudine este considerat
detergenţi, produse cosmetice, de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), ca o
cât şi emisiile de substanţe noxă periculoasă pentru plante şi oameni. Acest
dăunătoare aerului, rezultate în tip de ozon, se formează la nivelul solului şi la
procesul de producţie în diferite altitudini inferioare ale atmosferei, ca un produs al
ramuri ale industrie? unei reacţii dintre mai multe gaze arse, catalizate
de razele ultraviolete ale luminii solare.
Datorită activităţilor antropice, stratul
► „Gaura” din stratul de ozon
de ozon a început să se deterioreze, formând
de deasupra Antarcticii a apărut
aşa numitele „găuri” în stratul de ozon.
în anii 1980? Aceasta deoarece
Principalii factori care pot duce la extinderea
iarna, aerul rece reţine acolo
suprafeţei zonei afectate din stratul de ozon
cloruri floro carbonate (CFC-uri), sunt emisiile de substanţe rezultate în procesul
iar când Soarele răsare, combinaţia de producţie în diferite ramuri ale industriei.
de lumină, CFC-uri şi cristale de
gheaţă produce un amestec chimic
ce distruge ozonul.
► În anii 1980, s-a estimat că

deteriorarea stratului de ozon de
deasupra Antarcticii era de 50%?
► La fiecare 10 ani, în
nordul Europei, se deteriorează
aproximativ 5% din stratul de
ozon? Evoluţia găurii din stratul de ozon
34
Ştiaţi că ...
► Noţiunea de „întunecare
globală” cunoscută şi sub numele
de “Global Dimming”, este un
termen mai puţin cunoscut decât
„încălzirea globală”, dar acest
fenomen este la fel periculos?
► Întunecarea globală are

drept cauză reducerea graduală a
cantităţii de lumină care ajunge la
Surse de emisii de cloruri fluorocarbonate
suprafaţa Pământului?
Aceste gaze ajung în aer, în cantităţi mai
mari decât cele care ar putea fi suportate de ► Se consideră că fenomenul
atmosferă, distrugând astfel stratul de ozon. de întunecare globală se datorează
Dacă stratul de ozon ar fi distrus în creşterii cantităţilor de fum, praf
proporţie de 100%, viaţa pe Pământ ar fi etc., eliberate în atmosferă prin
imposibilă, deoarece razele ultraviolete ar
desfăşurarea activităţilor de zi cu
distruge toate organismele vii.
zi a oamenilor?
► Ca efect al întunecării
4.6. Fenomene sinergice
globale s-ar produce o răcire a
(asociate)
climei care poate masca încălzirea
globală?
Activitatea vulcanică influenţează
fenomenul de încălzire globală datorită
compoziţiei gazelor cu efect de seră, care
intră în structura magmei (în special dioxid
de carbon), cenuşa vulcanică şi aerosolii
sulfuroşi, care blochează pătrunderea radia-
ţiilor solare. În trecut, efectul vulcanilor a fost
de asigurare şi menţinere a căldurii, iar după
această perioadă, efectul a fost de răcire şi a
contribuit la fenomenul de întunecare globală.
35
5. Cauze antropice ale încălzirii climatice
Activităţile umane din perioada industrializării au produs emisii puternice

de gaze cu efect de seră.
Emisii de dioxid de carbon rezultate prin arderea combustibililor
fosili (transporturi, încălzirea locuinţelor, producerea curentului electric în
termocentrale de mari dimensiuni şi în industrie). Creşterea emisiilor de dioxid de
carbon este agravată prin defrişarea unor suprafeţe din ce în ce mari de teren (în
special de păduri), reducându-se acoperirea vegetaţiei care are un rol important
în absorbţia dioxidului de carbon.
Emisii de metan provenite din desfăşurarea intensivă a activităţilor agricole
(agricultură intensivă) și din pierderile din conductele de transport şi distribuţie
a gazului metan.
Emisii de protoxid de azot (N2O) rezultate din utilizarea excesivă a
îngrăşămintelor chimice, în agricultură.
Emisii de compuşi halogenaţi care sunt utilizaţi de instalaţiile frigorifice în
general, instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi ca agent de propulsie în sprayuri.
Creşterea concentraţiei de aerosoli proveniţi din activităţile industriale
(de exemplu mineritului la suprafaţă).
Ştiaţi că ... Ponderea procentuală a surselor de

provenienţă a dioxidului de carbon prin
arderea combustibililor fosili, este estimată în
► Cele mai mari emisii
următoarele procente:
de dioxid de carbon au fost
înregistrate în Statele Unite ale • arderea cărbunelui - 35%;
Americii (SUA), urmate de China, • arderea combustibililor lichizi - 36%;
Indonezia, Rusia, India şi Brazilia? • arderea combustibililor gazoşi - 20%;
► Emisiile de dioxid de carbon • instalaţiile pentru extragerea şi prelu-
ale SUA se datorează economiei crarea hidrocarburilor -1%;
sale, mare consumatoare de petrol, • alte hidrocarburi - 1%;

iar ale Chinei şi Rusiei datorită • producţia de ciment - 3%;
industriilor lor energetice bazate • alte surse (transport maritim şi aerian) - 4%.
pe arderea cărbunilor?
36
6. Efectele încălzirii globale Ştiaţi că ...
► Se preconizează că încăl-
6.1. Efectele schimbărilor
climatice asupra atmosferei zirea apelor marine şi oceanice va
determina o intensificare şi mai
Încălzirea globală determină produ- mare a fenomenelor meteorologice
cerea fenomenelor meteorologice extreme, extreme? Inundaţiile sunt pro-
care pot fi considerate ca primele şi cele vocate de căderea, într-un timp
mai vizibile manifestări ale schimbărilor scurt, a unor cantităţi mari de
climatice. Aceste fenomene sunt normale, dar precipitaţii în anumite zone.
intensitatea cu care apar şi se manifestă în Acestea ameninţă locuitorii zone-
prezent este îngrijorătoare. lor afectate, animalele şi plantele.
Efectele schimbărilor climatice asupra ► Incendiile de păduri şi

atmosferei se manifestă prin creşterea ratei pajişti apar din cauza perioadelor
de evaporare a apei de la suprafaţa mărilor şi prelungite de secetă care
oceanelor, a precipitaţiilor dar şi a numărului determină uscarea vegetaţiei şi
furtunilor. aprinderea ei? Cu cât sunt mai
Creşterea accelerată a temperaturii extinse, acestea sunt mai grave şi
atmosferice va produce încălzirea mărilor mai greu de controlat.
şi oceanelor, precum şi intensificarea
fenomenului de evaporare a apei, având ca ► O inversare a anotimpurilor
rezultat supraîncărcarea atmosferei cu vapori nu este un efect prevăzut al
de apă. schimbărilor climatice?
Nori de furtună
37
Pe de altă parte, creşterea cantităţilor

Ştiaţi că ...
de precipitaţii, în unele zone, poate intensifica
procesele de eroziune sau poate favoriza
► Unul din cei mai buni creşterea şi dezvoltarea vegetaţiei în zonele
indicatori al încălzirii globale aride. Ca şi mecanism de compensare, în alte
îl reprezintă rata de topire a zone precipitaţiile se vor reduce foarte mult
banchizei polare, care anul acesta, (de exemplu Africa), intensificând procesul de
conform datelor furnizate de deşertificare.
NASA, a atins un nivel alarmant?

Specialiştii consideră că evaporarea
rapidă a unor cantităţi foarte mari de apă,
Pentru comparaţie, anul trecut,
într-un timp scurt, poate avea drept urmare
în aceeaşi lună, rata de topire a
apariţia fenomenelor extreme grave care în
gheţarilor era mai mare decât rata
trecut apăreau sporadic, numai în anumite
de topire a acestora din ultimii 30
regiuni ale globului. De exemplu, în 2004, în
de ani.
timpul uraganului Katrina (care a afectat grav
Brazilia), viteza vântului a ajuns la 40 m/s
► Din calculele cercetătorilor (144 km/h).
rezultă că valoarea atinsă este Se preconizează, astfel, o creştere a
prea mare pentru a fi contracarată

numărului de fenomene climatice extreme
în zonele temperată şi arctică, din emisfera
de un an rece, când de obicei
nordică şi în zona antarctică.
grosimea şi suprafaţa banchizei
polare se refac? Calculele mai
indică şi faptul că ritmul accele-
6.2. Efectele schimbărilor
rat de topire a gheţii ar putea
climatice asupra hidrosferei
duce la dispariţia sa totală în
decursul acestui secol, ceea ce
Topirea calotelor polare
ar produce creşterea nivelului
Observaţiile realizate cu ajutorul
apelor cu 4-6 metri. sateliților au aratat faptul că suprafaţa
calotelor polare este în scădere accelerată,
► Topirea gheţarilor influen-

reducându-se cu aproximativ 20% în decursul
unui singur an. Încălzirea climei în regiunea
ţează procesul de reflexie a
arctică este de aproximativ 2,5oC, faţă de
luminii şi căldurii provenite de la
0,7oC în medie, la nivel planetar, iar grosimea
Soare?
calotelor a scăzut cu 40% între anii 1993-1997.
38
Fenomenul de topire a calotei polare din Antarctica este accelerat datorită

combinării efectelor produse de creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră
şi a deteriorării stratului de ozon.
Topirea gheţarilor este, de fapt, cel mai vizibil efect al încălzirii globale.
Datorită topirii gheţarilor din zonele reci ale planetei, nivelul mărilor şi
oceanelor creşte. Gheţarii de la Polul Nord şi Polul Sud se micşorează în dimen-
siuni odată cu creşterea temperaturii şi a micşorării cantităţii de zăpadă căzute
în aceste zone. Aceştia se desprind şi formează aisberguri.
De asemenea, și ghețarii din munții
înalți ai celorlalte continente se topesc,
ca urmare a încălzirii climei. Observaţiile
ştiinţifice indică retragerea continuă a
gheţarilor începând cu anul 1800. Măsurători
regulate au fost făcute începând cu anul
1950, de către Serviciul Mondial de Urmărire a
Gheţarilor din Statele Unite ale Americii.
Creşterea nivelului mării

Încălzirea globală determină creşterea
nivelului mărilor şi oceanelor, din cauza
creşterii volumului de apă provenit din topirea
Topirea calotelor polare
gheţarilor şi a calotelor polare.
Conform rapoartelor Comitetului Inter-
Ştiaţi că ...
guvernamental privind Schimbarea Climei
(IPCC), în secolul al XX-lea nivelul oceanelor a
crescut cu 0,1-0,2 m, însă efectul de creştere ► Creşterea nivelului mărilor
va mai dura mult timp. În ritmul actual, şi oceanelor ameninţă cu dispariţia
se prevede o creştere a nivelul mării de oraşele şi satele aflate la
0,18-0,59 m la sfârşitul secolului al XXI-lea şi extremităţile continentelor?
de 2 m la sfârşitul secolului al XXIII-lea.
► Ridicarea nivelului mărilor
Schimbări ale pH-ului apei mărilor şi
şi oceanelor se va accelera în
oceanelor între anii 1700-1990
următorii ani, iar creşterea
Dizolvarea în oceane a dioxidului de
temperaturilor va accentua acest
carbon suplimentar din atmosferă, presupus
proces şi mai mult?
de origine antropică, a dus la scăderea pH-ului
39
apei de la suprafaţa oceanelor, adică la acidifierea lor (pH-ul indică cât de acidă
sau cât de alcalină este o substanţă). Se estimează că între anii 1751 şi 1994
pH-ul suprafeţei oceanelor a scăzut cu aproximativ 0,075 unităţi de măsură
de pH.

Oprirea termosifonului salin (Motorului Termosalin)
Termosifonul salin reprezintă fenomenul prin care apele din

oceane circulă dintr-o zonă în alta a globului. Această circulaţie începe
din nordul Oceanului Atlantic, când apele reci şi cu concentraţie mare de
sare se lasă în jos şi circulă de-a lungul continentelor America de Nord,
America de Sud şi Antarctica, până în oceanele Indian şi Pacific, unde
se încălzesc şi se ridică la suprafaţă, urmând un traseu în sens invers,
împinse şi de curenţii de aer din atmosferă.
Datorită acestor mişcări ale

apelor, o cantitate mare de căldură
ajunge de la Ecuator în nordul
Europei, influenţând clima. Clima de
aici devine, astfel, mai caldă decât cea
a altor regiuni de la aceeaşi latitudine
(de exemplu în Siberia, unde clima
este mult mai rece decât în celelalte
regiuni de la latitudini comparabile).
Prin topirea calotelor polare, în
apele reci din această regiune ajunge
o cantitate mare de apă dulce,
rece, cu densitate mai mică decât a
apei sărate. Acest fapt poate conduce
la perturbarea circulației curenților
reci și calzi ai Motorului Termosalin.
Drept urmare, o cantitate mai
mare de apă rece va stagna lângă
coastele nordice determinând o răcire
puternică a climei acestora. Termosifonul salin
40
6.3. Efectele schimbărilor climatice asupra litosferei
Fenomenul de încălzire globală influenţează creşterea temperaturii solului

şi uscarea lui, creând un mediu favorabil incendiilor de pădure. Conform NASA,
în anul 2008, în Statele Unite ale Americii, pe coasta de est, în California, erau
18.000 de focare de incendiu, care au devastat în jurul a 241.600 hectare de
vegetaţie. Incendiile produc modificări în ciclul normal al carbonului din
atmosferă, intensifică fenomenul de eroziune a solurilor şi distrugerea vegetaţiei.
Permafrostrul siberian
Încălzirea globală determină dezghețarea permafrostului (strat de sol de

suprafaţă, îngheţat tot timpul anului, din regiunile polare). Prin topirea gheții și
a permafrostului se eliberează cantități
importante de metan, care contribuie și mai Ştiaţi că ...
mult la accentuarea efectului de seră ce
produce încălzirea climatică. Deci, topirea
► Cantitatea de carbon depo-
accelerată a permafrostului este un factor
zitată în solul îngheţat este de două
care contribuie la schimbările climatice,
ori mai mare faţă de estimările
prin eliberarea unor cantităţi mari de
făcute cu ani în urmă?
metan. Se estimează că în următoarele
decenii ar putea fi eliberate, astfel, până
► Dacă 10% din permafrost se
la 70 de miliarde tone de metan, cu efecte
va topi, creşterea temperaturilor va
catastrofale pentru întreaga planetă.
fi mai mare cu aproximativ 0,6ºC?
41
6.4. Efectele schimbărilor climatice asupra biosferei
Biosfera reprezintă învelişul viu al planetei, cuprinzând zonele de

pe planeta Pământ unde există viaţă, inclusiv partea inferioară a
atmosferei, partea superioară a litosferei şi hidrosfera.
Biosfera cuprinde totalitatea organismelor vii care prin asociere formează

numeroase ecosisteme.
Ecosistemul reprezintă unitatea structurală şi funcţională a biosferei.
Ecosistemul cuprinde biotopul şi biocenoza împreună cu relaţiile care se stabilesc
între acestea (de exemplu, ecosistemul de pajişte din figura alăturată).
Biocenoza reprezin-
tă un ansamblu de orga-
nisme care trăiesc pe un
teritoriu bine determinat
geografic, având legături
specifice cu mediul abiotic
(lipsit de viaţă).
Biotopul reprezintă
ansamblul de factori de
mediu (factori geografici,
geologici, fizici, chimici)
care influenţează existenţa
Ecosistemul de pajiște organismelor vii.
Specia este definită ca totalitatea organismelor având caracteristici

asemănătoare, care au capacitatea să se reproducă între ele, rezultând descen-
denți fertili, asemănători cu părinții lor. O specie este alcătuită din mai multe
populaţii, care ocupă teritorii diferite.
Habitatul este un teritoriu ocupat, în mod natural, de o populaţie sau de o
specie de plantă sau animal.
Schimbările climatice au devenit o ameninţare din ce în ce mai mare
pentru majoritatea speciilor de plante și animale de pe glob. Acestea pot avea
efecte devastatoare, ireversibile, asupra ecosistemelor care ar putea chiar
să dispară.
42
6.4.1. Modificări ale ecosistemelor şi distribuţiei speciilor
La nivel global, activitatea umană a cauzat şi va cauza, pierderi accelerate

ale biodiversităţii, prin modificări ale utilizării terenurilor, poluarea solului, apei şi a
atmosferei. Cercetătorii consideră că
în prezent, ca urmare a impactului
antropic, rata de dispariţie a speciilor
(pierderea biodiversităţii) este mult
mai mare decât rata naturală de
dispariţie a acestora.
Biodiversitatea este definită

drept variabilitatea organismelor
terestre şi acvatice şi a complexelor
ecologice din care acestea fac Ecosistem alpin
parte. Acest termen se referă la
diversitatea din cadrul aceleaşi specii, dintre diferitele specii şi dintre
ecosisteme.
Schimbările climatice, exercită o presiune suplimentară asupra

ecosistemelor şi speciilor, care sunt deja vulnerabile datorită efectelor
cumulate ale activităţii umane, de-a lungul secolelor. Toate aceste schimbări
ale temperaturii, nivelului şi distribu-
ţiei precipitaţiilor, creşterea nivelului
mărilor, topirea gheţarilor, afectează în
mod din ce în ce mai vizibil perioada de
reproducere a plantelor şi animalelor,
perioada sezonului de vegetaţie la
plante, perioadele de migraţie ale
animalelor, distribuţia speciilor şi
dimensiunile populaţiilor acestora,
frecvenţa şi intensitatea apariţiei
bolilor la plante şi animale, etc.
La nivel global, cele mai afectate
Ecosistem costier sunt ecosistemele şi speciile de plante
43
Plante și animale din etajele subalpin și alpin al Carpaților
44
şi animale din regiunile polare, din zonele montane şi cele costiere. Gheţarii
şi calotele glaciare se topesc cu o viteză fără precedent, modificând profund
întreaga ecologie a habitatelor montane.
Speciile vor fi afectate în mod diferit de schimbările climatice. Efectele

schimbărilor climatice asupra acestora sunt destul de greu de apreciat, deoarece
cea mai mare parte a speciilor au preferinţe destul de stricte în ceea ce priveşte
mediul de viaţă (un anumit interval de temperatură şi precipitaţii). În unele
cazuri, chiar şi modificări mici ale climei pot afecta habitatele în care trăiesc
acestea, sau sursele lor de hrană.
Schimbările rapide de temperatură afectează şi anotimpurile, determinând

variaţii ale duratei acestora. Iernile mai scurte pot duce la incompatibilităţi între
speciile importante ale unui ecosistem, cum ar fi perioadele de hrănire ale unor
specii de animale. De exemplu, se pot produce decalaje importante între perioada
de zbor a unor specii de insecte şi perioada de eclozare a puilor unor specii de
păsări, care în mod normal foloseau aceste insecte ca hrană.
În general, se va înregistra o migraţie a speciilor spre latitudinile şi altitudinile

superioare, unde acestea vor găsi condiţii de temperatură şi precipitaţii mai favorabile
necesităţilor lor ecologice. Plantele ierboase vor migra mai repede decât cele
lemnoase, în timp ce ecosistemele formate din arbori seculari se vor modifica mult
mai lent. Datorită acestui fapt, compoziţia în specii a ecosistemelor se va schimba,
în zonele nordice începând să patrundă tot mai mult specii carcteristice zonelor mai
sudice. Pe acelaşi principiu, etajele superioare ale munţilor (subalpin, alpin, nival)
încep să fie populate de specii care până acum nu puteau supravieţui în aceste
zone datorită temperaturii scăzute. Cele mai ameninţate cu dispariţia vor fi speciile
caracteristice zonelor alpine şi nivale, care odată cu creşterea temperaturii nu vor mai
avea unde să migreze pe altitudine, fiind, în cea mai mare parte, sortite extincţiei.
Studiile realizate asupra a 35 de specii sedentare de fluturi din Europa, au arătat o
extindere a arealului acestora cu 35-240 km spre nord, în decursul secolului al XX-lea.
De asemenea, s-a observat extinderea arealului unor specii de păsări din nordul Europei
spre Antarctica.
Riscul extincţiei (dispariției) este mai mare pentru speciile de plante consi-
derate deja ca fiind vulnerabile. Acestea sunt specii care au un areal (aria specifică de
răspândire a unei specii, a unei clase etc., de plante sau de animale) redus, cum ar fi
speciile endemice montane şi speciile care trăiesc doar pe anumite insule.
45
Specia endemică este o specie de plantă sau animal care trăieşte

numai într-o anumită zonă sau arie geografică şi nu mai este regăsită în
alte zone similare.
De exemplu, garofiţa Pietrei
Craiului (Dianthus callizonus), este o
specie endemică pentru Piatra Craiului,
nefiind întâlnită decât în acest masiv
muntos.
O mare problemă în migraţia

speciilor o constituie marea frag-
mentare a habitatelor naturale, dato-
rită dezvoltării aşezărilor umane.
Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) Acestea vor constitui bariere, uneori
de netrecut, pentru unele specii în migraţia lor, pe latitudine sau pe altitudine,
spre zone mai răcoroase.
Modificările în compoziţia în specii a unui ecosistem, la nivel de peisaj,
ca urmare a schimbărilor climatice şi a altor presiuni antropice vor afecta mai
departe regimul climatic regional şi global, prin modificarea nivelului de absorbţie
şi eliberare a gazelor cu efect de seră şi a gradului de protecţie a solului.
Cu cât este mai abundentă, vegetaţia acoperă mai bine solul, protejându-l
împotriva radiaţiei solare, a eroziunii şi împiedicând evaporarea excesivă a apei.
Cercetătorii au înregistrat, deja, modificări ale dimensiunilor corpului unor
specii, corelate cu încălzirea climei. Astfel, în Statele Unite la Americii, turturele au
crescut mai mari şi au atins maturitatea sexuală mai devreme, iar şobolanii americani
de pădure au pierdut mult în greutate. S-a observat, de asemenea, că în ultimii 8 ani
în Scoţia, iezii de căprior cresc mai repede şi ating dimensiuni mai mari, ca adulţi.
Schimbările climatice afectează profund lumea vegetală şi la nivel

biochimic. Astfel, studiile realizate au arătat o modificare a concentraţiei
unor principii active din plantele medicinale şi alimentare (afin, mur
etc.), în special în cazul celor din zonele arctice. Scăzând concentraţia
acestor substanţe chimice, plantele medicinale îşi pot pierde valoarea
farmaceutică şi nutritivă. În prezent, cercetătorii sunt preocupaţi de găsirea
unor metode de atenuare a efectelor schimbărilor climatice asupra plantelor
medicinale, astfel încât acestea să poate fi, în continuare, utilizate în tratarea
diferitelor boli.
46
Plante medicinale din Carpați, sensibile la schimbările climatice
47
Câteva dovezi ale efectelor schimbă-

Ştiaţi că ...
rilor climatice asupra biodiversităţii:
• Recifele de corali din întreaga lume

► Cercetătorii preconizează au fost grav afectate de temperaturile
că la nivel global, până în anul neobişnuit de ridicate ale oceanelor. Marea
2080, se vor pierde aproximativ Caraibilor a înregistrat cele mai ridicate
20% din zonele umede costiere temperaturi în 2005, an în care s-a constatat
ca urmare a creşterii nivelului şi cea mai gravă decolorare a coralilor. La rata
mărilor? actuală de degradare, Marea Barieră de Corali
(din Nord-Estul Australiei) ar putea dispărea cu
► Dispariţia şi apariţia de noi totul în decursul unei singure generaţii.
specii de plante şi animale este
• În 2003, cel mai cald an înregistrat
un fenomen normal între anumite
în Scoţia, sute de somoni adulţi au murit
limite? În prezent, din cauza
în pescăriile scoţiene, deoarece râurile au
tuturor fenomenelor amintite
devenit prea calde pentru ca somonul să
anterior şi însumarea lor, un număr
îşi poată extrage din apă oxigenul necesar.
foarte mare de specii de plante
şi animale (peste 16.000) sunt • Cercetările efectuate, indică și o
ameninţate cu dispariţia. dereglare a anotimpurilor în strânsă legătură
cu destabilizarea locală a climei. Astfel,
anotimpurile nu mai sunt sincronizate cu previziunile astronomice, având un avans
de circa două săptămâni. Avansul anotimpurilor este confirmat de observațiile
care arată că maximul anual al dioxidului de carbon a fost atins în anul 1990 cu 7
zile mai devreme decât în anul 1960.
• Desincronizarea anotimpurilor afectează, de exemplu, perioadele de

migraţie ale păsărilor. Un studiu asupra comportamentului sezonier al 130 de
specii de animale a arătat un decalaj de cca. 3,2 zile pe deceniu. De asemenea,
s-a observat, astfel, că păsările migratoare din Statele Unite ale Americii sosesc
primăvara mult mai devreme, iar cele din Europa părăsesc continentul, toamna,
mai târziu decât de obicei.
• Studiile realizate, arată că acest decalaj apare şi în cazul încolţirii,

înfloririi şi fructificării plantelor. Astfel, s-a înregistrat o înflorire mai timpurie a
plantelor din Europa şi o prelungire a sezonului de vegetaţie cu o medie de 11
zile în 1993 comparativ cu anul 1959. În Europa, frunzele şi florile apar în medie
mai repede cu 2,4-3,1 zile, iar în America de Nord cu 1,2-2,0 zile pe deceniu.
48
• Între anii 1978 şi 1984 studiile realizate pe două specii de broaşte din
Marea Britania au arătat că ieşirea din hibernare a acestora se produce cu 2-3 săptă-
mâni mai devreme, corelat cu creşterea temperaturii înregistrată în acea perioadă.
6.4.2. Extinderea speciilor străine invazive
În ultimii ani, speciile străine invazive au devenit o problemă tot mai

mare, la nivel mondial. Pe lângă intensificarea şi globalizarea activităţilor umane
de tipul schimburilor comerciale (pe cale acvatică sau terestră) şi turismului,
schimbările climatice favorizează şi mai mult pătrunderea şi dezvoltarea speciilor
străine invazive în noi teritorii.
Speciile străine sunt reprezentate de speciile de plante sau animale

dintr-o zonă, a căror prezenţă acolo se datorează introducerii intenţionate
sau accidentale, ca urmare a activităţii omului. Acestea se mai numesc
specii exotice sau non-native. Speciile pot fi, astfel, străine pentru un
continent, o insulă sau bioregiune.
Speciile străine invazive, reprezintă speciile naturalizate, care
produc urmaşi în efective mari şi pe suprafeţe extinse, răspândirea lor în
natură ameninţând biodiversitatea.
Aclimatizarea reprezintă adaptarea unei plante sau a unui animal la
condiţii noi de viaţă.
Naturalizarea reprezintă procesul prin care plantele sau animalele
străine, aclimatizate, se reproduc constant şi susţin populaţii pe durata
mai multor cicluri de viaţă, fără intervenţia directă a omului.
Introducerea unei specii din aria sa naturală de răspândire într-o altă arie
poate fi realizată intenţionat sau neintenţionat de către om. O serie de plante
sunt introduse intenţionat, pentru calităţile lor ornamentale, altele sunt introduse
accidental, împreună cu seminţele altor plante cultivate.
Degradarea habitatelor naturale şi abandonarea câmpurilor şi pajiştilor,
favorizează instalarea speciilor invazive care beneficiază de competiţia redusă
care urmează degradării habitatului. Speciile de plante invazive conduc, în
timp, la eliminarea speciilor de plante native (caracteristice acelei zone), adică
la scăderea biodiversităţii (pierderi de biodiversitate). Astfel, aceste plante
invazive, elimină treptat speciile valoroase - plante rare, protejate, sau bune
furajere (folosite pentru hrana animalelor domestice).
49
Datorită abandonării terenurilor, care nu mai sunt lucrate de către localnici,

mii de hectare sunt invadate de specii străine, de exemplu, în zona Podişului
Hartibaciului şi dealurilor Homoroadelor.
Din maşină sau din tren, călătorind dinspre Braşov spre Blaj, se pot observa
în multe zone, de-a lungul drumurilor, câmpuri întinse cu flori de culoare albă, de
bunghişor american, sau de culoare galbenă, de sânziene canadiene. Acestea au
fost la origine, în mare parte, fâneţe sau terenuri agricole, abandonate în prezent.
Schimbările climatice favorizează, uneori, instalarea şi dezvoltarea acestor
specii străine, în defavoarea plantelor native. Dezastrele ecologice produse de
aceste plante vor deveni în curând de mari proporţii.
Bunghişorul american (Erige-

ron annuus) este o plantă anuală-
bianuală, care înfloreşte din iunie până
în octombrie-noiembrie, răspândindu-se
uşor prin seminţele purtate de vânt.
Este originară din America de Nord,
fiind adusă în Europa în sec. al XVII-lea,
cultivată drept plantă ornamentală.
Apare ca specie invazivă în fâne-
Bunghișorul american
ţele şi câmpurile abandonate, în lunci, la
marginea drumurilor, marginea pădurilor, terasamente de cale ferată. În fâneţe, devine
dominantă, elimină speciile de plante native şi nu este consumată de animale.
Invazie de bunghișor american pe câmpurile abandonate de la Șercaia (jud. Brașov)
50
Sânzienele canadiene sau

sânzienele de grădină (Solidago
canadensis) sunt plante perene,
originare tot din America de Nord,
cultivate iniţial cu scop ornamental.
Sunt lipsite de valoare econo-
mică, fâneţele invadate pierzându-şi
valoarea furajeră. Sânzienele canadiene
Sânziene canadiene în pajiștile abandonate din vecinătatea satului Vad (Comuna Șercaia, jud. Brașov)
Pe terenurile cu umiditate mai ridicată, din lungul cursurilor de apă sau al

drumurilor, mai ales din Transilvania, apar alte specii ce realizează invazii puternice.
Dintre acestea amintim doar două: troscotul mare japonez și slăbănogul himalaian.
Troscotul mare japonez (Comuna Șercaia, jud. Slăbănogul himalaian (Comuna Șinca Nouă, jud.
Brașov) Brașov)
51
Troscotul mare japonez (Reynoutria japonica) este o plantă perenă,

originară din Japonia, iniţial cultivată în scop ornamental. Atinge înălţimi de
2-3 m, fiind considerată una dintre cele mai periculoase plante invazive, cauzând
probleme nu numai în Europa, ci şi în Australia, Noua Zeelandă şi America de Nord.
Invazie de troscot mare japonez pe malul Oltului (Comuna Șercaia, jud. Brașov)
Slăbănogul himalaian (Impatiens glandulifera) este o plantă anuală cu

tulpini de până la 2 m înălţime şi flori roze sau liliachii. Apare invaziv în
Transilvania, Oltenia, Muntenia, Maramureş şi Moldova. Originară din Hymalaia,
a fost cultivată iniţial ca plantă ornamentală.
Invazie de slăbănog himalaian pe valea Șincii (Comuna Șinca Nouă, jud. Brașov)
52
Dintre speciile străine invazive de animale, din România, menţionăm două

dintre cele mai cunoscute: melcul asiatic și fazanul.
Melcul asiatic (Rapana venosa)

este frecvent în Marea Neagră, fiind
originar din Marea Japoniei şi Marea
Chinei de Sud. Aceasta specie, cu
o cochilie mare, este carnivoră
hrănindu-se cu scoici. Singura cale de
combatere o reprezintă colectarea
manuală.
Cochilie de melc asiatic
Fazanul (Phasianus colchicus)

este originar din Asia, putând fi
încadrat în categoria speciilor
invazive. Înmulţit iniţial în crescă-
torii, ca specie de vânat, a fost
eliberat în natură, dezvoltându-se
foarte bine în zonele de câmpie şi
deal. Deoarece hrana fazanilor este
diversificată (insecte, larve, ouă de
Fazan
furnici, păienjeni, şopârle, fructe,
seminţe, plante suculente), înmulţindu-se excesiv, aceştia pot intra în
competiţie pentru hrană, cu alte specii native de păsări, sau pot
produce distrugerea efectivelor populaţiilor unor insecte sau reptile.
În ceea ce priveşte limitarea extinderii speciilor străine invazive, este mult

mai eficientă prevenirea pătrunderii acestora în habitatele naturale sau în zonele
cultivate, decât aplicarea oricăror măsuri ulterioare de combatere. Măsurile de
combatere sunt dificile şi mari consumatoare de resurse. În cazul în care speciile
străine invazive au ocupat deja suprafeţe mari, sunt necesare măsuri de control
pe termen lung şi de eliminare a acestora. Dintre măsurile de combatere ale
speciilor invazive de plante, cele mai folosite sunt cosirile repetate, înainte de
fructificare, dezrădăcinările sau chiar utilizarea ierbicidelor.
53
Ştiaţi că ...
► În România, a fost înregis-
trat un număr de 435 de specii de

plante străine, care la un moment
dat ar putea deveni invazive?
► În România au fost semna-
late 6 specii de arbori, care se

încadrează în categoria speciilor
străine invazive?
► În ecosistemele acvatice
din ţara noastră au fost identi-
Curățarea pajiștilor cu mijloace mecanizate în Comuna
ficate 67 de specii străine invazive? Șercaia (jud. Brașov)
Activități de eliminare a speciilor invazive în Comuna Șinca Nouă (jud. Brașov)
54
7. Efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii
Agricultura reprezintă segmentul economiei cel mai puternic influențat de

schimbările climatice. Modificările climatice, apariția fenomenelor meteorologice
extreme, afectează producția vegetală și animală care constituie sursa de hrană
a populației Terrei.
Agricultura este considerată totodată ca fiind şi unul dintre domeniile cu o
contribuţie puternică la încălzirea globală. Se estimează că activităţile agricole
sunt responsabile pentru aproximativ 18% din cantitatea totală de gaze cu efect de
seră (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot) rezultate din activităţile antropice.
Până destul de recent, se credea că încălzirea globală va avea efecte
benefice asupra plantelor și a productivității agricole, prin creșterea concentrației
de dioxid de carbon, asimilat prin procesul de fotosinteză. Într-adevăr, creşterea
temperaturilor, în unele cazuri, a avut un efect favorabil asupra agriculturii,
permiţând cultivarea unor specii de plante alimentare în locuri unde acest lucru
nu era posibil în trecut (de exemplu cultivarea orzului în Islanda).
Schimbările climatice vor afecta agricultura în ceea ce privește modifi-
carea productivității agricole (modificări ale cantității și calității recoltelor),
modificarea practicilor agricole (irigarea terenurilor, fertilizarea, folosirea
ierbicidelor și insecticidelor), reducerea diversității speciilor și soiurilor
cultivate, eroziunea solului etc. Toate acestea implică și modificări profunde la
nivelul spațiului rural (sătesc), de unde și necesitatea elaborării unor strategii de
adaptare la noile condiții socio-economice.
La nivel global, la latitudini mari

se va înregistra creşterea suprafe-
ţelor favorabile pentru agricultură,
prin reducerea suprafeţelor de
teren îngheţat (a permafrostului),
de exemplu în Siberia. La latitudini
mai mici, de exemplu în Africa,
schimbările climatice vor avea
efecte dramatice, contribuind la
acentuarea fenomenului de aridizare
conducând la extinderea deşertului Cultură de floarea soarelui
55
Sahara, în detrimentul zonelor agricole. De

Ştiaţi că ...
asemenea, ca urmare a ridicării nivelului
mărilor, ţări cum ar fi India, Bangladesh şi
► Previziunile oamenilor de Vietnam vor pierde o mare parte din terenurile
ştiinţă arată că datorită schim- agricole pe care se cultivă orez. Astfel, la nivel
bărilor climatice, în sudul Africii global, cele mai afectate vor fi regiunile
producţia de porumb ar putea tropicale şi subtropicale, datorită aridizării,
scădea cu peste 30%, până în anul a reducerii cantităţii de apă disponibilă
2030? pentru agricultură şi a diversificării insecte-
lor dăunătoare culturilor.
► Cercetătorii estimează că
până la mijlocul secolului al XXI-lea
producţia agricolă va creşte în estul
şi sud-estul Asiei cu mai mult de 20%,
iar în centrul şi sudul Asiei producția
va scădea cu peste 30 %?
► Florile de orez devin sterile,
dacă sunt expuse la temperaturi

mai mari de 35°C un timp mai
mare de o oră, deci, ca urmare nu
se mai formează bobul de orez?
Culturi agricole invadate de buruieni
► În sudul Europei, schim-
bările climatice vor conduce la În ceea ce priveşte modul în care
reducerea producţiei agricole, schimbările climatice vor afecta diferi-
în centrul şi estul Europei tele specii de plante cultivate, acesta este
productivitatea pădurilor va destul de dificil de apreciat. Totuşi, cercetările
scădea, iar în nordul Europei, la recente, estimează că la latitudini mai mici
început, aceasta va creşte? producţia de cereale va scădea (datorită
► În Islanda, încălzirea climei fenomenului de aridizare), în timp ce la
a făcut posibilă folosirea pentru

latitudini mai mari, producţia va creşte ca
agricultură a unor terenuri care

urmare a încălzirii climei. Atât perioada de
până acum 20 de ani erau prea reci recoltă, cât şi perioadele care corespund
pentru a putea fi utilizate în acest diferitelor stadii de dezvoltare a plantelor

de cultură (încolţire, înflorire, fructificare,
scop?
coacerea fructelor şi a seminţelor), se vor
56
schimba. Astfel, perioada de coacere a recoltelor se va reduce. În

cazul plantelor de cultură anuale, perioada de timp între semănare
şi recoltare se va scurta cu 1-4 săptămâni. Acest lucru nu este însă
întodeauna benefic pentru plante, deoarece acestea îmbătrânesc mai repede în
unele cazuri putând fi afectată calitatea lor.
De asemenea, schimbările climatice

Ştiaţi că ...
vor afecta şi calitatea produselor agricole.
De exemplu, studii recente efectuate asupra
plantelor de orez, arată că este posibil ca ► În Australia, floarea soare-
concentraţile de proteine, zinc şi fier lui va fi din ce în ce mai dificil de

(elemente importante pentru nutriţia omului) cultivat datorită secetelor tot mai
să scadă ca urmare a încălzirii climei. Acest severe ?
lucru va afecta, în primul rând, populaţia din
ţările sărace, unde posibilitatea de a consuma ► În anul 2004, estul Australiei
alimente mai variate, sau a lua suplimente
a fost afectat de incendii fores-
alimentare pentru a compensa valoarea
tiere şi de cea mai gravă secetă
nutritivă mai scăzută a produselor agricole
din ultimii 100 de ani, culturile
este mai mică.
agricole fiind devastate și de roiuri
Având în vedere că buruienile din culturile uriaşe de lăcuste?
agricole sunt mult mai competitive decât
plantele cultivate, în zonele favorabile, ele ► În prezent, zootehnia (creş-
se vor dezvolta şi mai bine, realizând invazii terea animalelor) ocupă 70% din
puternice. De asemenea, creşterea umidităţii
totalul suparafeţei utilizate pentru
în anumite zone, combinată cu creşterea
agricultură, respectiv 30% din
temperaturii va favoriza o mare dezvoltare a
suprafaţa Terrei?
ciupercilor patogene, a insectelor sau a diferitelor
bacterii ce produc distrugeri ale recoltelor.
Schimbările climatice afectează şi insectele polenizatoare (albinele), astfel

încât efectele lor reale asupra productivităţii agricole sunt greu de estimat.
În ceea ce priveşte creşterea animalelor şi aceasta va suferi modificări
similare, urmând modificările covorului vegetal la modul general şi ale producţiei
de plante agricole.
Efectele încălzirii climatice se resimt şi în cazul pisciculturii (creşterea
peştilor) şi a pescuitului. Se înregistrează şi o deplasare a zonelor de pescuit spre
nordul planetei.
57
Ştiaţi că ... 8. Efectele schimbărilor

climatice asupra sănătăţii
► Valurile de căldură, sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii
caniculă, reprezintă un fenomen (OMS) defineşte starea de sănătate ca
periculos mai ales pentru copii, fiind starea completă de bine din punct
vârstnici şi persoanele cu probleme de vedere fizic, mental şi social. Starea
de sănătate? Durata şi frecvenţa de sănătate nu reprezintă doar absenţa
acestora va creşte din cauza bolii sau a infirmităţii. Starea de sănătate
încălzirii globale. este determinată, în toate etapele vieţii,
de interacţiunea organismului uman cu
► Pe baza datelor disponibie, factorii de mediu, sociali, economici,
Crucea Roşie Internaţională, arată luând în considerare particularitaţile
că 1998 a fost şi primul an în care fiecărui individ.
numărul persoanelor refugiate
din cauza dezastrelor naturale Clima are o influenţă asupra stării de
a fost mai mare decât numărul sănătate a omului, în mod direct sau indirect.
persoanelor refugiate datorită În mod direct, temperaturile mai ridicate
războaielor (58% din refugiaţii din sporesc riscul afecţiunilor cardiovasculare.
întreaga lume). În acel an, datorită Creşterea temperaturii favorizează mărirea
secetelor, inundaţiilor, defrişărilor concentraţiilor de ozon în troposferă, care în
şi reducerii productivităţii agri- aceste condiţii reprezintă un poluant, ce poate
cole, 25 milioane persoane s-au produce sau accentua astmul bronşic. Conform
refugiat în aşezări improvizate datelor furnizate de către OMS încălzirea
şi aglomerate. În Raportul Anual globală cauzează moartea anuală a 150.000 de
al Dezastrelor din întreaga Lume persoane şi îmbolnăvirea altor 5 milioane
realizat de Crucea Roşie, se din cauza valurilor de căldură sau a altor
menţionează că efectele impre- fenomene naturale declanşate de schimbările
vizibilităţii climatice provocate de climatice. Clima afectează şi în mod indirect
încălzirea globală s-au suprapus sănătatea oamenilor. Evenimentele meteoro-
peste problemele sociale existente logice extreme afectează economia la modul
(de exemplu urbanizarea rapidă) general, putâd conduce la reducerea drastică
conducând la dezastre sociale de a veniturilor, ceea ce presupune o investiţie
proporţii. materială mult mai mică destinată păstrării
unei stări bune de sănătate. De asemenea,
58
temperaturile mai ridicate favorizează răs-

Ştiaţi că ...
pândirea unor boli grave și apariţia unor boli
tropicale, în zonele mai nordice. Creşterea
temperaturilor influenţează apariţia şi multi- ► Chiar şi ţările dezvoltate,
plicarea bolilor infecţioase. Inundaţiile cu servicii meteorologice moderne
determină apariţia bolilor ca febra tifoidă şi facilităţi avansate de salvare
sau holera, care se transmit prin intermediul a populaţiei, se resimte din plin
apei. Din cauza temperaturilor ridicate, impactul distructiv al schimbărilor
insectele care transmit unele boli grave climatice? Astfel, în august 2003,
(malaria, encefalita, etc.) se înmulţesc un val de căldură extremă, a
foarte repede şi se pot deplasa în regiuni în condus, în Franţa la moartea a
care, în mod natural, nu a fost înregistrată circa 15.000 de persoane.
prezenţa lor.
► Cel mai puternic taifun din
ultimul deceniu a fost înregistrat

în Japonia, în Octombrie 2004 și a
condus la decesul a peste 100 de
oameni?
Aglomerare umană Aeroport
9. Efectele schimbărilor climatice

asupra transporturilor
Fenomenele meteorologice extreme, variațiile mari de temperatură, vor

afecta și infrastructura destinată transportului: drumurile, căile ferate, pistele
pentru avioane. Acestea pot avea o durată de funcţionare mai mică, necesitând
costuri mai mari de întreţinere. În unele cazuri, siguranţa călătorilor ar putea fi
pusă în pericol. De exemplu, topirea permafrostului poate afecta aeroporturile din
actualele zone reci ale Terrei.
59
10. Efectele schimbărilor climatice asupra turismului
Ca şi celelate sectoare ale economiei şi turismul va fi profund afectat de

schimbările climatice.
Cele mai vulnerabile la schimbările climatice vor fi destinaţiile turistice de
la malul mărilor şi oceanelor, care vor fi afectate de creşterea nivelului Oceanului
Planetar, furtuni, evenimente climatice extreme, eroziunea plajelor, contaminarea
apelor etc. De asemenea, zonele călduroase din prezent, care constituie destinații
turistice importante, îşi vor pierde atractivitatea datorită aridizării.
Destinație turistică la Marea Adriatică Apus de soare la Marea Nordului
Zonele montane reprezintă, în

prezent, destinaţii turistice foarte
apreciate. Cu toate că şi în aceste
zone schimbările climatice îşi
vor face simţită prezenţa, se
preconizează că aici turismul se
va dezvolta foarte mult. Datorită
climei care va deveni mai blândă, va
creşte numărul de turişti dornici să se
refugieze din calea arşitei ce va domni
în zonele situate la altitudini mai mici.
Veneția, oraș turistic În timp ce sezonul friguros se va reduce,
60
sezonul cu temperaturi favorabile va deveni din ce în ce mai lung, ceea ce va

permite diversificarea ofertei turistice în aer liber. Acest lucru ar putea conduce,
însă, la o creştere foarte mare a impactului antropic asupra regiunilor muntoase.
De aceea, este necesar ca dezvoltarea zonelor montane să se facă cu multă
atenţie pentru a nu degrada şi mai mult valorile naturale ale acestora.
Turismul bazat pe natură de-
pinde de o multitudine de resurse ce vor
fi în mod cert afectate de schimbările
climatice: peisaje spectaculoase,
râuri, lacuri, păduri, specii rare de
plante şi animale etc. Aceste resurse
au, însă, o mare variabilitate în spaţiu
şi vor fi afectate, cu certitudine,
de schimbările climatice în moduri
diferite.
În aceste condiţii o importanţă

din ce în ce mai mare o va căpăta eco- Parcul Național Retezat, destinație turistică
montană
turismul şi agroturismul. Aceste forme
de turism pot reprezenta surse alternative de venit pentru comunităţile
rurale, mai ales în condiţiile unei eventuale reduceri a producţiei agricole.
Ecoturismul este o formă de turism ce pune în valoare capitalul

natural, fiind direcţionat spre observarea şi înţelegerea naturii şi a
tradiţiilor locale legate de natură. Ecoturismul se realizează într-un mod
în care să nu afecteze natura, iar veniturile obţinute sunt folosite pentru a
susţine comunitatea locală şi pentru a contribui la conservarea speciilor
şi habitatelor naturale din zona respectivă.
Agroturismul este o formă de turism care presupune petrecerea

timpului liber în mediu rural, într-un cadru natural. Agroturismul valorifică
bogăţiile satelor prin implicarea turiştilor în viaţa gospodăriei rurale, prin
cazarea şi utilizarea alimentelor provenite din gospodăria ţărănească. În
acest caz, turiştii se integrează în viaţa satului, fără a perturba activităţille
cotidiene ale comunităţii.
61
ECOTURISM - observăm minunile naturii
62
AGROTURISM - trăim experiența spațiului rural
63
Ştiaţi că ... 11. Consecinţe economice

şi sociale ale schim-
bărilor climatice
► Unele ţări insulare ar
putea dispărea complet, din
Schimbarea climatică afectează
cauza schimbărilor climatice şi
economia tuturor ţărilor de pe Terra. În
creşterii nivelului oceanului? De
condiţiile în care nu se vor lua măsuri ferme
exemplu, cercetătorii estimează
pentru diminuarea emisiilor de carbon în
că Maldive (arhipelag din oceanul
atmosferă, schimbările climatice ar putea
Indian format din insule de corali)
costa între 5-20% din produsul intern brut
vor fi acoperite complet de ape
global anual. Aceste cifre vor fi resimţite şi de
în 30 de ani. Trei dintre aceste
afacerile şi comunităţile locale.
insule au fost deja evacuate. În
La nivel global, intensificarea uraganelor
prezent se construieşte o nouă
şi căderilor de precipitaţii ar putea cauza
capitală, Hulhumale, pe un recif
pagube de miliarde de dolari proprietarilor de
umplut cu nisip. În 2020, când se
terenuri şi infrastructurii (drumuri, construcţii,
estimeză finalizarea ei, aceasta ar
etc.). Temperatura ridicată a mărilor ameninţă,
trebui să adăpostească jumătate
de asemenea, supravieţuirea recifelor de
din populaţia actuală a ţării, de
corali care generează aproximativ 375 miliarde
340.000 de locuitori.
de dolari anual din bunuri şi servicii.
În Africa, datorită secetelor prelungite
şi a creşterii temperaturilor, vor fi afectate
recoltele, ceea ce va conduce la decesul a
mii de oameni datorită foametei, consecutiv cu
migraţii ale populaţiei. De asemenea, se preco-
nizează deplasări masive ale populaţiei pe
latitudine, din zonele cu potenţial de aridizare
spre cele mai umede şi mai reci, de la latitudini
superioare. Populaţia va migra şi pe alti-
tudine, deplasându-se spre altitudinile supe-
rioare pe măsură ce clima va deveni mai caldă.
Pentru a preveni eventualele dezastre
economice şi sociale, la nivel modial, au
fost gândite o serie de strategii având în
vedere adaptarea economiei şi a populaţiei la
Arhipelagul Maldive schimbările climatice.
64
12. Modele climatice, Ştiaţi că ...

previziuni
► Pe site-ul Administraţiei
Pentru a se adopta măsurile care se
Naţionale de Meteorologie (ANM),
impun pentru atenuarea și adaptarea la
apar date care demonstrează faptul
efectele încălzirii globale este nevoie de
că au fost elaborate mai multe
evaluarea evoluţiei climei în condiţiile
scenarii privind schimbarea climei
actuale (dezvoltarea economică, folosirea
în viitor? Scenariile referitoare la
intensivă a combustibililor fosili, emisii,
schimbarea climei, realizate cu
etc.), dar şi a efectelor măsurilor propuse. În
diferite modele climatice globale,
acest scop, au fost elaborate diferite prog- arată că încălzirea medie globală
noze climatice, care, pe baza modelărilor pe între anii 2090-2099 va fi cuprinsă
calculator, să poată arăta consecinţele acestor între 1,8oC şi 4,0oC faţă de perioada
schimbări asupra vieţii de pe planetă. actuală 1980-1990, în funcţie de
Modelele climatice mai simple, scenariul de emisie a gazelor cu
realizate în trecut, simulau doar modificările efect seră considerat.
temperaturii, deplasările maselor de aer și
curenții oceanici. În prezent, aceste modele ► Chiar dacă nivelul gazelor
furnizează și informații mai complexe, cu cu efect de seră va fi oprit la
privire la impactul gazelor cu efect de seră, nivelul anului 2000, clima va
efectul poluării solului și oceanelor etc. continua să se încălzească datorită

gazelor cu efect de seră deja
Aceste modele au fost discutate şi în
acumulate în atmosferă, însă
parte acceptate de comunitatea ştiinţifică şi
încălzirea va fi mult diminuată şi
pot simula evoluţii în timp apropiat legate
anume în jurul valorii de 0,6 oC?
de variaţii climatice sezoniere, fenomenul
El Niño, variaţia nivelului apei în nordul
► Se apreciază că precipita-
oceanului Atlantic, sau chiar evoluţia
ţiile vor deveni mai abundente la
temperaturilor pentru întregul secol.
latitudini mai mari şi se vor reduce
Au fost evaluate, prin programe în cea mai mare parte a regiunilor
complexe pe calculator, diferite scenarii subtropicale? Aceste schimbări
privind dezvoltarea economică, creşterea au fost deja observate în cursul
sau scăderea cantităţilor de emisii a secolului al XX-lea.
gazelor cu efect de seră, incidenţa
65
catastrofelor naturale (care nu depind

Ştiaţi că ...
de activitatea umană, cum ar fi erupţiile
solare, erupţiile vulcanice, fenomenele
► Se apreciază că tendinţa de cosmice, etc). Din datele obţinute, la o medie
creştere a valorilor temperaturilor globală de creştere a temperaturilor cu 3,0oC,
maxime extreme şi de creştere a s-a obținut o hartă a repartiţiei temperaturilor
frecvenţei valurilor de caldură va pe glob.
continua?
Desigur, trebuie luate în calcul
► S-a observat că durata şi mai multe variabile, modelele prezentând
intensitatea secetelor (în special încă un grad destul de mare de incertitudine,
în zonele tropicale şi subtropicale) datorită faptului că au fost luate în consi-
este în creştere, pe suprafeţe derare fenomenele pentru care există valori
extinse, începând încă din secolului măsurabile în ultima perioadă de timp. În
trecut? plus, posibilităţile modelelor sunt limitate
de capacitatea actuală a calculatoarelor
► S-a observat că Sahelul, zona
folosite. Cu toate aceste neajunsuri, mode-
mediteraneană, sudul Africii şi sudul
lele climatice realizate, sunt considerate
Asiei au devenit mai uscate, chiar din
instrumente pertinente pentru obţinerea
perioada secolului al XX-lea?
previziunilor privind evoluţia climei.
Previziuni privind încălzirea globală
66
13. Concluzii asupra efectelor cauzate de schimbările

climatice
Conform rapoartelor Comitetului Interguvernamental privind Schim-

barea Climei (IPPC), realizate prin analiza unui volum impresionant de date
observaţionale globale, s-au evidenţiat următoarele concluzii:
• temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0,74oC

în ultimii 100 de ani, 1906-2005;
• 11 din ultimii 12 ani, 1995-2006, au fost printre cei mai calzi din şirul de
date înregistrate după anul 1850;
• nivelul mării a crescut cu 1,8 mm/an pe perioada 1961-2003, 3,1 mm/an
între anii 1993-2003 şi 0,17 m pe întreaga perioadă a secolului al XX-lea;
• suprafaţa acoperită cu gheaţă şi zăpadă s-a diminuat în medie în
ambele emisfere;
• creşteri semnificative ale cantităţilor de precipitaţii au avut loc în estul
Americii de Nord şi Americii de Sud, nordul Europei, nordul şi centrul Asiei;
• descreşterea cantităţilor de precipitaţii s-a evidenţiat în Sahel (Africa
Centrală), regiunea mediteraneană, sudul Africii, zone din sudul Asiei;
• secete mai intense şi de durată mai mare, după 1970, au fost identificate
în regiuni tropicale şi subtropicale;
• fenomenul de încălzire globală a condus la creşterea frecvenţei
evenimentelor extreme (precipitaţii intense mai frecvente, nopţi/zile mai reci
mai puţin frecvente, zile/nopţi calde mai frecvente) şi la creşterea frecvenţei
ciclonilor tropicali intenşi.
În Europa, temperatura medie a crescut cu aproximativ 1oC în ultimul secol,

mai mult decât media mondială. O atmosferă mai caldă, a determinat perturbări
în regimul precipitaţiilor, dar în mod diferit de la o zonă la alta. Cantităţile de
precipitaţii (ploaie şi zăpadă), au crescut considerabil în nordul Europei, în timp ce,
în sudul continentului perioadele de secetă au devenit din ce în ce mai frecvente.
Temperaturile extreme înregistrate recent, care au depăşit orice record cunoscut
până acum, sunt o consecinţă directă a schimbării climei, provocate de om.
Cu toate că apariția fenomenelor meteorologice extreme nu se datorează
67
unei singure cauze, studiile statistice au demonstrat că schimbările climatice

măresc considerabil riscul apariției acestor fenomene.
Conform rapoartelor IPPC, publicate pe site-ul Administraţiei Naţio-

nale de Meteorologie (ANM), zonele cele mai vulnerabile din Europa sunt
următoarele:
• sudul Europei şi întregul bazin mediteranean, din cauza efectelor

combinate ale creşterii pronunţate a temperaturii şi ale reducerii cantităţii de
precipitaţii în zone care deja se confruntă cu un deficit de apă;
• zonele montane, în special Alpii, unde temperaturile cresc rapid,
cauzând topirea masivă a zăpezii şi a gheţarilor, care modifică debitul cursurilor
de apă;
• regiunile de coastă prin creşterea nivelului mării şi riscul mărit
de furtuni;
• văile inundabile dens populate, datorită riscului mărit de furtuni, de
precipitaţii şi viituri, care provoacă daune majore zonelor construite şi
infrastructurii;
• Scandinavia, unde se preconizează că precipitaţiile se vor intensifica,
o mare parte dintre acestea fiind sub formă de ploaie în loc de zăpadă, cum
erau de obicei;
• regiunea arctică, unde schimbările de temperatură vor fi mai însem-
nate decât în orice altă zonă a globului.
Munții Alpi Ghețar din Munții Alpi
68
Ştiaţi că ...
Comitetul Interguvernamental privind Schimbarea Climei (IPCC) a fost

înfiinţat în 1988 de către Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) şi Programul
Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUD), fiind deschis tuturor membrilor ONU
(Organizaţia Naţiunilor Unite) şi OMM? Rolul IPCC este de a evalua, într-o manieră
obiectivă şi transparentă, informaţiile ştiinţifice, tehnice şi socio-economice
relevante în vederea înţelegerii bazelor ştiinţifice ale riscului schimbării climei
datorită activităţii umane, efectelor potenţiale induse de schimbarea climei şi
opţiuni de adaptare şi diminuare a acestor efecte.
► IPCC cuprinde în structura sa trei Grupuri de Lucru? Acestea sunt:
• Grupul de Lucru I pentru evaluarea aspectelor ştiinţifice referitoare la

sistemul climatic şi schimbarea climei;
• Grupul de Lucru II pentru evaluarea vulnerabilităţii sistemelor socio-
economice şi naturale la schimbarea climei, consecinţele pozitive şi negative
ale schimbării climei şi opțiuni pentru adaptarea la aceste schimbări;
• Grupul de Lucru III evaluează opţiunile pentru limitarea emisiei
gazelor cu efect de seră.
Principala activitate a IPCC este de a realiza, la intervale regulate,
evaluarea nivelului de cunoştinţe referitoare la schimbarea climei şi de a pregăti
rapoarte speciale şi lucrări tehnice pe probleme unde sunt necesare informaţii
ştiinţifice independente?
► Până în prezent, IPCC a elaborat 4 rapoarte de evaluare? Acestea sunt:
• primul raport de evaluare, publicat în 1990, a jucat un rol important

în stabilirea Comitetului de Negociere Interguvernamentală pentru o Convenţie
Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbării Climei (UNFCC). UNFCC a fost adop-
tată în 1992, a intrat în vigoare in 1994 şi furnizează cadrul politic general
pentru problemele privind schimbarea climei;
• al doilea raport de evaluare al IPCC, publicat în 1995, a furnizat
informaţii cheie pentru negocierile care au dus la adoptarea Protocolului de la
Kyoto din 1997;
69
• al treilea raport de evaluare al IPCC a fost publicat în 2001 şi a

prezentat o sinteză a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice privind schimbările în
sistemul climatic al Pământului observate în secolul al XX-lea şi scenarii privind
posibilele schimbări în secolul al XXI-lea, în condiţiile diferitelor scenarii de
emisie a gazelor cu efect de seră;
• cel de al patrulea raport de evaluare, publicat în anul 2007, prezintă
principalele progrese ştiinţifice care au avut loc de la publicarea raportului
precedent de evaluare, bazate pe un volum mai mare de date observaționale,
metode mai sofisticate de analiză a acestor date, îmbunătăţiri în înţelegerea
proceselor şi simularea acestora în modele climatice şi o mai bună analiză a
incertitudinilor.
Din cele prezentate se desprind următoarele concluzii generale:
• schimbările climatice, încălzirea globală, așa cum o arată observațiile

concrete, este un fapt real, care nu poate fi contestat;
• cauza principală a încălzirii globale o reprezintă creşterea concen-
traţiei atmosferice a dioxidului de carbon, rezultat din activitatea umană;
• schimbările climatice, încălzirea globală, prin efectele lor, degradează
calitatea vieţii pe planetă;
• în aceste condiții, societatea umană are obligația de a lua măsuri de
oprire a contribuţiei sale la încălzirea globală.
Topirea ghețarului Mt. Kenya (Africa de Est)
70
Pământul, aşa cum îl cunoaștem și vrem să-l păstrăm
71
Schimbările Climatice - Ghid pentru elevi > Capitol III. Schimbări climatice în România
Capitolul III.
Schimbări climatice în România
1. Tendinţe generale
Regimul climatic al României se încadrează în tipul climei temperat -

continental - moderată, un regim climatic de tranziţie între climatul Europei
vestice, dominat de influenţe oceanice, al Europei estice, cu caractere continen-
tale excesive şi cel al Europei sudice, cu influenţe mediteraneene.
Teritoriul României, situat pe continentul european, este afectat, de
asemenea, de efectele schimbărilor climatice. Constatarea acestui
fapt este realizată de fiecare dintre noi,
Ştiaţi că ... în fiecare anotimp, în legătură directă cu
regimul precipitaţiilor, cu temperaturi
► Cercetările realizate de extreme, cu apariţia fenomenelor meteo-
specialiştii climatologi din Admi- rologice nespecifice latitudinilor noastre
nistraţia Naţională de Meteo- (tornade, furtuni puternice, perioade foarte
rologie, pe baza datelor de la 14 calde sau foarte reci prelungite, etc).
staţii meteorologice din ţară,
au evidenţiat o încălzire medie Concluzia este clară: şi în România,
pe ţară de 0,3oC în perioada schimbările climatice se fac deja resimţite,
1901-2000 şi 0,5oC în perioada cu efecte asupra dezvoltării economice
1901-2007, semnificativă din punct (agricultură, transporturi, turism, sevicii),
de vedere statistic în regiunea asupra regimului şi calităţii vieţii locuitorilor
extracarpatică, cu anumite dife- (distrugeri cauzate de inudaţii, alunecări de
renţieri anotimpuale? teren, furtuni violente, valuri de căldură sau
de frig, etc). Din păcate aceste fenomene au
► Pe baza analizei datelor provocat şi pierderi materiale însemnate şi
de la 94 de staţii meteorologice, chiar decese în rândul populaţiei.
cu şiruri continue de observaţii, În România, conform experţilor din
începând cu anul 1961, s-a observat cadrul ONU (Organizația Națiunilor Unite),
o intensificare a fenomenului schimbarea climei se va accentua prin
de încălzire a climei în ultimele creşterea frecvenţei şi intensității valurilor de
decenii? căldură şi a secetelor, dar se vor înregistra mai
72
multe precipitaţii abundente într-o perioadă scurtă de timp, fenomen care va

duce la producerea de inundaţii.
Efectele schimbărilor climatice, se resimt diferit de la o regiune la alta,
depinzând şi de condiţii locale de relief, vegetaţie, aşezarea localităţilor pe
cursuri de apă sau versanţi, zone cu defrişări masive etc.
Zonele cele mai afectate de schimbările climatice vor fi în primul rând
cele situate la altitudini sub 500 m (adică circa 68% din teritoriul ţării). Astfel,
prin creşterea cu 3oC a temperaturii medii a aerului pe teritoriul României se
prognozează că Dobrogea, sudul Moldovei, vestul Ardealului, Banatul, sudul
Olteniei şi o bună parte din sudul Câmpiei Române, adică peste 30% din ţară, vor fi
supuse unui proces de deşertificare şi restul de circa 38% unui proces de aridizare
accentuată. Acest proces va cuprinde în continuare toate câmpiile României,
până la 85% din suprafaţa dealurilor şi aproape 20% din munţii de la altitudini mai joase.
2. Schimbări climatice în zonele montane

din România
Conform ANM, în perioada 1901-2000 în România, creşterea medie a

temperaturii este de 0,3oC, fiind mai mare în regiunile de sud şi est (0,8oC) şi
mai mică în regiunile intracarpatice (0,1oC). După anul 1961, încălzirea climei a
început să fie tot mai pronunțată. După anul 2000 (2003, 2005), aceasta devine
tot mai evidentă pe măsura creșterii îngrijorătoare a frecvenței zilelor tropicale
(maxima zilnică > 30oC) și a reducerii vizibile a frecvenței zilelor de iarnă (maxima
zilnică < 0oC ). Drept urmare, mai multe zone din ţara noastră prezintă un risc
ridicat de secetă şi deşertificare, în special acolo unde temperatura medie anuală
este mai mare de 10oC.
Schimbările climatice prognozate vor determina modificarea dispunerii
actuale a vegetaţiei pe zone şi etaje altitudinale, fapt care va influenţa într-o
măsura foarte mare şi activităţile economice.
Zonele şi etajele de vegetaţie corespund etajării climei şi solurilor.

Fâşiile de vegetaţie care se succed de la Ecuator spre poli poartă denumirea
de zone de vegetaţie (pe latitudine). Etajele de vegetaţie sunt reprezentate
de fâşiile de vegetaţie care se succed de la bazele munţilor spre vârfuri.
73
Pentru teritoriile joase ale României (0-300 m), în care se manifestă

zonalitatea latitudinală, se deosebesc trei zone de vegetaţie principale:
1. Zona stepei (0-150 m altitudine) cu o vegetaţie caracteristică de

pajişti uscate şi izolat tufărişuri de arbuşti.
Zonele de vegetație - zona stepei
2. Zona silvostepei (0-150 m altitudine) cu vegetaţie ierboasă

asemănătoare cu cea din stepă dar şi cu păduri izolate de stejar,
carpen, arţar;
Zonele de vegetație - zona silvostepei
74
3. Zona nemorală (150-300 m altitudine) denumită şi zona pădurilor de

stejar, cuprinde păduri de stejar, gorun, cer, gârniţă şi pajişti.
Zonele de vegetație - zona nemorală
În zonele de deal și de munte, ca urmare a influenței climei de altitudine,

vegetația se dispune pe 4 etaje distincte:
1. Etajul nemoral sau al pădurilor de foioase (300-1450 m altitudine) este

format din păduri de gorun, fag sau de amestec (fag cu răşinoase) şi pajişti
caracteristice.
2. Etajul boreal sau al pădurilor de molid (1350-1850 m altitudine) este

format din păduri de molid şi pajişti, utilizate în general ca păşuni.
3. Etajul subalpin sau al jneapănului (1750-2200 m) cuprinde tufărişuri de

talie mică (formate în principal din jneapăn, ienupăr, smirdar, afin, sălcii pitice)
şi pajişti.
4. Etajul alpin sau al pajiştilor alpine (peste 2000/2200 m altitudine)

este format din pajişti şi tufărişuri pitice alpine. În acest etaj vieţuiesc
plante scunde, bine fixate pe sol, formând “perniţe”, adaptate la condiţiile
aspre de mediu.
75
Etajele de vegetație din Parcul Național Piatra Craiului (județele Brașov și Argeș)
Tufărișuri de jneapan invadate de molid, în Masivul Piatra Craiului
Se consideră că, în condiţiile schimbărilor climatice, etajele alpin şi

subalpin sunt cele mai vulnerabile.
Ca urmare a lărgirii intervalului cu temperaturi ridicate, care avantajează
speciile de arbori, vegetaţia caracteristică zonelor alpine şi subalpine va începe să
dispară, datorită migrării pe verticală a speciilor de arbori (în principal a molidului).
76
Analizând hărţile şi fotografiile mai vechi ale Masivului Piatra Craiului (situat
în județele Brașov și Argeș), se poate observa evoluţia pe altitudine a molidişurilor
şi tendinţa acestora de a elimina tufărişurile de jneapăn. Faptul că acest proces a
început cu mult timp în urmă, este demonstrat de prezenţa a numeroase trunchiuri
uscate de jneapăn, în pădurile de molid de la 1.700 m altitudine.
Schimbările climatice vor afecta, în primul rând, speciile ierboase, speciile
lemnoase având o stabilitate mai mare în timp. Unii cercetători consideră că,
pentru ca speciile lemnoase să evolueze pe verticală, este necesară o încălzire
semnificativă a climatului pentru o perioada de cel puţin 100 de ani.
Conform prognozelor pentru anii 2070, o creştere cu 3oC a temperaturii
medii a aerului în zona montană va conduce la avansarea pe verticală cu
aproximativ 600 m a vegetaţiei.
Etaje/zone de vegetaţie Etaje/zone de vegetaţie

Altitudinea (m)
actuale schimbate după zeci de ani
Alpin 2200 - 2400 Molid

Jneapăn 2000 - 2200 Molid
Jneapăn 1800 - 2000 Molid + Fag
Molid 1600 - 1800 Fag
Molid 1400 - 1600 Fag
Molid + Fag 1200 - 1400 Gorun
Fag 1000 -1200 Stejari
Fag 800-1000 Silvostepă
Gorun 600-800 Stepă
(Stejari)
Zone semiaride şi aride
(Silvostepă) 0-600
(deşerturi)
(Stepă)
Modificarea etajelor şi zonelor de vegetaţie la o creştere a temperaturii medii a aerului cu 3oC
(prognoză anul 2070 - adaptat după Maruşca, 2010)
În munţii înalţi vor dispărea etajele alpin şi subalpin (al jneapănului), fiind
înlocuite de etajul pădurilor de amestec de molid şi fag. Zona de stepă va înlocui
etajul superior al pădurilor de gorun, iar silvostepa va înlocui partea inferioară a
etajului pădurilor de fag. Acest fapt va duce la reducerea naturală cu 40-70% a
suprafeţelor de pădure actuale.
Teritoriul județului Brașov va fi afectat de schimbările climatice în corelație
cu particularitățile sale naturale (de așezare geografică, climat, relief, soluri, ape
vegetație) și socio-economice.
77
Judeţul Braşov
Pentru a înţelege efectele modificărilor climatice din judeţul Braşov, teritoriul pe

care se află comunele Șinca Nouă și Șercaia, localitățile pilot ale proiectului în cadrul
căruia a fost realizat acest ghid, se prezintă, în cele ce urmează, o descriere a reliefului
şi a climei.
Judeţul Braşov este situat în partea centrală a României având suprafaţa de 5.363
km2, respectiv 2,2% din suprafaţa ţării, fiind situat în partea central-estică a ţării, în
interiorul arcului Carpatic, la o altitudine medie de 625 m. Se învecinează cu 8 judeţe:
Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.
Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief.

1. Lanţul munţilor înalţi de peste 1.750 m altitudine:
• Munţii Făgăraş care se prezintă ca o culme unitară pe direcţia est-vest,
cu numeroase creste abrupte, vârfuri greoaie, având un relief glaciar extins;
• Munţii Piatra Craiului (vârful cel mai înalt fiind La Om, cunoscut
şi sub numele de Piscul Baciului - 2.244 m) se prezintă ca o creastă calcaroasă de 24-26
km lungime, îngustă mărginită de abrupturi;
• Munţii Bucegi sunt prezenți pe teritoriul braşovean numai prin
versantul lor nordic. Din vârful Omul, culmile coboară ramificate şi în pantă accentuată
spre depresiunile Braşovului şi Predealului;
• Munţii Postăvaru şi Munţii Piatra Mare, despărţiţi de valea Timişului. În
Munţii Piatra Mare se evidenţiază Peştera de Gheaţă, cheile Şapte Scări,
Cascada Tamina şi Prăpastiile Ursului. Munţii Postăvarul sunt renumiţi pentru
staţiunea turistică Poiana Braşov situată la aproximativ 1.000 m altitudine;
• Munţii Ciucaş, de un pitoresc deosebit, unde se evidenţiază
Sfinxul Bratocei, Țiglăile Mari şi Ţiglăile Mici.
2. Lanţul munţilor scunzi, între 800 şi 1.750 m: cuprins de Munţii Întorsura Buzăului,
Baiului şi Perşani (cu Vârful Măgura Codlei de 1.294 m).
3. Lanţul depresiunilor şi a dealurilor, situat între 450 şi 700 m:

• Podişul Hârtibaciului şi Depresiunea Homoroadelor care aparţin Depre-
siunii Colinare a Transilvaniei, situate în partea de nord-vest a judeţului;
• Depresiunea Braşov este cea mai întinsă depresiune din Carpaţii
României, relieful ei fiind format din trei trepte:
• treapta înaltă (550-600 m) formată din măgurile şi colinele care
mărginesc depresiunea;
• treapta mijlocie formată din şesurile fertile;
• treapta cea mai joasă o reprezintă luncile mlăştinoase de la Hărman-
Prejmer, lunca Oltului.
• Depresiunea Făgăraşului – cunoscută şi ca Ţara Oltului, din
care jumătatea estică se află în judeţul Braşov (iar cea vestică în judeţul Sibiu) este o
depresiune submontană.
78
Morfostructural, teritoriul judeţul Braşov este clasificat în totalitate în zona

carpatică orogenică, diferenţiat în trei categorii: munţi, depresiuni şi dealuri. Zona
montană acoperă aproximativ 40% din totalul suprafeţei judeţului, zona depresionară
şi deluroasă cca 60%. Diferenţa de nivel înregistrează valoarea maximă de 2.144 m în
extremitatea sud-vestică a judeţului (2.544 m Vf. Moldoveanu şi 400 m lunca râului Olt),
puţin în aval de satul Ucea de Jos.
Teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic al Oltului, care străbate
judeţul pe o distanţă de circa 210 km, de la confluenţa Râului Negru până la confluenţa cu
pârâul Ucea. Între aceste limite Oltul primeşte numeroși afluenţi dintre care mai importanţi
sunt: Homorodul, Târlungul, Ghimbăşelul, Bârsa, Vulcăniţa, Hamaradia, Berivoiul, Ucea etc.
Lacuri: în cuprinsul judeţului Braşov există puţine lacuri naturale. Dintre acestea
cel mai însemnat este Urlea, situat în Munţii Făgăraş, în circul glaciar din bazinul superior
al Pojortei cu suprafaţa de 0,20 ha şi adâncimea maximă de 4 m Dintre lacurile artificiale
amintim Lacul Tărlung, o sursă de apă potabilă pentru oraşele Săcele şi Braşov, Lacul
Codlea cu rol de agrement şi heleşteele create de om pentru piscicultură la Prejmer,
Hărman, Dumbrăvița, Feldioara și Rotbav.
Clima judeţului Braşov are un specific temperat - continental caracterizându-se
prin tranziţia între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental,
mai umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi
uşor scăzute în zonele mai joase.
Trăsăturile generale ale climei zonale şi regionale sunt puternic modificate de
condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos, în cuprinsul judeţului
se realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor
climatice.
Astfel, începând cu cele mai joase trepte ale reliefului depresionar şi până pe
crestele cele mai înalte ale munţilor înconjurători, în cuprinsul judeţului Braşov se
întâlnesc numeroase etaje şi compartimente climatice: etajul climatic depresionar,
premontan, montan şi alpin.
Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al
zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale
de 75%.
Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei, cât şi a
vitezei. Zona este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed, venit din nordul şi nord-
vestul Europei, care aduce zăpadă şi ger. Vânturile dominante, cu frecvenţa cea mai
mare, sunt cele din nord-vest.
Precipitaţiile atmosferice însumează, în linii generale, cantităţi cu atât mai mari
cu cât altitudinea este mai mare. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 747
mm la Braşov şi peste 1.300 mm pe culmile montane înalte. Precipitaţiile atmosferice au
valori de 600-700 mm/an. Cea mai ploioasă lună este iunie şi cele mai mici cantităţi de
precipitaţii cad în luna februarie, în depresiuni şi zona deluroasă; în zona montană cea
mai ploioasă lună este noiembrie, în munţii mijlocii şi septembrie în munţii înalţi.
Durata medie a stratului de zapadă este de 71 de zile la Braşov, 118 zile la Predeal
şi peste 210 zile în munţii înalţi. Perioada noiembrie - mai se caracterizează printr-un
strat de zapadă continuu în zona montană.
79
Județul Brașov - formele de relief și principalele localități
80
Schimbările Climatice - Ghid pentru elevi > Capitol IV. Măsuri privind limitarea şi adaptarea la efectele produse de schimbările climatice
CAPITOLUL IV.
Măsuri privind limitarea şi adaptarea la efectele
produse de schimbările climatice
Când vorbim despre efectele schimbărilor climatice, în general există două

noţiuni legate de măsurile pe care ar trebui să le adopte omenirea, măsuri privind
limitarea efectelor produse de schimbările climatice şi măsuri de adaptare a
omenirii la efectele schimbărilor climatice. Politicile Uniunii Europene sunt
orientate spre limitarea încălzirii globale,
cele care prevăd măsuri pentru limitarea Ştiaţi că ...
încălzirii, prin reducerea emisiilor, și spre
adaptarea la încălzirea globală, cele care ► Potrivit documentarului
prevăd măsuri pentru adaptarea economiei “Cool it” realizat în anul 2010
și a societății la efectele încălzirii globale. de climatologul danez Bjoern
Pentru a se putea încetini creşterea Lomborg, umanitatea s-ar putea
temperaturii globale este necesară stabili- adapta la încălzirea climatică?
zarea imediată a concentrațiilor de dioxid Filmul propune și o serie de
de carbon, ceea ce nu se întrezăreşte prin măsuri de adaptare la schimbările
prisma programelor actuale. Limitarea încălzirii climatice cum ar fi vopsirea
globale se poate realiza în viitorul imediat, clădirilor din orașe în alb,
prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de pentru a reflecta razele soarelui,
seră prin reducerea consumurilor energetice utilizarea valurilor oceanice

pentru producerea de energie,
și utilizarea energiei din surse regenerabile.
obţinerea de carburanţi pe bază
Pentru o problemă atât de complexă,
de alge sau chiar răcirea artificială
cum este schimbarea climei pe Pământ, cu
a planetei, prin producerea de
toate efectele asupra oamenilor şi a însăşi
nori în atmosferă. Astfel, prin
existenţei vieţii, se impun măsuri urgente,
investiţii susținute în ştiinţă și
aplicate la nivel global. Toţi oamenii trebuie cercetare se vor putea identifica
să acţioneze împreună, oamenii de ştiinţă să soluţii pe termen lung de adaptare
studieze toate fenomenele ce se produc şi să la schimbările climatice și de
facă publice informaţiile, iar guvernele trebuie reducere a efectelor acestora.
81
să ia măsuri pentru identificarea soluţiilor de atenuare a efectelor schimbărilor

climatice şi de adaptare la acestea.
Schimbările climatice acţionează la nivel global. Dar de fapt, schimbarea
climei constituie un efect cumulat al activităţilor antropice, care au loc la nivel
de continente, ţări, regiuni, metropole, oraşe şi zone rurale. În definitiv, sunt
consecinţe ale tuturor acţiunilor individuale, chiar ale fiecărui locuitor în parte.
1. Economia de energie
La nivel mondial şi mai ales

al Uniunii Europene, se consideră că
acţiunea prioritară pentru limitarea
încălzirii globale este reducerea
consumului de energie. În condiţiile în
care omenirea este în plină explozie
demografică, iar stilul de viaţă urba-
nizat duce la un consum tot mai
mare de energie, măsurile care se
impun abodează segmente minore ale
Becuri și aparate electrice economice
consumului, cum ar fi:
• adoptarea de tehnologii moderne, ce au consumuri reduse de energie.
Această măsură este valabilă în special pentru ţările mai puţin dezvoltate (cum
ar fi şi România), unde industria se bazează pe tehnologii vechi;
• economisirea energiei folosită pentru alimentarea cu energie
electrică a consumatorilor casnici şi economici. Pentru conştientizarea publi-
cului larg, în anul 2007, în Sydney (Australia), s-a desfăşurat o acţiune de stingere
a luminilor timp de o oră, iniţiativă la care au participat 2,2 milioane de case şi
agenţi economici; în 29 martie 2008 la iniţiativă au aderat încă 23 de oraşe mari
din lume şi au participat 50 de milioane de oameni; în 28 martie 2009, orele
20:30 - 21:30, de „Ora Pământului”, ţinta a fost de un miliard de becuri stinse;
• reducerea emisiilor prin economisirea combustibililor fosili folosiţi în
transporturi, prin eficientizarea mijloacelor de transport (de exmplu, înlocuirea
transportului comercial auto cu cel pe calea ferată) etc.
Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor care
folosesc combustibili fosili (cărbune, păcură) şi produc cele mai mari emisii de
82
gaze cu efect de seră. Producţia de dioxid de carbon în România o depăşeşte pe

cea a Marii Britanii, datorită tehnologiilor ineficiente.
2. Producerea şi folosirea energiilor alternative
Creşterea producției de energie,

o componentă importantă în revoluţia
industrială, s-a realizat ignorând total
efectele negative asupra mediului,
producând poluare şi deteriorarea
calităţii factorilor de mediu (aer, apă,
sol), precum şi creşterea vertiginoasă a
emisiilor gazelor cu efect de seră.
Producerea şi consumul energiei
provenite din surse clasice (combus-
tibili fosili, gen cărbuni, ţiţei, gaze
naturale), determină emiterea de
cantităţi foarte mari de gaze cu efect
Parc de turbine eoliene
de seră.
Aceste surse, sunt epuizabile, rezervele la nivel mondial fiind din ce în ce
mai reduse. În decursul istoriei, înainte de era industrială, omenirea a folosit și
surse de energie, care se găsesc în natură şi nu se epuizeză (de exemplu energia
vântului (energie eoliană), energia obţinută prin arderea masei lemnoase, energia
valurilor şi a mareelor).
Astfel de surse se numesc surse regenerabile, verzi sau neconvenţionale.
Sursele de energie regenerabile, devin din ce in ce mai importante în cadrul
sistemelor energetice. Tipurile de energie regenerabilă, cunoscute până în prezent
sunt următoarele :
• energia radiaţiei solare (energie solară);
• energia hidraulică a acumulărilor de apă;
• energia valurilor şi a mareelor;
• energia geotermală;
• energia eoliană;
• energia conţinută în materialele vegetale, denumite biomasă (lemn,
frunze şi alte materii vegetale), care reprezintă un combustibil solid, valoros;
83
• energia conţinută în produsele gazoase rezultate prin fermentarea unor

materiale organice, un combustibil gazos denumit biogaz;
• energia conţinută în produse lichide rezultate prin distilarea unor
materiale organice, după fermentare (de exemplu fructe), un combustibil lichid
denumit alcool carburant;
• energia obţinută din alte surse regenerabile, neexploatate până în
prezent.
De exemplu, arderea masei lemnoase s-a practicat din cele mai vechi
timpuri, încă de la descoperirea focului. Arderea lemnului (şi a altor plante) este
considerată ca fiind ecologică, din punctul de vedere al ciclului carbonului. Prin
ardere, carbonul conţinut în aceste materiale vegetale este eliberat în atmosferă
sub formă de dioxid de carbon. Însă, inițial, acest carbon a provenit din dioxidul
de carbon atmosferic, pe care plantele respective l-au captat în procesul de
fotosinteză. În concluzie, arderea plantelor reprezintă mai mult un proces
de reciclare a carbonului. În contrast, arderea combustibililor fosili, aduce în
atmosferă cantităţi noi de dioxid de carbon, care fusese stocat în sol. Arderea
lemnului nu este însă recomandată, deoarece reducerea suprafeței pădurilor ar
accentua și mai mult fenomenul schimbărilor climatice.
Deşi energia nucleară, poate fi încadrată în categoria energiilor
neconvenţionale și se poate produce cu costuri mici, folosirea acestei surse
pune probleme grave de protecţia mediului, cum ar fi gestionarea deşeurilor
radioactive.
3. Împădurirea şi
sistemul
agrosilvopastoral
Împădurirea/reîmpădurirea tere-
nurilor degradate, sau cu potenţial de
degradare, poate contribui la atenuarea
efectelor schimbărilor climatice printr-o
mai bună administrare a terenurilor
care sa aibă în vedere protejarea
solului, subsolului, resurselor de apă şi
Pădure de fag a covorului vegetal.
84
Sistemul agrosilvopastoral, un
mijloc important de atenuare a
efectelor schimbărilor climatice
Specialiştii agronomi şi silvi-
cultori, recomandă ca una din
cele mai eficiente măsuri pentru
ameliorarea impactului negativ al
factorilor de aridizare şi deşertificare,
alături de irigare şi perdelele fores-
tiere, introducerea sistemului agro-
silvopastoral, în care toate compo-
nentele: iarbă, animal, lemn, habitat,
Pajiste degradată inclusă în programul de
biodiversitate sunt într-un echilibru
împădurire, Comuna Ticuș (jud. Brașov)
ecologic şi economic optim.
Sistemul agrosilvopastoral este specific ţărilor mediteraneene cu climat mai
arid (Spania şi Portugalia).
În ţara noastră, de-a lungul timpului, au fost practicate mai multe combinaţii
de agricultură cu vegetaţie lemnoasă de tipul: păşune - arbori, fâneţe – pomi
fructiferi, culturi în arabil - pomi fructiferi sau arbori. Combinaţia păşune - arbori
izolaţi, cunoscută la noi sub numele de „dumbravă”, a luat naştere din arborii
excluşi de la defrişarea pădurii, sau după plantarea altora noi în păşuni pentru
asigurarea umbrei la animale. Plantarea grupurilor de arbori în pajiştile existente,
ar putea atenua substanţial efectele negative ale aridizării şi deşertificării, care
se vor produce în viitor.
Este recomandată această combinaţie, deoarece speciile de plante
lemnoase fixează terenurile în pantă împotriva alunecărilor, reduc eroziunea
solului, micşorează amplitudinea temperaturilor diurne din aer şi sol,
protejează plantele ierboase şi animalele de insolaţie şi deshidratare, vânt,
ploi torenţiale, reţin zăpada care se topeşte mai lent, produc suplimentar
lemn de construcţie şi foc, fructe şi furaje, constituie un habitat pentru
multe specii de păsări, care la rândul lor consumă insecte dăunătoare culturilor
agricole. Plantarea arborilor în acest sistem contribuie la protejarea biodiversităţii
şi înfrumuseţează mediul înconjurător.
Vegetaţia lemnoasă influenţează puternic microclimatul. Există diferenţe
notabile între temperaturile din sol şi aer din pădure şi pajişte. Astfel, sub pădure
85
temperaturile în aer şi sol sunt mai constante, confirmând rolul protector al

vegetaţiei lemnoase în comparaţie cu alte moduri de folosinţă al terenurilor.
În viitor, sistemul agrosilvopastoral va aduce mari avantaje economice şi
sociale prin mărirea productivităţii pajiştilor şi a animalelor, la care se adaugă
valorificarea suplimentară în diferite scopuri a vegetaţiei lemnoase deficitare, în
zonele de câmpie şi dealuri.
Izlazurile comunale cu arbori

Date fiind caracteristicile microclimatului mai echilibrat din pădure faţă de
cel extrem din câmp deschis, pentru creşterea animalelor din vremuri imemorabile
şi în ţara noastră s-au efectuat lucrări de rărire a pădurilor existente, pentru a se
instala covorul ierbos al pajiştilor pentru furaje, acţiune numită „dumbrăvire”.
Izlaz cu arbori din Podişul Hârtibaciului (comuna Ticuș, jud. Brașov)
Pe suprafeţele unde pădurea a fost defrişată în totalitate, pe pajiştile rezul-

tate, s-au plantat ulterior arbori solitari, sau în pâlcuri, pentru ocrotirea animalelor
de insolaţie concomitent cu realizarea de material lemnos necesar în gospodărie.
În aceste dumbrăvi sau rarişti, convieţuiesc, în bună armonie, vegetaţia
lemnoasă, covorul ierbos al pajiştilor şi animalele care le valorifică.
Speciile de arbori şi pe alocuri pomi fructiferi utilizaţi în principal pentru
umbră, erau alese în funcţie de condiţiile locale, fiind folosite sălcii şi plopi în
lunci, salcâmi, stejari, goruni, frasini, peri pădureţi, nuci, etc., în câmpie şi
dealuri, fagi, brazi, molizi şi alte specii în zona montană.
Stau mărturie şi acum dumbrăvile şi stejarii seculari de la Cristian, Hărman,
86
Dăişoara, Fişer (jud. Braşov), Reghin (jud. Mureş), Ţigăneşti (jud. Bacău), Remetea
(jud. Bihor), Poşmuş (jud. Bistriţa Năsăud), Dioşti (jud. Dolj) şi alţii. Dintre aceştia
se distinge stejarul secular de la Păşmuş - Şieu care în anul 2006 a împlinit vârsta
de 600 ani, fiind poate cel mai bătrân arbore din România.
Din păcate, de-a lungul timpului, foarte mulţi din aceşti stejari seculari
au fost arşi, defrişaţi, vandalizaţi, fără a se planta nimic în loc, animalele de
pe păşune resimţind din plin efectele negative ale insolaţiei şi arşiţelor verii, cu
diminuarea producţiei de lapte şi carne.
Sistemul pomi fructiferi - fâneţe şi păşuni

În unele zone de dealuri şi depresiuni există livezi înierbate cu pomi
fructiferi, utilizate și ca fâneţe sau pentru păşunat cu animalele. Aceste livezi
sunt formate în general din pruni, meri, peri sau nuci. Acest sistem de gospodărire
de tip mixt livadă-pajişte şi-a dovedit eficienţa atât pentru producerea fructelor
cu un minim de intervenţie din partea omului cât şi ca pajişte utilizată în regim de
fâneaţă sau prin păşunat cu animalele. În acest caz, animalele beneficiază în plus
de umbră şi de fructele căzute din pomi.
Animale domestice odihnindu-se la umbra stejarilor seculari în Podișul Hartibaciului
În livezile amplasate pe pante accentuate în zona de deal, pomii fructiferi

au în plus un rol antierozional şi de stabilizare a terenului împotriva alunecărilor.
Un caz aparte îl constituie aliniamentele de duzi, de-a lungul drumurilor
săteşti, unde gâştele de pe izlaz îşi suplimentează hrana cu dude, în lunile iulie-
august, când iarba se împuţinează.
87
Deşi multe din aceste sisteme de livezi înierbate sunt în paragină, pe alocuri
se mai menţin în gospodăriile individuale din Subcarpaţi în judeţele Vrancea,
Buzău, Prahova, Argeş, Dâmboviţa şi Vâlcea.
Sistemul terasă cu arabil, taluz cu fâneaţă şi rând de pomi fructiferi

Unul din cele mai complexe sisteme de amenajare a terenului agricol în
pantă îl constituie terasarea pentru culturi în arabil cu taluze înierbate, folosite
ca fâneaţă şi un rând de pomi fructiferi pe muchea de sus a taluzului, specific
îndeosebi în Transilvania de sud-vest.
Vaci păscând în livadă, în Comuna Șinca Nouă
De sute de ani acest sistem a asigurat recolte de cereale, fân pentru

creşterea animalelor şi fructe pentru consum direct sau conservare, în condiţii de
protecţie împotriva eroziunii solului pe pante mari. Din păcate şi acest sistem este
în mare parte acum abandonat, fiind invadat de vegetaţie ierboasă şi lemnoasă
nevaloroase.
Revenirea la vechiul sistem de valorificare eficientă a terenurilor agricole
arabil - fâneaţă - pomi fructiferi, cu mijloace moderne de mecanizare, fertilizare
organică de la animalele crescute lângă gospodărie şi alte măsuri de practicare a
unei agriculturi biologice, ar putea contribui, la nivel local, la atenuarea efectelor
schimbărilor climatice.
Sistemul agrosilvopastoral ar putea fi extins şi valorificat cu succes în
zonele rurale din judeţul Braşov incluzand comunele Şinca Nouă şi Şercaia.
88
4. Alte măsuri propuse la nivel mondial
La nivel global au fost propuse numeroase măsuri de limitare și de adaptare

la efectele schimbărilor climatice, unele dintre acestea fiind deja în curs de
aplicare.
În cele ce urmează enumerăm doar câteva dintre acestea:
• realizarea unui mozaic terestru de rezervoare de apă dulce sau marină,
care să contribuie la reducerea efectelor secetei;
• utilizarea preferențială a transportului feroviar, care consumă mult mai
puțină energie și carburant (comparativ cu transportul auto sau naval) și ocupă
mult mai putin spațiu din habitatele naturale comparativ cu transportul auto
(suprafața căilor ferate comparativ cu cea șoselelor);
• realizarea unor modele performante de autoturisme electrice și utilizarea
acestora pe scară largă de către populație;
• realizarea unor modele de motoare de avioane cu emisii scăzute de noxe
rezultate din arderea combustibilului;
• stimularea transportului cu
bicicleta prin realizarea unor benzi
speciale pentru bicicliști în cât mai
mult zone urbane;
• modernizarea și creșterea
confortului mijloacelor de transport
în comun, pentru a crește atractivi-
tatea acestora pentru public, în
vederea reducerii transportului cu
autoturismele personale;
• scoaterea din circulație a
modelor vechi, poluatoare de auto- Bicicleta - un mijloc de transport nepoluant
turisme și utilaje;
• reducerea cantităților de deșeuri din industrie prin utilizarea unor
tehnologii mai eficiente;
• colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor;
• stimularea utilizării pentru cumpăraturi a pungilor din hârtie sau a celor
din material textil, de folosință îndelungată, în locul celor de plastic, reducând
astfel cantitatea de deșeuri care sunt greu biodegradabile;
89
• reducerea emisiilor, în
atmosferă, de metan şi amoniac,
provenite din zootehnie prin aplicarea
unor măsuri de tipul: depozitării
gunoiului de grajd în perimetre umbrite
și răcoroase; etanșiezării platfomelor
de depozitare a gunoiului de grajd;
montării unor de filtre de aer în
adaposturile de animale care sa rețina
aceste gaze etc.;
• realizarea unor instalaţii
Colectarea selectivă a deșeurilor
pentru captarea biogazului rezultat din
fermentarea gunoiului de grajd și din nutriția animalelor (care să contribuie la
reducerea emisiilor de metan) şi folosirea biogazului captat pentru producerea de
energie, reducând astfel utilizarea combustibililor fosili;
• folosirea eficientă a rezervelor de umiditate din sol, în perioada de
vegetație a plantelor, prin alegerea momentului pentru semănat în funcţie de
gradul de aprovizionare cu apă al solurilor;
• interzicerea prin lege a arderii pășunilor sau câmpurilor în vederea
eliminării vegetației uscate sau a resturilor vegetale provenite din agricultură;
• adaptarea culturilor agricole la schimbările climatice prognozate, prin
introducerea de specii sau soiuri mai bine adaptate la noile condiții de mediu;
• adaptarea plantațiilor forestiere la schimbările climatice prognozate,
prin introducerea în zonele nordice a speciilor cu areal mai sudic, rezistente la
uscăciune;
• tratarea prealabilă a combustibilului folosit în diferite domenii, pentru
reducerea emisiilor de substanțe poluante;
• amenajarea de cât mai multe spaţii verzi în zonele locuite;
• desemnarea unor unor zone speciale pentru depozitarea deșeurilor
şi construirea de facilităţi adecvate prevăzute cu instalații de captare a biogazului;
• menținerea intactă a unor porțiuni cât mai mari de arii naturale pentru
a permite migrația speciilor spre zone cu climă mai favorabilă existentei lor;
• dezvoltarea localitaților și realizarea de noi construcții vor trebui sa țină
seama de noile condiții climatice și de necesitatea reducerii consumului de energie
și a emisiilor de poluanți etc.
90
5. SI
, VOI CONTROLAŢI
SCHIMBĂRILE CLIMATICE!
Efectele schimbărilor climatice

constituie o realitate de necontestat.
Problema în sine este conştientizată,
studiată, monitorizată şi sunt propuse
măsuri de atenuare, de limitare, de
adaptare la nivel mondial, europen,
naţional şi chiar local. Dar nu este de
ajuns.
Protejarea Pămantului, ne pri-
veşte individual şi pe fiecare dintre
noi. Şi nu este prea mult efort pentru a face şi tu ceva important pentru locul
în care trăieşti.
CE POŢI FACE TU? Ştiaţi că ...
Protejează apa! ► Poluarea apei se datorează
Cantitatea de apă potabilă diferă de la deversării de ape menajere şi

ţară la ţară şi fiecare foloseşte cantităţi diferite industriale neepurate sau insuficient
pentru consum, spălat și agricultură. Odată cu epurate, depozitării neadecvate a
schimbarea vremii şi a climei, apa ar putea deveni deşeurilor industriale şi menajere,
greu de găsit în foarte multe locuri de pe Pământ. neaplicării codului bunelor practici
În ultimii 100 de ani, populaţia lumii a agricole şi poluării istorice?
folosit şi a risipit foarte multă apă. În prezent,
se pierde multă apă prin evaporare din conducte, râuri şi lacuri de acumulare, care
furnizează cantitatea de apă necesară pentru economie şi folosinţa populaţiei. La
aceasta se adaugă şi poluarea apelor.
Cum protejăm apa?

• Economiseşte apa potabilă!
• Închide robinetele atunci când nu ai nevoie de apă!
• Preferă duşul, în locul unei vane pline cu apă şi astfel nu vei face
risipă de apă!
91
• Asigură-te că nu există scurgeri

Ştiaţi că ...
suplimentare la robinet!
• Reglează nivelul apei calde/reci
► Percepţia problemelor le- pentru a evita un consum inutil!
gate de poluarea apelor s-a • Nu folosi maşini de spălat vase, e mai
modificat radical de-a lungul eficient pentru reducerea consumului să le
timpului? Astfel, în anii `50 speli manual!
principalul motiv de îngrijorare • În limita posibilităţilor, consumă apă
a fost scăderea cantității de potabilă de la robinet, deoarece pentru apa
oxigen dizolvat în apă; în anii îmbuteliată se consumă ambalaje, energie şi
`60 s-a adăugat eutrofizarea; în se produc deșeuri!
anii `70 apare problema meta- • Nu arunca produse toxice în rețea-
lelor grele; în anii `80 începe ua de canalizare, pentru a evita o poluare
pericolul acidifierii, al poluării cu foarte periculoasă a apelor de suprafaţă şi
nitraţii şi micropoluanţii organici; subterane!
în anii `90 apare problema • Udă gradina și spațiile verzi seara,
degradării apelor subterane. când evaporarea este mai redusă, fără a risipi
inutil apa, sau și mai bine, foloseşte apa de
ploaie recuperată!
Protejează aerul!
Cantităţile de oxigen din atmosferă

întreţin aproape toată viaţa de pe Pământ.
Calitatea atmosferei este foarte
importantă pentru viaţa omenirii. Tot aici se
produc cele mai mari modificări ca urmare ale
efectului de seră, la care se adaugă şi poluarea
aerului, datorită activităţilor antropice.
Cum protejăm aerul?
• Este vital să protejăm atmosfera!

• Mergi pe jos sau circulă cu
bicicleta, în loc să circului cu mașini poluante!
92
• Redu pe cât se poate consumul

Ştiaţi că ...
şi risipa de energie, pentru producerea
căreia în prezent se folosesc combustibili
convenţionali! ► Poluarea aerului este, cea
• Foloseşte becuri ecologice și mai gravă problemă pe termen

echipamente casnice cu consum redus de scurt şi mediu din punctul de
energie! vedere al sănătăţii umane? Este
• Nu consuma în mod inutil foarte greu de evitat aerul poluat,
energie electrică, termică și gaze! în comparaţie cu apa poluată?
• Folosește, în măsura posibilităților,
► Poluarea atmosferică dău-
surse ecologice de producere a energiei!
nează sănătăţii, degradează
• Nu folosi aragazul sau aparate
construcţiile, mediul natural şi
improvizate pentru a încălzi sau răci încăperile!
mai ales accelerează producerea
• Nu da foc ambalajelor din plastic
schimbărilor climatice?
(acestea produc o substanţa numită dioxină,
cancerigenă) sau produselor din cauciuc
► Supravieţuirea noastră de-
(produc mult dioxid de carbon)!
pinde de arbori?
• PLANTEAZĂ UN ARBORE! Un singur
arbore va absorbi o tonă de dioxid de carbon ► Un hectar de arbori poate
de-a lungul vieţii sale. absorbi monoxidul de carbon
produs zilnic de 50 de maşini?
► Fără păduri şi vieţuitoarele
lor, va dispărea o resursă capitală

pentru turism, deoarece peisajul
rural va suferi pierderi irecu-
perabile?
93
Ştiaţi că ... Protejează solul!

Solul este spaţiul de viaţă pentru
numeroase specii, dar şi baza de construcţie
► Fiecare ambalaj reciclat sal-
pentru aşezările umane, drumuri etc. Poluarea
vează o formă de viaţă?
solului se află în strânsă legătură cu poluarea
► Fiecare tonă de carton aerului şi a apei.
reciclată salvează 17 copaci? Cum protejăm solul?

► Din două recipiente de • Depune doar în spaţiile
plastic (PET) se poate face un fular? special amenajate deşeuri precum: sticle,
recipiente de plastic, cutii de aluminiu! Ele
► Din 27 recipiente de plastic
pot fi RECICLATE şi, astfel, nu poluează solul!
(PET) se poate face un pulover?
• Foloseşte detergenți și produse
► Sticla se poate recicla de curățenie biodegradabile, prietenoase cu
mediul (cele clasice poluează apele şi solul)!
aproape la infinit? Sticla reciclată
• Spală autovehiculul doar în
este principala materie primă în
locurile care permit evacuarea apei în rețeaua
industria sticlei.
de canalizare!
► Prin reciclarea unui kilogram • Predă deşeurile electro-casnice
de hârtie se pot economisi 900 g societăților de reciclare/salubrizare în vederea
emisii de CO2? reciclării. Dacă sunt aruncate la gunoi, acestea
pot polua iremediabil solul şi apele freatice!
► Evitarea aruncării hârtiei • Păstrează curățenia în toate locurile
la gunoi reduce emisiile de metan publice!
ale gropilor de gunoi, o altă sursă
majoră de emisii de dioxid de
carbon?
► Un european consumă în
medie 20 kg de hârtie?
► Anumite telefoane mobile şi
accesoriile lor conţin unele dintre

cele mai periculoase substanţe
cunoscute de om?
94
Reciclează deşeurile! Ştiaţi că ...
Societatea actuală produce cantităţi

► Aproximativ 450 milioane de
enorme de reziduuri, rezultate în principal
din industrie şi din centrele urbane (deşeuri telefoane mobile au fost cumpărate
menajere şi municipale). în întreaga lume anul trecut?
Cea mai mare parte din deşeurile

► În ţările dezvoltate recu-
menajere ajung la depozitele de gunoi. Aceste
depozite, de multe ori de dimensiuni uriaşe, perarea şi utilizarea materialelor
eliberează în atmosferă, prin descompunere, recuperate reprezintă o adevă-
metan, gaz cu efect de seră. Un mod simplu rată industrie? Prin reciclarea
de a micşora emisia de metan este să reduci deșeurilor se pot furniza materii
cantitatea de gunoi produs şi să reciclezi cât prime importante, pentru
mai mult! multe ramuri ale industriei.

O evaluare statistică, arată
Cum reciclăm deşeurile? că mai mult de jumatate din

populaţie folosește echipamente
• Colectează şi depune separat amba- electrice şi electronice mai
lajele de hârtie şi carton! Tăierea fiecărui vechi de 3 ani, cu excepția celor
arbore pentru producerea cartonului reduce apărute mai recent (maşina
cantitatea de oxigen a planetei! de spălat vase, mp3 player-
• Colectează şi depune separat ul, periuţa electrică de dinţi).
ambalajele de plastic şi nu le arunca la

întâmplare pe sol sau în ape!
• Pe stradă, sau la scoală aruncă
deşeurile întotdeauna în coşul de gunoi!
Curăţenia localităţii tale se menţine prin
contribuţia fiecărui locuitor!
• Colectează deşeuri (hârtie, sticle,
plastic, fier vechi) reciclabile şi predă-le la
centrele de colectare!
• Produ compost, acasă, valorificând
fracţia biodegradabilă din gunoiul menajer
şi din resturile vegetale din gospodărie şi
Colectare selectivă a deșeurilor în
foloseşte-l ca îngrăşământ în propria grădină! vederea reciclării
95
Ştiaţi că ... Economiseşte energia!

Conservarea energiei este un mod simplu
de a reduce efectele schimbărilor climatice
► Cantitatea de energie
asupra umanităţii şi a planetei Pământ. Cei mai
termică pierdută prin geamuri,
mulţi oameni irosesc energie cand se încălzesc,
dintr-o locuință, se poate reduce cu
se răcoresc, îşi luminează locuinţele, sau când
50-70% prin montarea geamurilor
folosesc aparate şi dispozitive electrice.
duble?
O cantitate uriaşă de energie este folosită
doar pentru iluminarea oraşelor şi marile zone
► Cu energia economisită prin
populate, ca de exemplu Europa, America de Nord
fierberea unei cantităţi potrivite
şi estul Asiei. În prezent, o persoană foloseşte de
de apă se poate lumina o treime
patru ori mai multă energie decât o persoană
din străzile Europei, iar in medie,
acum 100 de ani.
fiecare cetăţean european fierbe
zilnic aproximativ un litru de apă Cum economisim energia?
inutil?
• Foloseşte mai puţină căldură!
• Reducerea cu doar 1oC a tempe-
► Boilerul electric emite cea
raturii din încăperi conduce la reducerea
mai mare cantitate de dioxid
emiterii în atmosferă a 300 kg de dioxid de
de carbon pe durata unei ore de
carbon pe an.
funcţionare?
• Nu lăsa căldura să iasă din casă
pentru o perioadă lungă de timp, când aerisiţi
casa, lăsați geamurile deschise doar câteva
minute!
Orașul Brașov pe timp de noapte
96
• Închide bine geamurile, pentru a nu

Ştiaţi că ...
risipi căldura! Daca laşi un geam mic
deschis toată ziua, energia necesară
pentru a încălzi locuinţa timp de şase luni
► Despădurirea este respon-
răcoroase (cu o temperatură exterioară de
sabilă pentru aproximativ 20% din
până la 10oC) echivalează cu emiterea în
emisiile de dioxid de carbon la
atmosferă a unei tone de dioxid de carbon.
nivel global?
• Preferă locuințele izolate termic.
Izolaţia bună a casei contribuie la reducerea ► Un singur copac de mărime
emisiilor de dioxid de carbon, prin scăderea medie absoarbe o cantitate de
necesarului de încălzire a locuinței. dioxid de carbon de 6 kg/an?
• Aveţi grijă unde aşezaţi frigiderul şi
► Simbolul specific al etichetei
congelatorul! Dacă le plasați lângă aragaz sau
cuptor, consumă mult mai multă energie. De ecologice europene care marchează
exemplu, prin amplasarea într-o încăpere cu produsele ecologice este o floare?
temperaturi de 30-35oC, energia folosită este ► În cadrul Sistemului de
aproape dublă şi se emit 160 kg de dioxid de
Comerţ cu Emisii al Uniunii
carbon pe an în cazul unui frigider şi de 320 kg
Europene (ETS), guvernele din
dioxid de carbon pe an, în cazul unul congelator.
statele membre stabilesc limite
• Dezghetaţi modelele vechi de
cantitative ale emisiilor de dioxid
frigidere şi congelatoare cu regularitate!
de carbon pe care o unitate
Modele noi, sunt de două ori mai eficiente
industrială le poate emite?
energetic fiind prevăzute cu programe
automate de dezgheţare. ► Strategia şi obiectivele
• Când cumparaţi electrocasnice, europene privind schimbările
alegeţi-le pe cele din clasa energetică climatice au la bază stoparea
A + (consumă cea mai mică cantitate de energie creşterii medii a temperaturii
pentru funcţionare)! globale cu un maxim de 2oC peste
• Stingeţi luminile atunci când nu nivelul perioadei preindustriale?
aveţi nevoie de ele! Oprind măcar
► Mulţi oameni de ştiinţă
trei becuri în holuri şi camere, economisiţi o
consideră că acest nivel al creşterii
cantitate de energie importantă şi reduceţi
temperaturii este pragul maxim,
emisia de dioxid de carbon.
înainte ca schimbările climatice
• Utilizați becuri economice! Folosind
să cauzeze efecte ireversibile şi
un bec fluorescent compact, în locul unui bec
catastrofice?
obişnuit, se evită generarea a 68 de kilograme
de dioxid de carbon pe an.
97
• Nu lăsați în priză încărcătorul telefonului

Ştiaţi că ...
mobil, atunci când nu îl utilizați! Se apreciază
că 50% din energie se pierde.
► Conform condiţiilor Proto-
colului de la Kyoto (Japonia), Calculează-ţi amprenta de

ţările industrializate trebuie să-şi carbon!
reducă emisiile de gaze cu efect de
seră în medie cu 5% sub nivelurile Amprenta de carbon reprezintă o esti-
din 1990; aceste reduceri vor fi mare a cantităţii de dioxid de carbon degajat
măsurate în perioada 2008-2012? în atmosferă prin activitatea unei persoane.
Deoarece stilurile de viaţă şi cantitatea
► Ţările din Uniunea Euro- de energie consumată nu sunt la fel în toată
peană şi-au luat angajamentul lumea, oamenii din diferite țări lasă amprente
de a-şi reduce emisiile de gaze de carbon foarte variate. Amprenta de carbon
cu efect de seră cu cel puţin 20% medie a unui american este de două ori mai
faţă de nivelurile din 1990 până în mare decât a unui britanic, care este de zece
2020, căzând de acord cu creşterea ori mai mare decât a unui african. În Europa,
procentului la 30% dacă alte ţări media emisiilor personale de dioxid de carbon
industrializate vor depune eforturi este foarte ridicată, fiind de 7 tone/anual.
similare? Scopul global este să atingem 3 tone
maxim, pentru fiecare persoană, anual.
► Perioada de staţionare a Dacă ne măsurăm amprenta şi încercăm
dioxidului de carbon în atmosferă să o reducem, noi şi familia noastră, putem
este de 50-200 de ani? începe bătălia cu încălzirea globală chiar de
acasă. Dacă sprijini iniţiativele care micşorează
► 36 de ţări industrializate
sau compesează folosirea carbonului, ai putea
şi-au luat angajamentul de a atinge
să reduci amprenta de carbon până la zero.
obiectivele de reducere a emisiilor
În România, Asociaţia Generaţia Verde a
de gaze cu efect de seră din cadrul
realizat primul Calculator de emisii de dioxid
rotocolului de la Kyoto? de carbon. Dacă vreți să aflați ce cantitate de
carbon folosiți în activităţile zilnice, puteţi
accesa site-ului www.generatiaverde.ro.
Calculul aprentei personale de carbon
poate fi făcut accesând şi alte site-uri:
www.resurgence.org/carboncalculator/,
www.earthlab.com, www.myfootprint.org,
www.bp.com/carbonfootprint, etc.
98
Viitorul planetei Pământ şi al umanităţii
De acţiunile noastre în rezolvarea problemelor create de schimbările

climatice depinde viitorul planetei noastre. Prin reducerea cantităţii de gaze cu
efect de seră, prin dezvoltarea unor tehnologii noi şi folosind surse de energii
regenerabile putem contribui la stoparea încălzirii globale. Depinde de noi şi de
acţiunile noastre să protejăm lumea în care trăim!
99
100
Bibliografie
Anastasiu P., Negrean G., 2007, Invadatori vegetali în România, Ed.

Universității din București.
ANM, 2008, Clima României, Editura Academiei Române, București.
Doniță N. și al., 1992, Vegetația României, Ed. Tehnica Agricolă.
FAO, 2008, Climate change and food security: a framework document,

Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), Roma.
Holden S., Sietchiping R., 2010, Land, Environment and Climate Change:
Challenges, Responses and Tools, UNON, Publishing Services Section, Nairobi.
Maruşca T. (coord.), 2010, Tratat de reconstrucţie ecologică a habitatelor

de pajişti şi terenuri degradate montane, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov.
MMDD, 2008, Ordinul 1170 din 29 septembrie 2008 (Ordinul 1170/2008) pentru
aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice - GASC, Monitorul
Oficial 711 din 20 octombrie 2008 (M. Of. 711/2008).
Murphy G., 2008, Încălzirea globală. Ce poţi face tu?, Ed. Enciclopedia RAO, Bucureşti
NIESH, 2009, A Human Health Perspective On Climate Change,

Environmental Health Perspectives and the National Institute of Environmental Health
Sciences, SUA.
Pop O.G., Florescu F., 2008, Habitate alpine şi subalpine de interes

comunitar incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: „Habitate prioritare alpine,
subalpine şi forestiere din România“. Ameninţări potenţiale, recomandări de management
şi monitorizare, Ed. Universităţii Transilvania, Braşov.
Reader’s Digest, 2008, Mare Atlas Universal, Ed. Reader’s Digest, Bucureşti.
Rees M. (coord), 2008, Universul. Ghid vizual complet, Ed. Rao, București.
Sessa R., Dolman H., 2008, Terrestrial Essential Climate Variables for
Climate Change Assessment, Mitigation and Adaptation, FAO, Roma.
Strahler N. A., 1973, Geografia Fizică, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
Teodorescu E. (coord.), 2007, Educaţie pentru mediu în contextul

schimbărilor climatice. Ghid pentru profesori.
101
UNEP/UNFCC, 2002, Climate Change. Information Kit, UNEP and UNFCCC, SUA.
World Tourism Organization and United Nations Environment Programme,

2008, Climate Change and Tourism Responding to Global Challenges, World Tourism
Organization, Madrid.
Adrese web:
• www.panda.org/ro/proiecte/schimbari_climatice
• http://ro.wikipedia.org
• http://specii-invazive.ro/node/104
• http://ec.europa.eu/clima/sites/campaign/pdf/quiz_ro_41_50_answers.pdf
• http://www.ecomagazin.ro/schimbările-climatice-ucid-coralii/
• http://schimbariclimatice.files.wordpress.com/2008/09/ghid_schimbari-
climatice_scoli.pdf
• http://export.writer.zoho.com/public/viorik_b/modele-climatice/fullpage
• http://stud.euro.ubbcluj.ro/~sc3268/index4.htm
• http://www.meteoromania.ro/index.php?id=191
• http://schimbariclimatice.amr.ro/documente/Ghid_privind_adaptarea_la_
SC.pdf
• http://ec.europa.eu/clima/sites/campaign/what/climatechange_ro.htm
• http://www.stopco2.ro/stiati-ca/
• http://sfaturieco.wordpress.com/category/economisirea-energiei/
• http://www.anews.ro/cat/mediu/mediu-clima/
102

Ghid Schimbari Climatice - Elevi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Schimbari Climatice - Elevi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Doina C. Blănaru Oliviu G.

Colaboratori: Raluca Roman, Mădălina Constantin, Dragoș Ardeleanu

Editura Universităţii Transilvania

Ghidul a fost realizat în cadrul proiectului Dezvoltarea capacităţii de intervenţie

Titular de proiect: ASOCIAŢIA RENATUROPA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2011

Schimbările climatice - o problemă globală! .............................. 7

Care sunt riscurile schimbărilor climatice? .............................. 8

Capitolul I. Noţiuni generale despre Planeta Pământ .................. 9

1. Universul şi Planeta Pământ ..................................................... 9

Capitolul II. Încălzirea globală şi schimbările climatice .............. 25

1. Cum acţionează încălzirea globală şi schimbările climatice .............. 25

5. Cauze antropice ale încălzirii climatice ...................................... 36

Capitolul III. Schimbări climatice în România .......................... 72

1. Tendinţe generale ................................................................. 72

Capitolul IV. Măsuri privind limitarea şi adaptarea la

1. Economia de energie ............................................................ 82

Bibliografie ........................................................................ 101

Ghidul este dedicat elevilor şi a fost realizat în cadrul proiectului

3. Iniţierea şi stabilirea unui parteneriat durabil între membrii comunită-

4. Informarea şi întărirea capa-

Mulţumim tuturor celor care au

Schimbările climatice - o problemă globală!

Există numeroase cercetări privind fenomenul de încălzire a climei care

Care sunt riscurile schimbărilor climatice?

Consecinţele schimbărilor climatice sunt deja resimţite:

Modificări ale ecosistemelor Ameninţări pentru Consecinţe

1. Universul şi Planeta Pământ

Universul reprezintă tot ceea ce ne înconjoară, de la galaxii,

Universul este format din mai

Soarele este o stea de mărime

eliminând oxigen, în substanţa organică care

► O orbitare completă durea-

ză 365,24219 de zile? În timp ce

la exteriorul planetei) şi un înveliş viu -

Grosimea litosferei va-

b. scoarţa continentală sau crusta

şi Gondwana. Această împărţire taua superioară.

(ruptură) a marelui continent

► Din blocul unitar a avut

loc desprinderea continentelor

Litosfera se mişcă pe astenosferă, un strat de magmă aflată în stare vâscoasă.

La nivelul cunoştinţelor actuale, Planeta Pământ este singura din Sistemul

Hidrosfera reprezintă învelişul de apă al Pământului fiind formată

Apa a existat de la începutul formării planetei, în structura rocilor, fiind

Apa reprezintă unul din elementele

► Apa dulce există şi în

► În afară de gheţari şi Oceanele reprezintă o masă continuă

Curenţii oceanici planetari

Circuitul apei în natură repre- ► Izvoarele apar acolo unde

► Tot în categoria apelor

► Apa are o serie de proprie-

Apa - izvorul vieţii pe Planeta Pământ

Atmosfera este învelişul gazos care înconjoară Pământul, menţinut

Comparativ cu diametrul Pământului atmosfera este foarte subţire, având

Temperaturile scad odată cu creşterea altitudinii cu o medie de 7oC/km, până la

• Stratosfera (16-50 km altitudine). La o distanţă de aproximativ 24 km,

• Mezosfera (50-80 km altitudine). Temperaturile scad odată cu creşterea

• Termosfera (80-600 km altitudine). Conţine o zonă denumită ionosferă,

• Exosfera (> 600 km altitudine)

În proporţie de 99%, gazele din atmosferă sunt concentrate în primii 80 km

Presiunea atmosferică reprezintă forţa

► Clima unei zone depinde,